2,119 matches
-
cea a lui Ion Gavrilă-Moșul și mulți alții. Așadar, încep Munții noștri veșnici de Aur, Berevoiu, Bucegi (vf. Omul-2507), Căpățîna, Dobrogeanu, Drăghia, Gălășescu, Făgărașului (vf. Suru-2283), Frunții (vf. Negoiu-2535), Ghițu (vf. Moldoveanu-2544), Iezer (vf. Iezeru-2463), Păpușa (vf. Păpușa-2391), Piatra-Craiului (vf. Piscul Baciului-2232), să-și primească la sân feciorii dragi și demni ca odinioară pe dacii Daciei Mari, în grupul mare denumit <>ori Gruparea Nucșoara: „Sub această denumire se identifică de fapt partizanii cuprinși între rîul Topolog și Dîmbovița. Ca demarcație spre
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
și mulți și-au pus burta pe carte. În vremea studenției ceata s-a răsfirat, dar viața a curs lin printe meandre. Ne vedeam vara la Rucăr, în joc de billiard cu chegle, chibițat la poker ori în urcuș pe piscuri pentru chiolhane la proțap. Timpul de adevăr împilat a închegat familii și-a dezbinat prietenii, cu ascunziș și temeri. Iar anii presărați cu bine și cu tot și-au scurs menirea-n neștiut. Prietenia ne-a adunat, cununia ne-a
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Iulica_de_ion_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
rânduri a rămas un "monument" de seriozitate și sârguință didactică, profesorul de matematică model. A desfășurat și munci pe tărâm cultural-obștesc din dragoste și pasiune, dar și în funcții neretribuite (cenzor Ateneul cultural, membru în consiliile de conducere ale băncii "Piscul Mânăstirii" și Cooperativei Frăția) , etc. Spre senectute a servit mulți ani, pentru o retribuție modică, în sectorul financiar (contabilitate și casierie) al fostei întovărășiri agro-zootehnice "Drumul lui Lenin "(!) din Rucăr. Ion Șerboiu (1905 - 1943) S-a născut în comuna Lăicăi
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]
-
Stamate. Mustind de semnificații existențiale, intrinseci(estetice), poemele Eleonorei Stamate sondează esență lumii și prin detalii aparent nesemnificative. În poezia Eleonorei Stamate cuvintele devin sentimente, unesc pe aproapele de aproapele sau. Întreaga să ființă se întoarce spre sine, sondându-și piscurile, adâncurile, dunele de nisip și lut primordial, pustiurile ancestrale ale destinului, care sunt și ale lumii pe care și-o asumă; că un artizan, poeta coase scoarțe cu fire din cuvinte alese, căci doar cuvintele lumină, „în prag de mirare
„DE CE PLÂNG FLUTURII ÎN FA MINOR” DE ELEONORA STAMATE (TECUCI, GALAŢI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1361985417.html [Corola-blog/BlogPost/351989_a_353318]
-
În lung de lac și-n lat de mal Și-un pustnic i se-arată Cu pasul mic și trupul frânt, Parcă plutind ca pana, Ca umbra unei frunze-n vânt, Cu părul, barba, geana Mai albe decât neaua-n pisc De munte iarna, vara, Cu străluciri de obelisc. Purtând pe chip povara Înțelepciunii prin ani mulți, Mai mulți decât stejarul, I se înfățișă desculț În giulgiul alb ca varul. Și dinainte rupt din trunchi, Pe sfânt în piept primindu-l
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
aducă ivoriul din dinte de morsă.” „Pleca-vor corăbii ce veacul întornu-l, spre fildeș să prindă prin codri-unicornul. Și chiar miazăzilei zvârli-voi cu aur, ivoriul de cântec din cornul de taur.” Prin Africi și Indii pornește măcelul, da-n piscul de munte-i zâmbește castelul. La fel și balada e-n strângerea vranei, și-n turnul de fildeș doar duhul Izvanei mai urcă în cântec plutind peste ape, iar el o așteaptă pe trepte de clape în turnul de fildeș
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Izvana intrând în baladă... BALADA LAURULUI Ia pana diace, cerneli bogoslove, și scrie hrisovul cu negru în slove. Că-i ceas de-al ursitei spre danțul alegru, când Laur așteaptă în straiul lui negru. Castelul aprinde apusu-n ivoriu, pe piscul de piatră ca-n luminătoriu. În turnul de fildeș e masa întinsă. Făclii stau de vorbă pe-ntinderea ninsă. Cleștare și-arginturi luminii joc firul, dar focul înghimpă, tăce-l-ar clondirul! Prin cuine proțapul, doar chiot întrecu-l, întregii boi rumeni
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
și pacea-i răspunsul ce Mirelui place Shalom se chema și asinul călărit de Regele-Pace! MUNȚII LUI ISRAEL Munții lui Israel : piatră, rocă; și soare și vânt... Rar și pâlcuri de verdeață. Nu se văd, dar sânt! Munți cu multe piscuri, munți de pizmă plini Pietrele vă sunt dovada, sunteți pelerini printre străini Sunteți arși de soare, care vă dogoare ne-ncetat, Ați fost martori multor fapte ce s-au întâmplat Voi ascundeți taina vechilor războaie; și-au fost multe Și sunteți
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
