667 matches
-
3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna Alexandru Vlahuță), județul Vaslui a) Capul Dealului: pe interfluviul din marginea estică a satului s-au descoperit fragmente ceramice, de la vase-borcan, de dimensiuni mici, făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, de culoare cenușie ori brun-cărămizie (secolele V-VI), unele având ornamente incizate (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 48; Teodor 1997c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
două mici pârâuri, s-au identificat fragmente ceramice din perioada secolele V-VI și până în veacurile X-XI, fapt ce atestă o așezare cu straturi de cultură neîntrerupte. Fragmentele provin de la vase-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate sau microprundișuri, fapt ce le conferă un aspect zgrunțuros. De culoare cenușie ori brun-cărămizie, fragmentele au fundul plat, tăiat cu sfoara, specifice veacurilor V-VI. Unele sunt lucrate la roată și au decoruri incizate orizontal, iar altele, modelate la mână
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 169, nota 1 (material datat greșit în secolele XI-XII). 79. Mânzați (comuna Ibănești), județul Vaslui a) Corbu: la 500m sud de sat s-au identificat fragmente de la vase-borcan făcute la roată, din pastă nisipoasă, amestecată cu cioburi pisate ori cu microprundișuri, de culoare cenușie sau cărămizie (secolele V-VI, VII-VIII), unele având și decoruri incizate, grupate în partea superioară a recipientelor (secolele VIII-IX). Cercetare Gh. Coman, 1960. Materialul se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
200, nota 25. 131. Vlădia (comuna Dragomirești), județul Vaslui a) Vestul satului: pe latura dreaptă a Râului Tutova, spre pădure, la circa 800m vest de sat, s-au găsit fragmente ceramice lucrate dintr-o pastă amestecată cu nisip și cioburi pisate, ornamentate cu linii vălurite incizate, aparținând veacurilor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 116-117; Teodor 1997c, p. 168. 132. Voinești (comuna Voinești), județul Vaslui a) Dealul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Agripina, mărind pupila uniculuiochi valid. - Ei, ce mîncare? Iei carne tocată, fără vine, și fără miezde pâine sau ou, ca pentru cârnați de vacă (Stănică făcu buze lacome), pui frumușel usturoi tăiat bucățele, sare, piper mult, boia de ardei, enibahar pisat, chimion și puțină apă să fiarbă. - Nu apă, Stănică, întrerupse doamna bogată, zeamă desupă și grăsime. - Exact. Am pus-o eu pe nevastă-mea, dar n-a făcut nimic.Pentru asta se cere să ai înstinct, să te naști cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în tingire cu apă, sare, piper, ce-i trebuie, pătrunjel, scorțișoară și unt de nucă (cum se mânca odată), și înăcrești cu zeamă de lămâie. Și lași să fiarbă. - Și pe urmă, adaugă Stănică cu apetit, presari pe deasupra tot scorțișoară pisată! - Așa mâncam noi, bătrînii! încheie simplu Agripina,ronțăind alune americane. Stănică își continua ancheta prin rafturi. Se uita acum la ceștile de cafea, multe și desperecheate. Una plină de stafide o deșertă pe gât. Cele mai delicate aveau forma unor
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-ngropai. Ocoleau târgul plin de căruțe. Tîrlanii, băuți, târguiau ulcele, cojoace și țoale. Lipăiau prin zloată cu opincile lor de porc, se tocmeau, intrau în circiumă; bani la ei, berechet. 154 Gheorghe scotea un sac de sub șubă, plin cu cărămidă pisată mărunt, pregătit anume pentru asta. Îl trântea în noroi, la picioare și se apuca să strige: - Apropie-te, neamule! Praf pentru pureci! Omoară lighioanele, nu te mai scarpini! Ce te uiți, nea Ioane? E bun și pentru păduchii de lemn
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se înălță deasupra tuturor. Astfel încât, combinând și creând din bucăți de gheață, felii de portocală și sticle destupate, barmanul dădu tuturor din puterea dansului său. Efrem se întoarse cu băutura frumos împodobită cu glazură de zahăr colorat, ca de sticlă pisată. Dar cercul discuțiilor despre plăcerile ascunse ale lui Papi se închisese și nimeni nu-l redeschise. La fel făcu și Cosmina cu subînțelesurile lui Filip. Privi către Shiva, care continua să danseze în cercul lui, îl lăsă și pe al
