407 matches
-
CLUJ DA 1804 PETRAN SIMONA 15167 CLUJ DA DA DA 1805 PETRIC CRISTIAN IOAN 18205 CLUJ DA DA 1806 PIPER CLAUDIU 17982 CLUJ DA 1807 PIPER NICOLAE 15240 CLUJ DA DA 1808 PIRJOL CLAUDIU 15247 CLUJ DA DA DA 1809 PITA CORINA 15311 CLUJ DA 1810 POLEXE ALIN MIHAI 17831 CLUJ DA 1811 POP ADRIAN 15307 CLUJ DA DA DA 1812 POP ADRIAN DORIN 15308 CLUJ DA DA 1813 POP ANCA ROXANA 19531 CLUJ DA 1814 POP ANDREI CRISTIAN 19260 CLUJ
TABLOU din 18 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295901]
-
mori de foame pânâ își făcea el apariția. Veneau șoferii de taxi, învățătoarele sau tehnicienii dentari să protesteze și nu găseau un sendvici cu care să-și întărească lozincile. La fel și la primărie... Am impins câteva tarabe portative cu pite și acum zbârnâie. Poți să-i întrebi pe poștași, pe femeile de servici, pe frizerii de lux ce delicatese, la prețuri rezonabile găsesc acum. Mai vrei exemple? Poftim...Judecătorii au fost în grevă? Le-am asigurat spatele frontului cu falafel
SCHIŢE UMORISTICE (59) – ÎN FIREA LUCRURILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340448_a_341777]
-
scris Dumnzău. Cum să te naști, ce feli să fii, can să mori. Da cum umbli pe unie umbli, ăia de tini să țânie. Că io te trimet acu la bolta (magazin) să-mi iei o paretie de disagi de pita. I-ote banii ici! Acu, i-o ț-am dat banii, disagii și te-am trimes să vini napoi în giumatate de ceas. Tu pot mere pistă Rovina ore pe drum. Treaba te. Dacă iești cuminte, cumperi pita și vini napoi
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
de disagi de pita. I-ote banii ici! Acu, i-o ț-am dat banii, disagii și te-am trimes să vini napoi în giumatate de ceas. Tu pot mere pistă Rovina ore pe drum. Treaba te. Dacă iești cuminte, cumperi pita și vini napoi. Da pot să te-mbeț de bani și să nu mai vini, ș-atuncea trăbă să vin io la bolta după pita și după disagi. Iară, pot pierde banii, ț-î fură careva, ăia n-o mai știu
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
de ceas. Tu pot mere pistă Rovina ore pe drum. Treaba te. Dacă iești cuminte, cumperi pita și vini napoi. Da pot să te-mbeț de bani și să nu mai vini, ș-atuncea trăbă să vin io la bolta după pita și după disagi. Iară, pot pierde banii, ț-î fură careva, ăia n-o mai știu. Da tu trăbuie să știi că iești rasponsabil și trăbuie să-mi dai socoteală păntru bani și disagi. Așe-i și viața omului can îl
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
tatuțu că nu-i bini s-omori șerptii! Vecinul n-a mai zis nimic. Și-a așezat pălăria pe cap și-a dispărut printre pomi, la coasă. Unchiu a pufnit în râsul lui șod. - Cetitu-i că brișca hasta. Pot tăia pita cu ia, pot ciopli, da pot să-ț scot otii ore să-i vers la unu matale. După cât te duce capu și după cum ți ingeru. A ceti poate-nvața orișicare: și hal cu doi oți, si hal cu unu, si
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă, și / Pământ - strângeau ca bogăție / Și numai munca, zi
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
bun, și răul - // Să nu cumva să te oprești, / Să ai cumva vreo îndoială, / Căci tânăr, ai să-mbătrânești / De blestemata ta croială - // Să nu cumva, preț de-o clipită, / Să vrei odihna fără moarte, / Căci nici colegul tău de pită / Povara ta, nu o s-o poarte - // Nu te opri! E-atâta de rău... / Vei fi atunci atât de greu / În Univers , că-n locul tău / Nu va păși nici Dumnezeu!... Cât îți va pare că greșești, / Și poate ai, în
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
un adevărat " cordon bleu" și la mâncăruri și la deșerturi și era bună la toate cele;pe scurt, avea mâini de aur,trăsătură pe care din păcate eu n-am mostenit-o. Mama îi delecta cu mese regești: ba cu pite fabricate de ea pe vremea când pitele erau mai puțin răspândite, ba cu tarte, după rețete românești și franțuzești( aluat nisipos="pate sablée), cu crème patissière și struguri, sau în formă de tort cu brânză( denumit Topfentorte în nemțește). Mama
DIN AMINTIRILE ALMEI(2) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342618_a_343947]
-