a Cerului și cea a Mării. Albatros, poposind pe catargul vapoarelor, având aripile muiate în spuma mării, perlate cu minuscule cristale de sare din valurile înspumate în care s-a scăldat. Alteori, căpătam aripi de vultur îndrăzneț, avântându-mă spre piscurile înzăpezite ale munților, tinzând spre soare pentru a mă purifica în dulcea lui lumină aurie. Cel mai tare m-am avântat când iubirea mi-a atins aripile inimii, transformându-le în aripi magice, asemănătoare celor ale îngerilor. Era zborul meu
ZBORUL SPRE SINE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Zborul_spre_sine_floarea_carbune_1361014853.html [Corola-blog/BlogPost/351907_a_353236]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI A prins să ningă de ieri ; s-au pierdut urmele pe poteca fântânii . Pe pisc, printre rândul de peri, trag de săniuțe copiii . Un bătrân cu luleaua în gură coboară în cârjă pe scări ; privește zăpada din bătătură și scoate fumul pe nări . În claie fânu-i jumate, vitele zbiară-n ocol . La biserică clopotul bate
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 by http://confluente.ro/A_prins_sa_ninga_de_ieri_al_florin_tene_1354955649.html [Corola-blog/BlogPost/351590_a_352919]
-
mi-e foame și mănânsc auri/ dacă mi-e sticlă și mănânc oglindă/ dacă mi-e pământ și mănânc grâuri/ dacă mi-e vulturi și mănânc pliscuri/dacă mi-e apă și mănânc râuri/ dacă mi-e munte și mănânc piscuri...” Temele lui cosmice și erotice îmbinate cu nostalgia abolirii timpului prin cuvânt se așează sub zodia relativului: „Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des./ Eu stăteam la marginea orei,/ tu-la cealaltă/ ca două toarte de amforă./ numai cuvintele zburau între noi
MEDALION LIRIC- NICHITA STĂNESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Medalion_liric_nichita_stane_ion_ionescu_bucovu_1364543021.html [Corola-blog/BlogPost/345475_a_346804]
-
simte dorul profund de depășire și înscriere a persoanei pe frontul luptei spirituale, care poate duce la asemănare cu Dumnezeu, prin experiență, cunoaștere și progres. Pentru Părintele Stăniloae, ascetica și mistica sau antropologia desăvârșirii creștine semnifică un urcuș și un pisc, echivalente experierii supremei apropieri a divinității de persoana umană cu ajutorul forțelor naturale ale acesteia, sprijinite de puterea divină ce se află, de la Botez, în fiecare suflet. Operele Sfinților Părinți sunt indispensabile înduhovnicirii și îndumnezeirii noastre, prin urmare, nefolosirea lor în
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
suflet. Operele Sfinților Părinți sunt indispensabile înduhovnicirii și îndumnezeirii noastre, prin urmare, nefolosirea lor în examinarea regulilor care duc pe om de la prima treaptă a urcușului spre desăvârșire până la contemplație este de neînchipuit. Căci ei ne arată că acesta este piscul la care se ajunge prin efort susținut: contemplarea și unirea cu Dumnezeu. Avem, așadar, un îndelungat efort de purificare (asceza) și încununarea acestuia prin atingerea asemănării cu Dumnezeu (mistica): < > 1. Deși este aproape unanim recunoscut că delimitarea dintre ascetică și
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
muncă, priceperea și felul cum a știut să se comporte cu oamenii a făcut să fie ales în conducerea treburilor obștești : a făcut parte din consiliile de conducere ale mai multor instituții obștești (Obștea moșnenilor rucăreni, Cooperativa "Frăția", Banca populară "Piscul Mânăstirii"). Aurică Băjan (1899-1979) Un învățător de nădejde al școlii, un hâtru fără egal și un iubitor de drumeții. Construcția școlii de la Podul Dâmboviței este legată de numele său. A funcționat aici între anii 1921-1925. A fost decorat cu "Medalia
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxii_.html [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
Obiectivele turistice din aceste itinerare pot fi îmbogățite cu complexele monahale creștin ortodoxe. De fapt, întreaga zonă de centru-nord al județului Vâlcea constituie, în unitatea sa, un ansamblu de așezări monahale, începând de la poalele dealurilor și munților, pe văi sau piscuri, până sub abrupt-urile stâncoase ale marilor înălțimi. Fiecare așezământ în parte își are istoria sa, monumentul și specificitatea sa. Locuitorii acestor meleaguri sunt oameni harnici, inteligenți și cu credință în Dumnezeu. Ei își păstrează datinile, obiceiurile, tradițiile, etnografia și
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
spini și sfâșiat de vulturii haini care doreau din mine să se-nfrupte. Eram pe culme și-am văzut în zări un munte mai înalt,fără cărări, ce străpunsese norii cu mândrie și am dorit să fiu pe al său pisc, dar chiar de-aș fi avut curaj să risc, ca să cobor era o nebunie. Eram pe culme și-mi era de-ajuns că măcar gându-mi norii i-a străpuns. Am fost cândva Am fost cândva popor ales,acum ne-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1442315027.html [Corola-blog/BlogPost/365591_a_366920]
-