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Pe măsură ce mormanul uriaș se lățea spre poale, limbile excavatoarelor îl împingeau și muntele se sumețea, vârful fiind de fiecare dată altul, dar mereu mai sus, spărgând altfel lumina, cu aceeași cruzime, de parcă cineva ar fi dănțuit în vârf pe sticlă pisată. Acolo unde măruntaiele se descompuneau, pântecele se umfla și duhorile, neavând cum să se răspândească altminteri, se aprindeau, arzând ascuțit, ca niște șișuri, ori fumegând lăptos. În jur, câmpul răscolit purta urma roților grele ori a șenilelor care împinseseră, ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bouillabaisse pe care o mâncase la Marsilia. De aci trecură la saramurile foarte piperate, pe care madam Valsamaky le excomunică, lăudând, dimpotrivă, mâncările cu zahăr. Atunci Hagienuș destăinui o rețetă veche de mâncare de morcovi cu o litră de zahăr pisat și cu zeamă de la două lămâi. Madam Valsamaky o găsi extravagantă și veșteji pretenția bărbaților de a se amesteca în chestiuni culinare. Printr-o simplă deviație, fiind vorba de o slugă bătrână pricepută în anumite mâncări, de care aminti Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
această compoziție se fac 12 chiftele, care se tăvălesc prin făină și se prăjesc în puțin ulei de măsline, încălzit în prealabil. Roșiile se taie în bucăți mici și se călesc în ulei de măsline aromatizat cu ardei iute, usturoi pisat, sare și cimbrișor verde tocat. Înainte de a fi servite, se aranjează chiftelele pe un platou și se toarnă sosul de roșii în mijloc. Un sfat în plus Dacă se dorește, parmezanul ras poate fi eliminat din compoziția chiftelelor; în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de măsline aromatizat cu piper verde și se omogenizează până când se obține un sos cu care se asezonează clătitele. Crochete de cartofi Ingrediente pentru 4 persoane • 500 g cartofi • un ou • 20 g făină albă • 50 g parmezan ras • pesmet pisat • nucșoară • ulei de măsline • sare • piper Pentru garnitură: • 350 g de salată verde (sălbatice) • 20 g stafide • cimbrișor verde • ulei de măsline • sare Timp de preparare: 40 min. Conținut caloric: 378 kcal/porție Consistente și savuroase Mod de preparare: Cartofii
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
coajă, apoi se curăță și se strivesc cu furculița. Se adaugă oul crud, parmezanul ras, făină, sare, piper și nucșoara măcinată și se omogenizează bine. Se modelează din această compoziție crochete cu diametrul de 5 cm, se trec prin pesmet pisat și se prăjesc pe ambele părți în ulei de măsline, până când devin aurii. Lăptucile se curăță, se spală, se rup în bucăți mici și se călesc ușor în puțin ulei de măsline. Se adaugă stafidele ținute în apă călduță, să
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
amestecă într-un castron cu oul, sare, piper și o linguriță de parmezan, obținându-se un piure. Se unge cu unt o formă pentru tarte, se tapetează cu hârtie pentru copt, se unge din nou cu unt, se presară fisticul pisat și se așază deasupra jumătate din cantitatea de piure, în centrul căruia se pun legumele călite și amestecate cu 3 linguri de parmezan. Se acoperă cu piureul rămas și se nivelează, presându-se bine compoziția. Se coace musacaua o oră
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
se usuce. Tulpinile de țelină se curăță, se taie fideluță (julienne) și se călesc 3 minute în puțin ulei cald amestecat cu unt. Se sărează, se piperează și, după ce se răcesc, se adaugă brânza tăiată cubulețe și miezul de nucă pisat mașcat. Se alătură mai multe foi de varză, astfel încât să rezulte o bază suficient de mare, se dispune deasupra umplutura de legume și se rulează, împăturind bine capetele. Se pun sărmăluțele în farfurii, apoi se dau la cuptor câteva minute
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
descântece și oblojeli. În ultimă instanță, baba recomand0a cuptorul cald drept pat, lespezi de piatră fierbinți, învelite în cârpe și așezate la junghiuri, cir (terci) clocotit sorbit pe îndelete, felii de cartofi cruzi așezate la cap și pe frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
