147 matches
-
vergea, capul-câlți, o perie, o șurubelniță, un dorn, un bulon, un penar și un bidonaș. Arma nu este demontată complet decât în cazul unei expuneri prelungite la murdărie, apă, zăpadă, în cazul schimbării unsorii sau pentru reparații. Cel mai adesea, pistolul-mitralieră este demontat parțial, pentru a fi curățat, uns și verificat. Demontarea parțială se execută prin scoaterea încărcătorului, a penarului cu accesorii, vergelei, demontarea capacului cutiei închizătorului, demontarea recuperatorului, demontarea portînchizătorului cu închizătorului, scoaterea închizătorului din portînchizător și demontarea apărătorii mâinii
PM Md. 1963 () [Corola-website/Science/325584_a_326913]
-
producea șoc hidrostatic. Concomitent, avea tendința de a se rostogoli în țesutul uman după impact, producând astfel răni adânci. Inginerii sovietici au decis proiectarea unei muniții asemănătoare. Rezultatul a fost apariția cartușului de calibrul 5,45 mm în anul 1974. Pistoalele-mitralieră AKM au fost recalibrate și redenumite AK-74, având și unele elemente constructive noi. Noul pistol-mitralieră a fost introdus în dotarea armatei sovietice la sfârșitul anilor 1970. România, membră a Tratatului de la Varșovia, a decis trecerea la noul calibru la începutul
PA Md. 1986 () [Corola-website/Science/325316_a_326645]
-
producând astfel răni adânci. Inginerii sovietici au decis proiectarea unei muniții asemănătoare. Rezultatul a fost apariția cartușului de calibrul 5,45 mm în anul 1974. Pistoalele-mitralieră AKM au fost recalibrate și redenumite AK-74, având și unele elemente constructive noi. Noul pistol-mitralieră a fost introdus în dotarea armatei sovietice la sfârșitul anilor 1970. România, membră a Tratatului de la Varșovia, a decis trecerea la noul calibru la începutul anilor 1980. În loc să fabrice direct o copie a automatului AK-74, conducerea de la București a decis
PA Md. 1986 () [Corola-website/Science/325316_a_326645]
-
București a decis dezvoltarea unei arme independent de cea sovietică. Rezultatul, "Pușca Automată Model 1986", deși similară familiei AK-74, avea unele elemente constructive proprii. Prima versiune a automatului avea patul din lemn al armei PM Md. 1963 (versiunea autohtonă a pistolului-mitralieră AKM) pentru a facilita producția. Versiunea ulterioară era dotată cu un pat rabatabil similar pistolului-mitralieră MPi-KMS-72, o versiune a automatului AKMS fabricată în Republica Democrată Germană la începutul anilor 1970. Ambele versiuni foloseau de obicei un uluc specific, cu mâner
PA Md. 1986 () [Corola-website/Science/325316_a_326645]
-
deși similară familiei AK-74, avea unele elemente constructive proprii. Prima versiune a automatului avea patul din lemn al armei PM Md. 1963 (versiunea autohtonă a pistolului-mitralieră AKM) pentru a facilita producția. Versiunea ulterioară era dotată cu un pat rabatabil similar pistolului-mitralieră MPi-KMS-72, o versiune a automatului AKMS fabricată în Republica Democrată Germană la începutul anilor 1970. Ambele versiuni foloseau de obicei un uluc specific, cu mâner în partea inferioară (al doilea mâner al armei, diferit de mânerul-pistol). Ulucul era înlocuit cu
PA Md. 1986 () [Corola-website/Science/325316_a_326645]
-
Emil Muntean - au luat ostatici călătorii unui autobuz de navetiști cu intenția de a fugi din țară. Cei trei teroriști aveau la ei un întreg arsenal sustras în noaptea de 22 august de la Postul de Miliție din comuna Pui: trei pistoale-mitralieră de calibru 7,62 mm cu pat rabatabil, trei pistoale de calibru 7,65 mm model 1974, șapte încărcătoare de pistol-mitralieră, dintre care șase pline cu muniție, șase încărcătoare de pistol, trei baionete, trei cuțite, o busolă, 55 cartușe de
Acțiunea „Autobuzul” () [Corola-website/Science/322860_a_324189]
-
la ei un întreg arsenal sustras în noaptea de 22 august de la Postul de Miliție din comuna Pui: trei pistoale-mitralieră de calibru 7,62 mm cu pat rabatabil, trei pistoale de calibru 7,65 mm model 1974, șapte încărcătoare de pistol-mitralieră, dintre care șase pline cu muniție, șase încărcătoare de pistol, trei baionete, trei cuțite, o busolă, 55 cartușe de calibrul 7,65 mm și 570 cartușe de calibrul 7,62 mm. După ce au luat ca ostatici pasagerii unui autobuz, ei
Acțiunea „Autobuzul” () [Corola-website/Science/322860_a_324189]