Știu! Asta-i întrebarea. Hai! Te dezleagă! Cumpănește bine! Iubirea lor pe tine te conține. (Sonetul 42) Cadrilul Will - Ovidiu Oana-Pârâu deși ar trebui să aibă o curgere lentă cu dări de cuvinte și dări de răspunsuri, are totuși un pisc total ineclectic, energetic, poetul amintindu-ne de „a fi sau a nu fi, aceasta-i întrebarea”, una din predictele filosofiei hamletiene. Urmărind rotirea scenelor intrăm, noi cititorii, în universul necuprins în care-și fac loc cerul, pământul, floarea, copacul, iubirea
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1486541134.html [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]
-
vezi așa bizar / Pregătit e să asculte povești de abecedar” (Somnul pădurii). O altă dimensiune importantă a liricii lui Virgil Ciucă este sentimentul istoric, cel al apartenenței de neam, și aici autorul își dă adevărata probă a virtuozității artistice: „Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace / Ca să-și apere pământul de puterile vorace / Sărăciți de bogății, munții-ncep să se prăvale / Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie / Interesele tembele s-au
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
războaie... XXV. SALUT, ONORATĂ MOARTE!, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016. Salut, onorată moarte! Salut onorată moarte Am trăit s-apuc schimbate Crezuri de vise deșarte Rupte de realitate Mă gândesc s-ajung pe piscuri Să am lumea la picioare În periplul plin de riscuri Fixez gândul în piroane Nu aștept căderea nopții Când bat clopotele-n dungă Îmi urmez cărarea sorții Răbdător căci viața-i lungă Salvând moartea de la moarte La răscruce de milenii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
totul, iar junghiurile dureroase s-au declanșat în toamnă, după câte-și aduce aminte de acel an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să fie curat terenul pentru a aduna, de pe jos, bruma de fructe rămase în urma grindinii căzute. „Când am să le scutur, trebuie să nu se amestece ale prune cu buruienile...” și pe frunte i se vedeau broboanele transpirației care
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
întâmpinat de vârfurile pleșuve și conturul dantelat al crestelor. Masivul Făgăraș este cel mai mare din țară și cu vârfurile cele mai înalte, Moldoveanu și Negoiu dominând ținuturile dintre cele două principate, Transilvania și vechiul regat, Țara Românească. În depărtare, piscurile munților se înalță deasupra norilor. Nori albi sau cenușii, perdele de ceață printre care se observă bălticele albastre ale bolții cerești, fascicolul de raze ale astrului zilei ce penetrează prin perdeaua norilor, toate acestea creează imagini feerice în împărăția Făgărașilor
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
râul, iar pe versantul de vizavi apare câte o casă răzleață. După ce traversezi râul, drumul se desfășoară în serpentine către înălțimi. Toamna foioasele și coniferele îți oferă o multitudine de culori, iar albastrul cerului este intens. Cu cât urci către pisc, cu atât ești mai fascinat de panorama amețitoare ce se deschide deasupra văii și a culmilor mai joase. Ajuns pe culme te trezești pe un platou presărat cu brazi răzleți, apoi dominant devine golul alpin. Case răzlețe, căpițe cu fân
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > DRUMEȚIE Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1609 din 28 mai 2015 Toate Articolele Autorului DRUMEȚIE Cu toți un suflet și un trup Și hotărâți pe drumeție Plecat-au prietenii în grup Spre piscuri sus cu voioșie. Cu veselie și curaj S-au îmbarcat în limuzine Bărbați, femei și domnișoare Cu toții pleacă la plimbare. Popas întâi la rugăciune La Mănăstirea Caraiman Smerenie cu binecuvântare, Lumină pentru fiecare. Apoi, purced la drumeție Încet, încet pe
DRUMEŢIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1432838582.html [Corola-blog/BlogPost/368070_a_369399]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 640 din 01 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Semeț peste un pisc de vreme privesc în jos, zăresc trecutul, o pajiște, un verde de smarald. Croiesc cu aripi drumul falnic, destinul îl curbează-n spirală, răscruci cu cedri sunători, ce plâng cu-al lacrimii suspin, privind la frunza lor cuprinsă-n vânt
ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_zborul_meu_ma_simt_condor_gheorghe_serbanescu_1349148044.html [Corola-blog/BlogPost/359050_a_360379]
-
dori să obțină în viața viitoare. Prezentul și-l știa. Ajungând pe Valea Oltului, în cazul că la mânăstirea Cozia vor fi foarte mulți credincioși, participanți la slujba de Înviere, se vor urca în mașină pentru a traversa Oltul pe la Piscul Turnului, turn construit de romani prin secolul al II-lea, urcând la Mănăstirea TURNU. A vizitat de fiecare dată această mânăstire de călugări când a fost trecător prin Valea Oltului. Îi plăcea istoria sa și mai ales peisajul din jurul lăcașului
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455347274.html [Corola-blog/BlogPost/342656_a_343985]