și la deșerturi și era bună la toate cele;pe scurt, avea mâini de aur,trăsătură pe care din păcate eu n-am mostenit-o. Mama îi delecta cu mese regești: ba cu pite fabricate de ea pe vremea când pitele erau mai puțin răspândite, ba cu tarte, după rețete românești și franțuzești( aluat nisipos="pate sablée), cu crème patissière și struguri, sau în formă de tort cu brânză( denumit Topfentorte în nemțește). Mama ieșea și la plimbare cu copiii în
DIN AMINTIRILE ALMEI(2) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342618_a_343947]
-
obișnuit cu scrisul la fel de grăsuț și rotunjor și cu deja familiara frunză. Am mers pe principiul: „Pe asta o avem, cu asta defilăm”. Am participat sfios la târguri de turism unde continuam să ne afișăm ca în anii ’60 tradiționala pită cu sare și la fel de tradiționalele domnișoare în straie de la străbunici, și ele de prin anii '60, dar cu farduri contemporane, una peste alta ne-am obișnuit. Frunza din logo-ul României este simbolul autosuficienței noastre: calmă, plinuță, pastelată, cu puțină
Ziua și prostia. Ca să nu ne mai gândim la guvernare, PSD ne trimite să numărăm oi () [Corola-blog/BlogPost/338079_a_339408]
-
Ardealul meu eu vin. Am umblat cu tălpi rănite Peste șerpi și mărăcini Și-n Acasa mea, țin mine, Am fost slugă la străini! De am tras în jug, ca vita, Lacrimi secerând din lan, Mi-am dat de la gură pita Pentru prietenul-dușman Și atunci,ca drept răsplată, Am primit în schimb sudalme. Tot norocul lui să-l bată Înfrățit, cu-aceleași palme! Limpezit de Cer mi-e gândul, Niciun nor pe suflet nu-i- Toți plecăm de-aici cu rândul, Fiecare
CÂNTEC SIMPLU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344323_a_345652]
-
colțul sobei deasupra patului cu saltea de paie. În tindă, dulapul zestre de la străbunică, Păstrează o lingură de lemn, strachină și o sită. în vatră, imagine de basm cu a mea bunică, Când în cuptor cocea un dovleac și o pită. Mă așez de mâna cu gândul în pridvor, Privind plângând o fotografie îngălbenită Icoană Sfântă o păstrez în suflet cu dor Bunătatea și simplitatea de la a mea bunică. Valentina Geambașu Referință Bibliografică: AMINTIRI DE LA BUNICA / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN
AMINTIRI DE LA BUNICA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342850_a_344179]
-
tare / Numai pe fratele mai mare, Pentru că - fără doar și poate - / Acesta le avea pe toate. Nevasta fratelui bogat / Se-nfuria pe-al ei bărbat Din pricina săracului / Și-i tot spunea bărbatului: „Ascultă măi! Ți-o fi el frate, / Dar pita e pe bani, bărbate!” „Așa-i femeie! Nu-ți prea place! / Sângele apă nu se face!” - Zicea bărbatul tot mereu. / „Păi dacă nu îl ajut eu, Care îi sunt frate mai mare, / Cine să îl ajute, oare?” Nevasta omului tăcea
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
-i magia să te-nvăluiască, Acceptă-i mângâierea pe retină Și prinde-o-n suflet, să te încălzească. Ca să aprinzi văpaia în iubită, Spune-i că-ți e lumină, zi și floare Rupe-ți iubirea-n două, ca pe-o pită, Și dăruiește-i partea cea mai mare! Referință Bibliografică: NUANȚE DE IUBIRE / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1700, Anul V, 27 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NUANȚE DE IUBIRE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343435_a_344764]
-
uzine Crește nepăsare și mohor! Cei bătrâni și înfrigurați acasă Își plătesc facturile incerte, Celor sus aleși nici nu le pasă, Dumnezeu, dacă o vrea, să-i ierte! Pentru ei mereu e sărbătoare, Primiți-i dar, cu sare și cu pită, Eu, nu pot și tot ce spun mă doare Că prea se duce viața risipită! Ei vă promit nemărginirea toată Cu dragoste absurdă să-i votați, Ce mai muncitoresc era odată În Țara noastră plină de plecați! Referință Bibliografică: Dureri
DURERI DE MAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344208_a_345537]
-
în casă. Abia acum aruncă o privire spre mine zâmbind. Se întoarce cu brațele pline: - E bine aici? - Da! și sar să-l ajut. Întind un ștergar pe masa din lemn geluit de curând, iar el așează cu grijă: o “pită”, o bucată de “slană”, o ceapă roșie, două pahărele și o sticlă mărgelată cu “palică”. Ia pâinea-n mâna stângă, o strânge între antebraț și piept, face semnul crucii asupra ei, mi se pare curios acest obicei de-a face