-
raport că au murit 14 membri ai SS, iar alți 21 au fost răniți. Raportul oficial al SS despre această luptă menționează doar cinci soldați SS răniți. Cei din biserică nu aveau decât pistoale de calibru mic, în timp ce germanii aveau pistoale-mitralieră, mitraliere și grenade de mână. După bătălie, Čurda a confirmat identitatea luptătorilor din rezistența cehă morți, inclusiv Kubiš și Gabčík. Episcopul Gorazd, într-o tentativă de a minimiza represaliile asupra enoriașilor săi, și-a asumat responsabilitatea pentru acțiunile din biserică
Operațiunea Anthropoid () [Corola-website/Science/322015_a_323344]
-
Heckler & Koch MP5, (din germană: "Maschinenpistole 5", „Pistol-mitralieră Model 5”), cunoscut ca MP5, este un pistol-mitralieră de calibrul 9 mm Parabellum. A fost proiectat în anii 1960 de către o echipă de ingineri ai firmei Heckler & Koch GmbH din Oberndorf am Neckar. În prezent există peste 100 de variante
Heckler amp; Koch MP5 () [Corola-website/Science/327649_a_328978]
-
Heckler & Koch MP5, (din germană: "Maschinenpistole 5", „Pistol-mitralieră Model 5”), cunoscut ca MP5, este un pistol-mitralieră de calibrul 9 mm Parabellum. A fost proiectat în anii 1960 de către o echipă de ingineri ai firmei Heckler & Koch GmbH din Oberndorf am Neckar. În prezent există peste 100 de variante, inclusiv o variantă semiautomată. MP5 este unul dintre
Heckler amp; Koch MP5 () [Corola-website/Science/327649_a_328978]
-
mm Parabellum. A fost proiectat în anii 1960 de către o echipă de ingineri ai firmei Heckler & Koch GmbH din Oberndorf am Neckar. În prezent există peste 100 de variante, inclusiv o variantă semiautomată. MP5 este unul dintre cele mai folosite pistoale-mitralieră din lume, fiind în serviciul a 40 de țări. În anii 1990, Heckler & Kock a dezvoltat modelul Heckler & Koch UMP, succesorul modelului MP5. Compania Heckler & Koch, încurajată de succesul puștii automate G3, a proiectat o familiei de arme constând în
Heckler amp; Koch MP5 () [Corola-website/Science/327649_a_328978]
-
repartizată producția aruncătoarelor Brandt de calibrul 60 mm Model 1935 și 81,4 mm Model 1927/31 și muniția acestora. La Uzinele Copșa Mică-Cugir erau fabricate sub licență puști-mitralieră ZB vz. 30 și cartușe (în timpul războiului au fost fabricate și pistoale-mitralieră Orița). Arsenalul Armatei fabrica grenade și corpuri de proiectile, iar Pirotehnia se ocupa de grenade și cartușe. La Uzinele Mârșa din Sibiu erau fabricate grenade și focoase, la Uzinele Mărgineanca erau construite grenade, focoase și corpuri de proiectile, iar la
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Statelor Unite ale Americii și guvernului Marii Britanii. În urma reuniunii de la Moscova din ianuarie 1951, guvernul comunist de la București a hotărât achiziționarea unor mașini-unelte și instalații în vederea augmentării industriei de apărare. Astfel, la începutul anilor 1960, în România erau fabricate pistoale TTC, carabine SKS, pistoale-mitralieră PPȘ-41, aruncătoare de grenade antitanc AG-2, aruncătoare de flăcări LPO-50, mitraliere antiaeriene grele ZU-2 de calibrul 14,5 mm, detectoare de mine UMIV-1, pod de pontoane P.R. 60, măști contra gaze model 1952 și 1958, precum și diverse alte echipamente și
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
111 (Institutul de Cercetări și Proiectări Armament, Muniții și Aparatură Optică) erau concepute majoritatea echipamentelor terestre, iar la Institutul 222 erau dezvoltate produsele aerospațiale. Producția armamentului ușor era repartizată Uzinelor Mecanice din Cugir, Sadu și Mija (pistoale Carpați și TTC, pistoale-mitralieră PM md. 63/65, pușca automată PA md. 86, pușca-mitralieră PM md. 64, mitraliera model 1966, pușca semiautomată cu lunetă PSL, aruncătoare de grenade antitanc AG-7 și AG-9). La Întreprinderea Automecanică Mârșa și Uzinele „23 August” din București erau fabricate
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
fi PPȘ-41, PPS-42, Sten, MP 40, M3 Grease Gun, Gewehr 43, pistolul mitralieră Thompson și pușca M1 Garand. Printre alte arme uzuale în timpul celui de-al Doilea Război Mondial se numără: pușca automată americană Browning, Carabina M1, precum și Colt M1911, pistolul-mitralieră japonez Tip 99, Tip 100 și pușca Arisaka. În acest război au fost realizate puști semiautomate fiabile, cum ar fi M1 Garand de producție americană dar, și mai important a fost faptul că au apărut pistoalele mitralieră: Maschinenpistole 43 și
