400 matches
-
vă vistear<ie> g<os>p<odst>va mi, togo radi ot (...) ză da na pread bolși da ne imaet mai tegati": Document de la Ștefan Tomșa, Biblioteca ASTRA, Colecții speciale, C. LI/3. 702 " a vearni sii bolearin naș Apostol pitar upravilsea i postavil sebaa fiarîe vă vistear<iiu> g<o>sp<o>d<st>va mi, caco da imaet sebea dărjati otn<i>nu să văsem dohodom i da ne imaiut nai te<ga>ti radi siia tiaj nicolij na
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și o a treia fată, Smaranda, căsătorită cu Ion Motăș din Chetrești. Mai mult, soțiile celor trei pe care i-am amintit deja, erau verișoare primare cu altă Maria Tiron, căsătorită cu Ioniță Ciohodaru din Coșești, precum și cu fratele acesteia, pitarul Ioan Tiron, trăitor între anii 1815 1860, al cărui monument funerar se află în cimitirul bisericii din Coșești. Astfel, patru vechi familii cu originea în secolul al XVII-lea, Ciohodaru, Motăș, Tiron și Frimu se înrudesc. Revenim la Bârzești, unde
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dominată de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în celebrele dughene - ateliere în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari, croitori, ciubotari ș.a. Un document important, ce oferă cercetătorilor unele repere statistice privind compartimentarea socio-profesională a locuitorilor orașului Bacău din această perioadă, este catagrafia din anul 1845
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și până în toamna anului 1907 - pentru calitatea I (1 kilogramă, între 25-30 de bani și pentru calitatea a II-a (1 kilogram), între 20-25 de bani. Începând cu data de 11 octombrie 1907, printr-o ordonanța emisă de Primăria Bacău, pitarii au fost nevoiți să scoată la vânzare trei sortimente de pâine, cu următoarele prețuri: calitatea I - 35 bani, calitatea a II-a - 30 bani, calitatea a III-a - 25 bani. Prin aceeași ordonanță fiecare brutar a fost „obligat să depună
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atribuită responsabilității a câte unui mare boier: clucerul Grigore Filipescu, pentru București; banul Grigore Băleanu, în județele Dâmbovița, Argeș și Muscel; vornicul Mihai Ghica, în Prahova și Saac (Săcuieni); hatmanul Corneanu, în Ilfov; logofătul Manolache Arghiropol, în Teleorman și Olt; pitarul Grigore Obedeanu, în Vlașca, și Costache Suțu, în Rîmnicu Sărat, Buzău, Brăila și Ialomița. În această vreme a fost alcătuit și Comitetul doctorilor din București, avîndu-l în frunte pe protomedicul Constantin Estiotu (care mai târziu, îmbolnăvindu-se de holeră, era
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Franț Raș", iar la lazaretul de la Mărcuța "dohtorul Bicowski", mult prețuit de generalul Kiseleff și plătit cu o leafă de 950 de lei pe lună, în timp ce restul medicilor nu primea decât 400 de lei lunar. Serviciile auxiliare numărau atât pe pitarul Ioniță, cu cioclii lui, pentru a îngropa victimele decedate la spitale, în case sau pe ulițe, cât și pe cinovnicii de la lazaretele din jurul Bucureștilor, puși să supravegheze refugiații sau pe cei evacuați la Petrosu și la Colentina, unde activa "dohtorul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fizicul" ținutului, prezidentul eforiei târgului de reședință și un boier din partea locului. Pentru ținutul Roman, de pildă, unde s-a propagat holera, comisia sanitară din orașul de reședință omonim, compusă din dr. Alexandru Theodori, "veteran" din 1831, aga Strat și pitarul G. Andrei, a primit o subvenție de 4 000 lei pentru înființarea unui spital cu 25 de paturi. Punerea în practică a dispoziției a întîrziat datorită temerilor proprietarilor de case de a nu-și molipsi imobilele prin primirea bolnavilor holerici
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
paturi. Punerea în practică a dispoziției a întîrziat datorită temerilor proprietarilor de case de a nu-și molipsi imobilele prin primirea bolnavilor holerici. Până la urmă, după presiunile insistente exercitate de către Isprăvnicie, au fost amenajate locuințele clucerului Mihalache Epure și a pitarului Ioniță Barbu, nelocuite de stăpânii lor și aflate "la marginea târgului, la un loc înalt", deci bine aerat. După unele presupuneri, aici a activat, sub îndrumarea doctorului Theodori, chirurgul Franz Bede, fost "secundar" al spitalului "Precista" din Roman. Personalul sanitar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