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
mestecă. Face semnul crucii și se așează. Eu, novicea, încerc să-l urmez, pas cu pas. “Figura cu paharul” nu-mi iese, mă înec cu palinca și încep să tușesc, să-mi iasă ochii, nu alta. - Ușurel cu tusea, ia pită! Și-mi întinde binevoitor o bucată. Mâncăm amandoi în tăcere. La final rostește cu vocea-i gravă: - Mulțumescu-ți Doamne, pentru pită, pentru sare! Amin. - Amin, spun cam încet și-l privesc direct. E așa cum mi l-am închipuit: ochi verzi
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
iese, mă înec cu palinca și încep să tușesc, să-mi iasă ochii, nu alta. - Ușurel cu tusea, ia pită! Și-mi întinde binevoitor o bucată. Mâncăm amandoi în tăcere. La final rostește cu vocea-i gravă: - Mulțumescu-ți Doamne, pentru pită, pentru sare! Amin. - Amin, spun cam încet și-l privesc direct. E așa cum mi l-am închipuit: ochi verzi (ca tot ce mă-nconjoară aici), părul și barba albe, câteva riduri care se adună în zâmbetul larg, puțin ironic. Anii
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
DA DA 1790 PETRAN SIMONA 15167 CLUJ DA DA DA 1791 PETRIC CRISTIAN IOAN 18205 CLUJ DA DA 1792 PIPER CLAUDIU 17982 CLUJ DA 1793 PIPER NICOLAE 15240 CLUJ DA DA 1794 PIRJOL CLAUDIU 15247 CLUJ DA DA DA 1795 PITA CORINA 15311 CLUJ DA 1796 POLEXEALIN MIHAI 17831 CLUJ DA 1797 POP ADRIAN 15307 CLUJ DA DA DA 1798 POP ADRIAN DORIN 15308 CLUJ DA DA 1799 POP ANCA ROXANA 19531 CLUJ DA 1800 POP ANDREI CRISTIAN 19260 CLUJ DA
TABLOU din 21 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296508]
-
vorbeam atunci, poate comisarul ar fi aflat mai devreme și eu n-aș fi fost răpită, n-aș fi trecut prin așa ceva. O, Doamne!, bietul comisar, nu merita așa ceva! Este el un căpcăun în serviciul lui, dar ca om e pita lui Dumnezeu. - Tot așa a surprins-o și el, în scară, vorbind acum cu el, îi spuse domnul Tică soției sale. Vorbiră și își povestiră până dimineață. În privința lui Mircea, luară hotărârea să nu-i povestească nimic, ca să nu-și
RĂPIREA (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378447_a_379776]
-
viața pădurile țării, dintr-un birou cu calorifer și lift înconjurat de un infernal trafic, cel din Piața Rosetti. Noroc că trei săptămâni pe lună eram „în delegații” adică dormeam deseori pe cetină verde și mâncam slană sărată, marmeladă și pită de la unchiul Sam. Ce mai viață! Am 80 dar m-aș mulțumi dacă Dumnezeu mi-ar înapoia viața de la mijloc. Acum 40 de ani, cei care „trăiesc ca să muncească” duceau o viață adevărată. Mai erau Sași în țară iar satele
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
mama s-a pocăit mai am un an, doi, trei... de trăit și... de-amu!... fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate că aceia se vor sătura cred că faci mișto de mine, am flâmânzit de mic când aveam pita la cartelă ... Citește mai mult fericiți cei săraci cu duhulcă a lor este Împărăția Cerurilordar ce nevoie am de cercând pământul mă înghite?!fericiți cei ce plângcă aceia se vor mângâiadar n-am mai plâns de cândm-a bătut tatași de-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
dracului Doamnecă n-am moștenit nicatata trăieștemama s-a pocăitmai am un an, doi, trei... de trăitși... de-amu!...fericiți cei ce flămânzescși însetează de dreptatecă aceia se vor săturacred că faci mișto de mine,am flâmânzit de miccând aveam pita la cartelă... XI. STRADA E ACUM PUSTIE..., de George Safir , publicat în Ediția nr. 1782 din 17 noiembrie 2015. strada e acum pustie, doarme natu' liniștit. Doamne, bine-o să ne fie ori, din nou, ne-au mânărit? în palat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
din ...bucurești! Așa am fost însă mulțumită de numele mele,desi rîvneam la diminutive,iar ai mei mă alintau cu alte "creații", gen Pisoi Coadă de Cotoi sau Pitza cum îmi spunea tata- mult înainte de a ști de existent a pitelor italiene. Uneori, prieteni ai mei sau ai familiei, mă strigau cu Adinuta,Adinel,Adinush,Adinette( prof. Mea particulară de franceză,mme sophie Stephane) și atunci mă topeam de plăcere, sau Jardinel, Diane de poitiers, cum mă denumiseră 2 colegi de
NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381827_a_383156]