5,484 matches
-
-i umilință Sub pasul Tău Care nu trece, Oprit e, Un sens al limbii uitate Altminteri, O pulbere în resemnare. Privind printre Degete răsfirate: Salcie, Corzi din care sună Ceva de demult Și de foarte îndepărtat, Mângâiatul de cântec Stârnind plâns După raza cea purpurie, După grația frunzei Toată în cutremure, După glasul ce se rupe În așchii tot mai Mărunte, Și iarna ce vine din urmă, Negreșit vine! Truda aceasta a Trupului frumos De a luci - O cumpănă fermecată... Sudoarea
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
Horia Zilieru lacrimă umblând plângând stinge sfeșnicul înalt să văd îngânatul gând pe tărâmul celălalt zori captivi țes patrafir bir de plâns alean/avânt plumbul iernii să-nveșmânt și seismul să-l respir scările spre paraclis borne suie osii dor ornicul orbitelor petecitul paradis scrisă vamă roată iar cu fotonii criptei schimb vitreg riveranul nimb ține ceara spin amar nucleare înarmări zac și
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
orbitelor petecitul paradis scrisă vamă roată iar cu fotonii criptei schimb vitreg riveranul nimb ține ceara spin amar nucleare înarmări zac și mor prin nervii/lari cum doarme-n sicriu polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns plânsul plânsului neplâns setea sacrelor scântei rădăcinăi și altoi despărțirea oarbă tac trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
petecitul paradis scrisă vamă roată iar cu fotonii criptei schimb vitreg riveranul nimb ține ceara spin amar nucleare înarmări zac și mor prin nervii/lari cum doarme-n sicriu polar disc ghețar deasupra ei plasma glasulu i-a stâns plânsul plânsului neplâns setea sacrelor scântei rădăcinăi și altoi despărțirea oarbă tac trist lampadofor sărac pași măsoară înapoi mare surdă rup surori bocetul îmbeleșugat cu rafale/beat oftat meteori și cerșetori zloata toată dolomit lasă prins obrazul pur descărnatul lins azur putridul
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
șampanie aleasă. totuși, atît de puține gînduri se bucură, parcă văd în fiece clipă un sicriu scîncind între pulpele fremătînd ale mamei/ căzînd și prinzînd rădăcini în putregaiul acestei pregătiri pentru o singură cale; scîncet ciudat, amestecătură de cîntec și plîns/ arta pierderii sufletului: un copil rătăcit într-o pustietate fără flori și ferestre rugîndu-se-ntruna în toate limbile morții!). * * * de la o vreme cămătarii își toarnă arginții în sîngele stins ca-ntr-o groapă cu var, mama și tata tot vin unul
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
Ștefan Radof Un foc Rumegându-și văzduhul; Coama unei comete Cu inima zbătându-se-n cală; Un pulsar de gânduri Cu senzorii-n alertă; Ți-a îndumnezeit pântecul - maică. Înlăuntru plânsului tău, Mă desena un poem, Peste foșgăiala strămoșilor. Un palimpsest Din carne și oase. * * * Lucerna dansată de fluturi Așteaptă ultima coasă. Septembrie mușcă Fructul rotund. Iubirea hrănește Întemeierea de trupuri. Năframa sângelui meu, Întinsă peste muguri în Mai, A ruginit
Poezii by Ștefan Radof () [Corola-journal/Imaginative/14543_a_15868]
-
un vrednic matein, recunoscut și el în lumea literelor, Radu Albala, îngrijitorul ultimei ediții semnate Ion Biberi. Trăiască visătorii! Și dreptunghiul imaginar ca un ecran. Soarta literatului transpare din destinul cărților sale, din performanțele clepsidrei, incluzînd drama ca atare și plînsul interior, diafan. Mai-sus-amintitul volum a văzut lumina zilei la Editura " Litera", culmea, " În regia autorului", ceea ce înseamnă - mai pe șleau - că dînsul a subvenționat toate cheltuielile (preț de vînzare, în 1981 - 13 lei) tipăririi acestuia. Ion Biberi s-a născut
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
privi înapoi nici măcar o dată. Știa ce se întîmplă în spatele lui. Femeile mergeau în laturile și în coada companiei, siluete disperate, spre jena celor pe care îi petreceau. Rămîneau treptat, în urmă, fie dînd buzna pe cîte o poartă, bufnind de plîns, fie lăsîndu-se, moi, să șadă pe marginea șanțului. Dreaptă, lipită de poartă, o văzu pe soția lui gătită cu ie și maramă. Dar parcă nu mai era ea ci imaginea ei, o poză, un tablou, ceva care doar îi amintea