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
P5, și în cele din urmă P88. S-a înregistrat, de asemenea, un progres și la armele lungi, de vânătoare și puști sportive de toate tipurile. Pentru autoritățile publice, compania Walher a proiectat și a produs două versiuni ale unui pistol-mitralieră WA2000. Când Fritz Walther a murit în decembrie 1966, fiul său, Karl-Heinz a preluat conducerea. El s-a concentrat asupra sectorului sportiv și a introdus noi tehnologii. După ce și-a celebrat centenarul ca afacere de familie, Walther a intrat în
Arme Walther () [Corola-website/Science/330985_a_332314]
-
asalt modernă. De asemenea, este cunoscut sub denumirile MP 43 și MP 44 (Maschinenpistole 43, respectiv Maschinenpistole 44), care denotă versiunile anterioare de dezvoltare ale aceleași arme cu unele diferențe. Dezvoltat din MKB 42 (H), a combinat caracteristicile de carabină, pistol-mitralieră și pușcă automată. StG 44 este o abreviere de la Sturmgewehr. Numele a fost ales personal de către Adolf Hitler, din motive de propagandă și înseamnă literal „pușcă furtună”, ca „să ia cu asalt (de exemplu, „atac”), o poziție dușmană”, cu toate că unele
StG 44 () [Corola-website/Science/331676_a_333005]
-
funcția de deputat, până la excluderea (27 noiembrie) partidului „Patria”, condus de ultimul, din campania electorală pentru că a folosit mijloace financiare (8,158,506 lei) din străinătate (se presupunde din Rusia). În cadrul perchezițiilor, organele de drept au găsit 32 de arme (pistoale-mitralieră, mitraliere, pistoale cu amortizator, revolvere, 4 arme pneumatice, o lunetă, etc), muniții (cartușe de 5.45, 5.6, 7.32, 7.62x25, 9x19 mm, etc), 8 grenade (RGD-5, RGD-7 și UZRGM), cutii de trotil (400 g) cu declanșator de la distanță
Antifa () [Corola-website/Science/333270_a_334599]
-
individuală a infanteriștilor din majoritatea armatelor contemporane. A fost utilizată pentru prima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar până la sfârșitul secolului XX a devenit arma de serviciu standard pentru cele mai multe dintre armate din lume. Se deosebește de pistolul-mitralieră prin muniția utilizată și distanța de tragere maximă („bătaia”), iar de pușca-mitralieră prin dimensiuni și capacitatea magaziei (încărcătorului). Ca orice pușcă automată, poate executa atât trageri în regim automat, arma utilizând energia de recul a gazelor rezultate din arderea încărcăturii
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
următoarele caracteristici pentru a fi considerată ca pușcă de asalt: Armata SUA definește pușca de asalt ca fiind „o armă de foc scurtă, compactă, capabilă de a trage în mod selectiv cu cartușe de putere intermediară între cele utilizate la pistoalele-mitralieră și cele utilizate la puștile standard”. Sturmgewehr 44 (abreviat "StG 44") a fost prima pușcă de asalt utilizată în lupte, fiind adoptată de "Wehrmacht" în 1944. Având calibrul 7,92 mm, folosea cartușe "7.92x33 mm Kurz", trăgând cu o
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
7,92 mm, folosea cartușe "7.92x33 mm Kurz", trăgând cu o cadență de 500 gloanțe/minut. Viteza inițială a prioectilelor era de 685 m/s, iar încărcătorul avea 30 de cartușe. StG 44 combina caracteristicile carabinei cu cele ale pistolului-mitralieră. StG 44 este o abreviere de la "Sturmgewehr"), nume înseamnând literal „pușcă de asalt”, (în - „asalt” și "gewehr" - „pușcă”), în sensul luării cu asalt a unei poziții inamice. Ulterior și alte armate au adoptat această denumire a noului tip de armă
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
rănit în bătălie. Destinată a fi o armă simplă ce poate fi făcută ieftin cu ajutorul mijloacelor de producție în masă disponibile la acea dată, Kalashnikov, care a murit în 2014, a trăit să vadă cum arma sa este, în rândul pistoalelor-mitralieră, responsabilă de cele mai multe morți din istorie. "Mă tot întorc la o întrebare. Dacă arma mea a luat atâtea vieți se poate ca eu... un credincios ortodox, să fiu de vină pentru aceste morți, chiar dacă sunt inamicii mei?", a scris el
Inventatori care au ajuns să-și regrete creațiile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105087_a_106379]