său și o soră mai mare au murit de holeră, el întorcîndu-se atunci acasă. Tot Radovici mai amintea că la Mănăstirea Cornetul, de lângă Craiova, se refugiaseră din calea holerei membrii mai multor familii boierești, printre care Vasile Caloianu și mama pitarului Nicolae Greceanu 306. Alt împricinat, interogat la 27 ianuarie/ 8 februarie 1849, Tache Grigorescu, amploiat scriitor la Tribunalul din Pitești, a declarat că instituția unde lucra fiind închisă "din pricina holerii", ea a fost transformată, la 20 august/1 septembrie, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
satul nostru nu s-a făcut din pricină că ne bântuia tare holera, de care și eu am zăcut multă vreme și satul au fost cam periorisit"308 (golit de locuitori). La 12/24 decembrie 1848, orășenii din Pitești pledau pentru nevinovăția pitarului Stoian Crăciun, polițaiul orașului, ce a fost ales de ei "în vremea trecutei epidemice boale a holerii, spre îngrijirea de îngroparea morților și curățirea satelor molipsite", nejucând nici un alt rol în timpul revoluției; la "tacrirul" ce i s-a luat, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Făinii, cum îi spunea locului, s-a topit de multă vreme. Acum ne întâmpină doar biserica Sfântul Pantelimon, fondată prin 1762 de niște negustori din târul Iașilor, pe locul unui fost cimitir. Lăcașul a fost cunoscut și ca biserică a pitarilor. Au venit apoi “doftorii”, “spițerii” și “bărbierii”, care în 1805 au zidit-o din piatră. Astăzi este paraclisul asociației medicilor și farmaciștilor ortodocși din România. Mi-ai umplut capul cu o sumedenie de informații, dar despre moș Creangă n-ai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Mai marele temniței nu se mai îngrijea de nimic din ce avea Iosif în mînă, pentru că Domnul era cu el. Și Domnul îi dădea izbîndă în tot ce făcea. $40 1. După cîtăva vreme, s-a întîmplat că paharnicul și pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpînul lor, împăratul Egiptului. 2. Faraon s-a mîniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor. 3. Și i-a pus sub pază în casa căpeteniei străjerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
40 1. După cîtăva vreme, s-a întîmplat că paharnicul și pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpînul lor, împăratul Egiptului. 2. Faraon s-a mîniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor. 3. Și i-a pus sub pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif. 4. Căpetenia străjerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lîngă ei; și au stat mai multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
sub pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif. 4. Căpetenia străjerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lîngă ei; și au stat mai multă vreme în temniță. 5. Paharnicul și pitarul împăratului Egiptului, care erau închiși în temniță, au visat într-o noapte amîndoi cîte un vis, și anume fiecare cîte un vis, care putea să capete o tălmăcire deosebită. 6. Iosif, cînd a venit dimineața la ei, s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
mine, pune o vorbă bună pentru mine la Faraon, și scoate-mă din casa aceasta. 15. Căci am fost luat cu sila din țara evreilor, și chiar aici n-am făcut nimic ca să fiu aruncat în temniță." 16. Mai marele pitarilor, văzînd că Iosif dăduse o tălmăcire îmbucurătoare, a zis: "Iată, și în visul meu se făcea că port trei coșuri cu pîine albă pe capul meu. 17. În coșul de deasupra de tot erau tot felul de bucate pentru Faraon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
un lemn, și carnea ți-o vor mînca păsările." 20. A treia zi, era ziua nașterii lui Faraon. El a dat un ospăț tuturor slujitorilor săi; și a scos afară din temniță pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor, în fața slujitorilor săi: 21. pe mai marele paharnicilor l-a pus iarăși în slujba lui de paharnic, ca să pună paharul în mîna lui Faraon; 22. iar pe mai marele pitarilor l-a spînzurat, după tălmăcirea pe care le-o dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