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ființă mă tem chiar la ceasul în care aud geamătul suflet rostind nu te teme Sincronul Reiei firul pierdut, mișcarea nervoasă face sincronul (jurământul de sărăcie și de supunere) Ia aminte, faimosul "play-back" cel ce ducea la perfecțiune hohotul de plâns al eroului, chiar parfumata prostie, iată riscă să atingă zonele pure, sângele cald, vinul scurs din urechea țareviciului în vreme ce tarul scoate pe gură spasmul victoriei: "ceea ce trebuia a fost făptuit..." Cine face datorii se îmbogățește" "Cumpăra și te vei îmbogăți
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
casă și până dimineața ia chipul desfrâului: Dacă mă chemi, vin și mâine". Seara Mai ales seara, seara când lumea pare un vulcan stins și aerul o rugăciune către îngeri, mai ales seara îți promit o plimbare cu barca pe plânsul femeilor... "Numai din cauza ta", îmi răspunse. Aproape toate Experiența îi îngăduie jocul și-i aprinde imaginația: de la fiecare va lua ce-i mai frumos ca să obțină femeia râvnită: sub părul negru al lui V s-ar potrivi ochii verzi ca
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
au scos harfele și ne-au cântat despre adierea de geniu care a atins, în ziua nașterii lui, glezna unui bebeluș ce avea să devină geniu absolut. Unii i-au vărsat vidanje pe mormânt, alții l-au numit, umflați de plâns, “POETUL”, cu majuscule, și s-au arătat deciși să se arunce în groapă după el. Și tot așa, într-un delir fără limite, care cred că l-a îngrețoșat și pe bietul Păunescu, așa mort cum e. De-aia zic
Păunescu, acest diavol, acest înger, acest porc şi acest geniu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21296_a_22621]
-
însemne ceva, am inceput sa pricep ce pierdere poate fi moartea neașteptată, moartea nedreaptă, moartea cu zile. Când am ajuns acasă, prima gură de coliva avea gust sărat, plângeam, dar nu-mi lăsăm lacrimile să curgă. Mi se părea că plânsul e pentru morții care mor la vremea lor. Să plâng mi s-a părut atunci un sacrilegiu. Pe 22 decembrie șmecherii depun coroane de flori, înconjurați de SPP-iști și de Armată, la monumentele pe care le-au ridicat în
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82371_a_83696]
-
însemne ceva, am inceput sa pricep ce pierdere poate fi moartea neașteptată, moartea nedreaptă, moartea cu zile. Când am ajuns acasă, prima gură de coliva avea gust sărat, plângeam, dar nu-mi lăsăm lacrimile să curgă. Mi se părea că plânsul e pentru morții care mor la vremea lor. Să plâng mi s-a părut atunci un sacrilegiu. Când am crescut, am aflat că Revoluția n-a fost Revoluție. Că în stradă s-a ieșit de-a-n pulea. Că s-a
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
dar încă nu ai venit. ai trimis șoimul cartea o bucată din miles davis. summertime. apoi pieptenul peria să înmulțească distanța. eu am țesut am destrămat am țesut. frunze ruginii au făcut pereții țurțuri de gheață. au bătut la ușă plânsul și frica. s-au așternut negura câteva riduri noi. câteva morminte proaspete. eu le-am săpat eu am aruncat primul pumn de țărână. anul acesta prima zăpadă n-a mai venit. copacii răniți au dat muguri sângerii. eu nu mai
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
citi cât de aproape cât de departe voi fi. am venit și regală e acum chinta noastră. dar sună întruna vântul prin fluierul de oase. și nu auzi. nu auzi. VII aici sunt, câine drag. în răsuflarea ta îmi topesc plânsul. nimicnicia. nimeni nu mă știe acum. nimeni nu m-a uitat. pentru că nimeni n-a știut culoarea ochilor mei în miez de noapte. în dimineața pustie. doar tu câine drag mi-ai lins cele cinci răni. hai, vino. acolo e
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
noaptea pe șesuri Le-a scărpinat pe oi de râia lor galbenă vântul. Când buzele noastre aprinse au însetat De toată iubirea ființei frumusețea lui A ars o dată pământul Și s-a refăcut încă o dată pământul La izvoarele nesecate ale plânsului Pentru prietenia mea cu dânsul! Zăbală pe cimitir Nu-mi prea șade-n caracter să scriu tot mereu într-un sictir despre acest cimitir din care răzbat vocile de fier ale celor mai năpraznice mirezme și păreri dacă vremea stând
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
Lucia Negoiță Sfera de cristal Cuvântul lui Dumnezeu nu este vorbă multă eu nu am în pază nici un cuvânt copil al tuturora fără tată din lut urcător din abur coboară smeritul Vreme-i de plâns acum nu-i vreme de citit încă sunt privită în ochi de un bărbat îndrăgostit dintr-o pagină albă chiar vidul încă strălucesc sfera de cristal, nebunia, stăpânirea peste cei mulți O, Domnul mă va hrăni căci grija întreagă asupră
