405 matches
-
semn că-o să se întoarcă Și-am să m-ascund ca arlechinul În nu știu care colț de zarcă; Stimată doamnă, cer iertare Că noaptea mi s-a făcut ziuă Și m-au pisat atâtea tare Cum se pisează grâu-n piuă - Aș vrea să dorm și nu mai pot Că mi s-a suspendat permisul Patrulele precum socot Vor cere să le spun ș visul La care încă n-am ajuns Că ptul meu e prea departe Și vine frig și
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376990_a_378319]
-
fără sens ai lăsat drumul să te atingă. în sfârșit trăiești te ating. ești rece. galopul tău printre oameni încetează acum alegi fiarele gândurilor te privesc strănută odată de două ori apoi să ne auzim cum cum bate apa în piuă inima după iubire cum se lasă cerul deasupră-ne tot mai aproape cum dispar zorile iar nopțile devin albe apropo cândva îmi descriai Calea Lactee ca pe o cană plină de lapte știu. eram copiii tuturor mamelor cu sânii dezgoliți flămânzi ne
CUM ŞI MAI ALES DE CE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374262_a_375591]
-
guvernământ care-a existat odată și pe care conservatorii vor s-o reintroducă? Tăcere absolută din partea patrioților, semn că de când sânt nu s-au gândit măcar în treacăt la înțelesul acestei vorbe pe care o bat mereu ca apa-n piuă. Am dovedit din fir în păr că toate, dar toate reformele liberale, sânt introduse în țară de partidul conservator. Ni se răspunde c-am fost siliți la aceasta. De cine? De Europa. De opinia publică. De 1848. Într-adevăr, aceiași
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
meșterului din regiunea de munte. Progresul societății, creșterea necesităților și a cerințelor unor largi pături sociale au determinat o accentuare a specializării și în acest domeniu. În documente se face distincție între meșterii constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a meșteșugurilor pe specialități, determinată de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie finisată, adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care erau instalații meșteșugărești mai complicate, pe care nu le poseda orice gospodar și care constituiau primul pas de ieșire a meșteșugarului proprietar de pive sau dârste din industria casnică pentru a intra în mica producție sau cooperația capitalistă simplă. Țăranii, pentru a putea folosi țesăturile, trebuiau să apeleze la întreprinzătorul proprietar al unei astfel de instalații, care era fie proprietarul sau posesorul moșiei pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trebuiau să apeleze la întreprinzătorul proprietar al unei astfel de instalații, care era fie proprietarul sau posesorul moșiei pe care era instalată piva sau dârsta, fie un țăran mai înstărit. În statistica din 1860-1862 este menționat un număr de 139 pive și dârste în toată Moldova, cu 135 de lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel de instalații. Statistica nu ne oferă însă informații demne de crezare nici în privința extinderii teritoriale a pivelor și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
139 pive și dârste în toată Moldova, cu 135 de lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel de instalații. Statistica nu ne oferă însă informații demne de crezare nici în privința extinderii teritoriale a pivelor și a dârstelor, nici în privința numărului lor. Firește că pivele și dârstele erau răspândite mai ales în regiunea de munte, unde creșterea oilor ocupa un loc important în viața locuitorilor, unde existau cursuri de ape repezi, care ofereau forța motrice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț, Putna și Suceava existau astfel de instalații. Statistica nu ne oferă însă informații demne de crezare nici în privința extinderii teritoriale a pivelor și a dârstelor, nici în privința numărului lor. Firește că pivele și dârstele erau răspândite mai ales în regiunea de munte, unde creșterea oilor ocupa un loc important în viața locuitorilor, unde existau cursuri de ape repezi, care ofereau forța motrice necesară acționării lor etc. Din alte surse documentare reiese însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ocupa un loc important în viața locuitorilor, unde existau cursuri de ape repezi, care ofereau forța motrice necesară acționării lor etc. Din alte surse documentare reiese însă că și în alte ținuturi de la munte și chiar de la câmpie se aflau pive și dârste: în anii 1849-1851 funcționau două pive în ținutul Dorohoi, 31 în ținutul Bacău, 5 în 1861 în ținutul Tutova etc. În statistica din 1860-1862 se indică existența a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
existau cursuri de ape repezi, care ofereau forța motrice necesară acționării lor etc. Din alte surse documentare reiese însă că și în alte ținuturi de la munte și chiar de la câmpie se aflau pive și dârste: în anii 1849-1851 funcționau două pive în ținutul Dorohoi, 31 în ținutul Bacău, 5 în 1861 în ținutul Tutova etc. În statistica din 1860-1862 se indică existența a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea din 1859 se menționează însă 70 de pive
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
munte și chiar de la câmpie se aflau pive și dârste: în anii 1849-1851 funcționau două pive în ținutul Dorohoi, 31 în ținutul Bacău, 5 în 1861 în ținutul Tutova etc. În statistica din 1860-1862 se indică existența a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea din 1859 se menționează însă 70 de pive și dârste în acel ținut, în cea din 1860, 71, iar în cea din 1861, 74. Bineînțeles că unele pive și dârste care funcționau în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pive în ținutul Dorohoi, 31 în ținutul Bacău, 5 în 1861 în ținutul Tutova etc. În statistica din 1860-1862 se indică existența a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea din 1859 se menționează însă 70 de pive și dârste în acel ținut, în cea din 1860, 71, iar în cea din 1861, 74. Bineînțeles că unele pive și dârste care funcționau în 1849 puteau să se fi desființat până la 1860-1862 și statistica din acei ani să nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