din temniță pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor, în fața slujitorilor săi: 21. pe mai marele paharnicilor l-a pus iarăși în slujba lui de paharnic, ca să pună paharul în mîna lui Faraon; 22. iar pe mai marele pitarilor l-a spînzurat, după tălmăcirea pe care le-o dăduse Iosif. 23. Mai marele paharnicilor nu s-a mai gîndit însă la Iosif. L-a uitat. $41 1. După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
mai marele paharnicilor a luat cuvîntul, și a zis lui Faraon: Mi-aduc aminte astăzi de greșeala mea. 10. Faraon se mîniase pe slujitorii lui; și mă aruncase în temniță, în casa căpeteniei străjerilor, pe mine și pe mai marele pitarilor. 11. Amîndoi am visat cîte un vis în aceeași noapte; și anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tălmăcire deosebită. 12. Era acolo cu noi un tînăr Evreu, rob al căpeteniei străjerilor. I-am istorisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
le-a tălmăcit, și ne-a spus întocmai ce înseamnă visul fiecăruia. 13. Lucrurile s-au întîmplat întocmai după tîlmăcirea pe care ne-o dăduse el. Pe mine Faraon m-a pus iarăși în slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spînzurat." 14. Faraon a trimis să cheme pe Iosif. L-au scos în grabă din temniță; Iosif s-a ras, și-a schimbat hainele, și s-a dus la Faraon. 15. Faraon a zis lui Iosif: Am visat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
dat vistiernicul de pe toate moșiile sale se arată: 60 sate întregi, 15 jumătăți de sate, 2 jirebii, 33 fălci de vie în valoare de 14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. în anul 1803, satul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricină de judecată dintre banul Costache Botez Îproprietarul moșiei Silișteaă și postelnicul Costache Cănănău
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
sigură pe ea, era un bun comandant, iar eu gata să fiu un bun soldat. Eram atât de obosită, încât momentul de maximă irealitate era băutul ceaiului - de chimen - la ora 10, pe balconașul însorit care dădea în scuarul străzii Pitar Moș. Ce frumoasă era lumea, ce activi oamenii, ce verzi frunzele castanilor... Tot ce era real mi se părea ca-n vis, profund, și aerul avea mai multe straturi, vizibile cu ochiul liber! Când literatura nu contează Sunt perioade de
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
de inginerie genetică al sufrageriei, luase calea domiciliului părintesc. Abia acum, jubilau pițipoancele, Adina-și făcuse dreptate. „Ironic, amicul...“, a mârâit Mihnea. „N-ai fi zis, dacă te luai după caligrafie. Cine-i Adina?“ „O iubită de-a lui din Pitar Moș.“, am improvizat. „Una roșcată, cu gura și pantofii mari, de Robespiere.“ „Mai zi...“ „Ochi căprui, talie-ngustă, da’ niște picioare de nu te-apropii.“, am continuat să inventez. „Văd c-ai notat detaliile. Te pomenești că te dădeai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pantofii mari, de Robespiere.“ „Mai zi...“ „Ochi căprui, talie-ngustă, da’ niște picioare de nu te-apropii.“, am continuat să inventez. „Văd c-ai notat detaliile. Te pomenești că te dădeai și tu-n vânt după ea?“, a tatonat Mihnea. „Pitar Moș, Edgar Quinet: stradă-n stradă, bot în bot. Academicieni amândoi. Lipsea doar nunta, ai?“ „Mai scutește-mă cu «ai» -ul tău! Dă textu’ mai departe.“ Degeaba mă chinuiam să-mbrac masca sihastrului carpatin sau a rebelului sandinist; cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Robane, aproape mă uimești. Trebuie să fac eu treaba-n locul tău. Cursuri despre drepturile femeii și-ale roboților (vezi Scrisoarea IV) nu se țin decât într-un singur loc în țara asta, probabil și-n tot sud-estul Europei: în Pitar Moș. Doar acolo se toacă studenții cu-așa ceva. Concluzia: pipița-i de la Limbi Străine. Și am și-o bănuială de la ce catedră...“ „Mă duc mâine să verific...“ „Nu te duci nicăieri. O să merg eu.“ „De ce?“, m-am opus. Eram cu-adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
note, nimic. Și-n plus, pare că se termină abrupt.“ „Îhî. Oricum, e suficient. Avem anii, avem numele fetei, locul de muncă.“ „Locul de muncă?“, am făcut ochii mari. „Te-ai tâmpit? Nu mi-ai spus tu că lucrează-n Pitar Moș?“ „Dacă zici tu...“ Parcă era exact invers, Mihnea descoperise și fata, și unde lucra. „Oricum, am verificat: se confirmă. Cred că-l știu și pe tac’su, e ceva inspector prin minister.“ „Așa, din senin?“ „Din senin, din ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]