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
va da” Fărâma reavănă încă mai ține loc cald unui suflet geamăn mereu dăruit cu amintirea cărnii de muritoare Computerul decupează nervurile spaimei Ce îngânare a lumii de dincolo ce îngânare Pentru cine bat clopotele ...pentru mine bat clopotele pentru plânsul fericit dar și pentru plânsul în temere al celei nevolnice niciodată proprietare de sicomori nici liberă ca pasărea cerului adesea ispitită de slava deșartă și iar ocrotită de unul dintre cei treizeci și șapte de înțelepți el face loc în
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
mai ține loc cald unui suflet geamăn mereu dăruit cu amintirea cărnii de muritoare Computerul decupează nervurile spaimei Ce îngânare a lumii de dincolo ce îngânare Pentru cine bat clopotele ...pentru mine bat clopotele pentru plânsul fericit dar și pentru plânsul în temere al celei nevolnice niciodată proprietare de sicomori nici liberă ca pasărea cerului adesea ispitită de slava deșartă și iar ocrotită de unul dintre cei treizeci și șapte de înțelepți el face loc în palma-i sufletului meu care
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
Oarecând Atât de mult a întârziat întâlnirea cu Santa Lucia că sufletul meu cu greu s-a deschis cu durere, de parcă n-ar fi dorit să iasă din ape și nici să pășească pe linia Rozei nici să urce apoi Plânsul nu-mi e de folos odihna de-o clipă în genunchi propria vecinătate bolnavă era atât de aproape de intrarea în basilică pizzeria și magazinul de genți și nici un muritor nici o limbă n-ar fi putut înțelege ce bucurie îmi aduse
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
o veșnică lumină albastră ștergînd contururile. unde sînt eu amurgul se prelinge ca melasa caldă peste salcîmi. nervii atinși de arcușul nedeslușitei spaime hașurează aerul. văd o fereastră. din chenarul ei negru fulgeră scurt lumina unei mîini. ce bun e plînsul de ușurare. cîtă lentoare... cîtă lentoare în aburul verzui. ploaia cade-cade pe fața mea, a lui. o pată de lapte acrit iese încet din pămînt - în aburul verzui tu ești, eu sînt. două hăuri de sînge - muritoare, de plîngem ! altminteri
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
cuprinde ziua cerul ei subțire, Nu știu nici cărarea, nici cuvântul rege, De-mi va fi privirea zid de mânăstire, Tu să fii aceea care înțelege; Visul fericirii fulgeră-n carate, Nici durerea nu e în sclipiri săracă, Dacă-ncearcă plânsul râul să-și arate, Tu să fii aceea care mă împacă; Iar când cheamă vremea semnul de departe Și coboară raza dinspre steaua rece, Cu uitarea-n lacrimi, printre clipe sparte, Tu să fii aceea care mă petrece Păcatul schimbării
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
Să n-am atitudini zevzece; Să nu mă surprindă vreun gând vinovat încât, din eglogă, să-mi plece... Iubeam o fecioară cu suflet duium Și ochi de gheișă, din Tomis. Dar sfertul de veac de când doarme-i, acum, Când ropotul plânsului io mi-s. în van insiști să dai din coate De-o vreme, nu-ți mai faci cărare Spre bagdadii de mohair, Nici panseluțe literare Nu mai deretici, abitir. Și-n van ar fi să dai din coate, Căznindu-ți
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
trezit știam dintr-o dată răspunsurile la toate întrebările pe care mi le-am pus vreodată chiar și la celelalte fii mulțumită îmi spuneam ai ajuns acolo unde nimeni nici măcar n-a visat bucură-te îmi spuneam cu vocea sugrumată de plîns acum am uitat e nevoie de ploaie fluviul e la fel ca anul trecut nimic nu spune despre cei înecați aceeași și pasărea ademenită-n undă și eu doar câteva riduri câteva cicatrice proaspete secetă ,e nevoie de ploaie" spun
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
cele care bagă pisica la apă) da până i-a venit lui inima la loc și haț! a pupat-o pe Ofelia în bot dar metodic vai atât de metodic încât am fost nevoit să izbucnesc într-un hohot de plâns acu stau cu mama în casă o ajut să scoată ușa din țâțână mama râde ,cu capul doldora de buze" mama râde mă-ntreabă într-una: da dacă numele Osip nu mai vine cartea cine face cartea Bernis - aprindere de
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]