indică existența a 54 de pive și dârste în ținutul Neamț, în cea din 1859 se menționează însă 70 de pive și dârste în acel ținut, în cea din 1860, 71, iar în cea din 1861, 74. Bineînțeles că unele pive și dârste care funcționau în 1849 puteau să se fi desființat până la 1860-1862 și statistica din acei ani să nu le fi înregistrat. Totuși, nu se poate admite că cele 31 de pive care existau în ținutul Bacău în anii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea din 1861, 74. Bineînțeles că unele pive și dârste care funcționau în 1849 puteau să se fi desființat până la 1860-1862 și statistica din acei ani să nu le fi înregistrat. Totuși, nu se poate admite că cele 31 de pive care existau în ținutul Bacău în anii 1849-51 să fi dispărut toate până la 1860. În concluzie - datele pe care ni le oferă statistica din 1860-1862 sunt inexacte, iar numărul pivelor și al dârstelor a fost cu mult mai mare decât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înregistrat. Totuși, nu se poate admite că cele 31 de pive care existau în ținutul Bacău în anii 1849-51 să fi dispărut toate până la 1860. În concluzie - datele pe care ni le oferă statistica din 1860-1862 sunt inexacte, iar numărul pivelor și al dârstelor a fost cu mult mai mare decât cel indicat de acea statistică. Aceste mici ateliere meșteșugărești se încadrează în mica producție de mărfuri. Ele lucrează la comandă. Această constatare nu poate fi însă extinsă asupra meșteșugului textil
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
procese simple, care trebuie executate în masă și cu mare cheltuire de forțe. Astfel, în scurt timp, în manufactura de hârtie fărâmițarea zdrențelor se face cu ajutorul unor mori de hârtie, iar în metalurgie zdrobirea minereurilor se face prin așa-numitele pive de minereu. Forma elementară a oricărei mașini fusese transmisă de Imperiul roman sub înfățișarea morii de apă. Din perioada meșteșugărească au rămas marile invenții ale busolei, prafului de pușcă, tipografiei și ceasornicului automat. În general însă mașinismul joacă rolul secundar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
postav în Moldova a luat ființă în mănăstirea Neamț la 29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
patru stative. Ea a fost construită pe două fâșii de pământ: una în întindere de cinci fălci, proprietate cu embatic perpetuu a mănăstirii Neamț, pe care se aflau două vaduri, iar cea de-a doua „pe care sînt clădite două pive, este proprietatea absolută a d-lui Kogălniceanu și are o întindere de patru fălci și 71 prăjini”. Clădirile erau făcute din piatră și cărămidă. Ele erau mari, „vaste și luminoase”. M. Kogălniceanu arăta că a cheltuit pentru construcția fabricii peste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drusete și mașini continui, apoi opt scaune de tors, fiecare de cîte 90 fuse, și două mill-jenis de câte 320 fuse”. În fabrică se aflau 40 de scaune de țesut, din care lucrau doar 20. „Ateliile de apretură posedează două piue cu ciocane și două piue mecanice după sistemul La Croix, două deslinătoare, două tunsătoare, din care una longitudinală, prese, rame etc. (...). Boengia posedă o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă...”. Firește că fabrica n-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
opt scaune de tors, fiecare de cîte 90 fuse, și două mill-jenis de câte 320 fuse”. În fabrică se aflau 40 de scaune de țesut, din care lucrau doar 20. „Ateliile de apretură posedează două piue cu ciocane și două piue mecanice după sistemul La Croix, două deslinătoare, două tunsătoare, din care una longitudinală, prese, rame etc. (...). Boengia posedă o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă...”. Firește că fabrica n-a rămas în starea în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
achiziționarea mașinilor fabricii de la mănăstirea Neamț. Așadar, fabrica lui Mihail Kogălniceanu era o întreprindere industrială completă, în care se efectua întreg procesul de producție a postavului de la filatură până la apretură, inclusiv vopsitoria. Fabrica mai avea și câteva instalații industriale anexe: pive, o boiengerie cu „o căldare pentru indigo cu patel și trei căldări de zinc și aramă”, o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numai coloranți de import. „Rodia (rubia tinctoria), rezeda sălbatică (rezeda lutiole) și pastelul (isatis tinctoria) s-au fost introdus în Moldova o dată cu ridicarea fabricii. Acum aceste plante se cultivează cu abundență în Moldova, precum nu mai puțin și scai de piuă și colza, necunoscută câțiva ani înainte în Moldova” spune G. Apostoleanu. Fabrica producea: din lână ordinară țurcană - suman sau postav gros care se vindea cu 3-4 lei cotul; din lână țigaie - postav pentru miliția țării, postav cenușiu de Viena, postav
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
progreselor pe care le-au făcut atât gospodăria moșierească, cât și cea țărănească [...]. În meșteșugurile țărănești din Moldova remarcăm existența, pe de o parte, a unor țărani înstăriți, care ajung meșteșugari patroni (ca de pildă țărani proprietari sau posesori de pive, dârste, ferăstraie, fierării etc.), iar pe de altă parte, existența unei mase de meșteșugari muncitori, care lucrează, după cum am mai spus, contra plată dintr-un loc în altul, în târguri, orașe și pe la moșiile boierești. Aceasta era posibil în Moldova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Burueana [tabac] era socotită ca o medecină care vindeca toate patimile. Tabacul se făcu de modă pe la curțile europeene. Dar întrebuirea tabacului era în câteva țeri periculoasă. Sultanul Amurat al IV a ordonat pe fumători a fi pisați în o piuă, Șahul Persiei s’a mărginit a se tăea fumătorilor nasul. Papa Inocent al VIII a condamnat pe fumători de a fuma în iadă. Și Iacob I, Regele Angliei, a compus tomuri în contra tabacului. Dar era destinat ca tabacul să învingă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]