peste cărbuni. Sunt indicii că afumarea cu semințe de cânepă dădea rezultate pozitive și în cazul durerilor de cap. În cazul aprinderii de plămâni (pneumoniei) se recurgea la un amestec compus din sămânță de cânepă fiartă cu baligă de cal. Pisate și amestecate cu ceapă și ouă, semințele de cânepă grăbeau tămăduirea rănilor. Alteori, pentru vindecarea rănilor, cânepa se pisa, era fiartă și se amesteca cu smântână. Tot așa, amestecul de sămânță de cânepă, ceapă și usturoi, toate pisate, erau recomandate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cal. Pisate și amestecate cu ceapă și ouă, semințele de cânepă grăbeau tămăduirea rănilor. Alteori, pentru vindecarea rănilor, cânepa se pisa, era fiartă și se amesteca cu smântână. Tot așa, amestecul de sămânță de cânepă, ceapă și usturoi, toate pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă de dovleac arsă și pisată, se prepara o alifie care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rănilor. Alteori, pentru vindecarea rănilor, cânepa se pisa, era fiartă și se amesteca cu smântână. Tot așa, amestecul de sămânță de cânepă, ceapă și usturoi, toate pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă de dovleac arsă și pisată, se prepara o alifie care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei, se recurgea la iarba mare fiartă, peste care se adăuga sămânță de cânepă pisată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
amesteca cu smântână. Tot așa, amestecul de sămânță de cânepă, ceapă și usturoi, toate pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă de dovleac arsă și pisată, se prepara o alifie care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei, se recurgea la iarba mare fiartă, peste care se adăuga sămânță de cânepă pisată. Leacul astfel obținut se utiliza numai după ce era ținut trei zile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă de dovleac arsă și pisată, se prepara o alifie care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei, se recurgea la iarba mare fiartă, peste care se adăuga sămânță de cânepă pisată. Leacul astfel obținut se utiliza numai după ce era ținut trei zile la căldură. Decoctul de puzderie de cânepă se bea contra limbricilor, iar ceaiul de cânepă, în amestec cu alte plante, se folosea la băile contra hemoroizilor. Pentru regenerarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu un țol și, astfel pregătit, era încălecat de către cei mai mici membri ai familiei, ca să crească voinici. Carnea pentru cârnați era tocată și se amesteca cu mirodenii dintre care ardeiul roșu se punea din abundență, amestecat cu mult usturoi pisat. După ce mațele subțiri erau umplute cu tocătură, folosind ca pâlnie un gât de sticlă de un litru, se puneau la uscat și apoi se afumau. În mațele groase se făceau caltaboși din crupe și din păsat (mei) în vremurile de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de usturoi, saramură concentrată (cât mai multă sare dizolvată În apă). Inhalații cu aburi din apă, de rachiu sau oțet, cu fum de făină de porumb, de busuioc, coji de ceapă sau de usturoi, de flori de mentă uscate și pisate, puse pe jar. Ventuze puse pe spate, urmate de consum de ceaiuri care favorizează și accentuează transpirația. Ceaiuri de boz, busuioc, cozi de cireșe, de frunze de gutui, rădăcini de iarbă mare, de lemn galben, de lumânărică, mentă neagră, de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de zmeură, fructe care se pot consuma și ca atare, mai ales În stare proaspătă. În cazuri mai grave, se pun pe corp 1-2 lipitori să sugă sânge "cu răutate cu tot". Legători la mâini cu iarba broaștei, spălată și pisată, de 2-3 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Consum de hrană ușoară, mai mult ciorbă făcută din orz pisat și verdețuri care "priesc" stomacului, cu sare puțină sau fără sare, mai ales. Ceai din ardei iuți sau piper negru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pun pe corp 1-2 lipitori să sugă sânge "cu răutate cu tot". Legători la mâini cu iarba broaștei, spălată și pisată, de 2-3 ori pe zi, ultima seara, la culcare. Consum de hrană ușoară, mai mult ciorbă făcută din orz pisat și verdețuri care "priesc" stomacului, cu sare puțină sau fără sare, mai ales. Ceai din ardei iuți sau piper negru, cât se poate mai fierbinte, În care se adaugă suc de portocale și de lâmâie. Ceai din orz cu miere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]