753 matches
-
pe la mijlocul albiei, abia dacă se zărea un fir subțire de apă mâloasă. Mărțișor, om milos din fire, zise: - Ce s-o fi-ntâmplat cu tine, râușorule, de ți-ai pierdut apa? Bietul de tine! Parcă auzi niște suspine, ca un plânset cu sughițuri și niște șoapte nedeslușite, ca ale unui muribund, dar nu înțelese nimic. Se aplecă, făcu mâna pâlnie la ureche și auzi un glas stins: - Mor, voinice, mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
nici norii cei pufoși Nu a rămas nimic în ochii tăi frumoși ! Nu a rămas iertare , nu a rămas lumină E doar o agonie pierdută în derivă ! E o durere-n suflet haină și meschina Un strigăt animalic și-un plânset deopotrivă! Și au murit speranța , iubirea și pasiunea Și crezul în etern care în noi domnea Nu am ramas nici noi în "noi" și asta doare Totul e mort și rece lipsit de-orice culoare ! Referință Bibliografica: Nu a rămas
NU A RAMAS NIMIC! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/roznovan_amelia_lavinia_1492858398.html [Corola-blog/BlogPost/368643_a_369972]
-
caut de o ora, nu pot să înțeleg cum au putut să dispară?". A anunțat administrația care s-a prezentat imediat și a ajutat-o, dar în zadar. A dat telefon acasă să-i aducă haine și încălțăminte, zarvă mare, plânsete, căutări și iar căutari, dar hainele nu erau și nici nu se întrezărea vreo șansă să mai fie găsite. Induioșate, Andaluza și Mara o mai consolau și ele cum se pricepeau mai bine. De la o vreme, Mara a deschis dulapul
ÎNTÂMPLĂRI HAZLII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464377720.html [Corola-blog/BlogPost/375109_a_376438]
-
teamă am că pot Și nu pot când toți mă cheamă Să le fiu fiu, unchi, nepot. Veste am, dar nu am veste Deși câtă am de spus, S-ar învrednici, și peste Ce le spun, prin Cel de Sus. Plânset am, dar nu am plânset Cât am plâns și plâng și plâng Lacrimi blânde ce din blând set Scump șirag devin, le strâng... Lacrimi am, dar nu am lacrimi Câte lacrimi am să am Pentru moșii mei ce sacri-mi
ŢARĂ AM DAR NU AM ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tara_am_dar_nu_am_tara_romeo_tarhon_1374563163.html [Corola-blog/BlogPost/364158_a_365487]
-
nu pot când toți mă cheamă Să le fiu fiu, unchi, nepot. Veste am, dar nu am veste Deși câtă am de spus, S-ar învrednici, și peste Ce le spun, prin Cel de Sus. Plânset am, dar nu am plânset Cât am plâns și plâng și plâng Lacrimi blânde ce din blând set Scump șirag devin, le strâng... Lacrimi am, dar nu am lacrimi Câte lacrimi am să am Pentru moșii mei ce sacri-mi Fost-au, sunt și-or
ŢARĂ AM DAR NU AM ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tara_am_dar_nu_am_tara_romeo_tarhon_1374563163.html [Corola-blog/BlogPost/364158_a_365487]
-
plânge cavernos -Panoramă, un oraș apăsat de umbra morții; natura. Bacovia este poetul toamnei, o toamnă ploioasă, cu noroaie, sub melancolia tuberculoșilor. În poezia Nervi de toamnă: „E toamnă, e foșnet, e somn / Copacii pe stradă oftează, / E tuse, e plânset, e gol / Și-i frig, și burează”. Bacovia este, în același timp, poate cel mai mare poet al poeziilor dominate de apă, și, în acest sens, ilustrativă este Lacustră, pe care Călinescu o aprecia „suprema condensare a teroarei de umed
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana-2/ [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
pahar cu vin, iar pe pragul casei se presăra fân pentru măgarul ei. La sobă erau agățați ciorapi pentru cadouri: mai ales fructe. Cei care n-au fost cuminți primeau numai cărbuni. În Noaptea Regilor, în mijlocul strigătelor, cântecelor și al plânsetelor copiilor, bătrâna vrăjitoare, sub forma unei păpuși de paie îmbrăcate în zdrențe, era arsă în curte, suspendată de un băț deasupra focului. Befana La Veneția, pentru Epifanie, gondolierii defilează costumați în vrăjitoare. Sărbătorirea modernă a Epifaniei Befana sosește îmbrăcată toată
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
traversează râul și transportă pelerinii de pe un mal pe celălalt. Călugării-actori îmbracă în mod ritual costumele personajului pe care îl vor interpreta. E ziua pelerinajului la mormântul de pe celălalt mal, socotit un loc sfânt, dăruit cu puteri vindecătoare. Se aud plânsetele femeii nebune și cântecele ei stranii despre păsările-ploieri, despre ciori și miei. Călătorul se roagă de cel ce conduce ambarcațiunea să fie luat pe puntea vasului, alături de pelerini. Femeia nebună povestește spre uluirea tuturor, despre copilul ei care a fost
Doi compozitori de operă englezi într-un spectacol de Mark Morris. Salt în timp. De la Benjamin Britten la Henry Purcell by Doina Uricariu, corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105659_a_106951]
-
care se confruntă lumea actuală, la potopul de indiferență și dezumanizare. Nevoile celor mulți nu mai sunt propriile noastre nevoi, fiecare obligat fiind de a trăi în propria carapace, aparent indestructibilă, până unde nu se mai aud vaietele celor nevoiași, plânsetele celor aflați în suferință, nici măcar clopotele ce îndeamnă la trezire... (Ropes of bell). Melancolia este și ea prezentă în lirica lui Lucian Dumbravă, făcând trimitere directă la vârstele inocenței - COPILĂRIA - când simplitatea vieții se traduceau prin bucuria și zâmbetul citit
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1467699268.html [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
Am rădăcina doar, să-ți sprijini umărul, prietenia, să-ți răcorească sufletul ! Asemeni mărului, în viață, părinții toți ne dau povață, Ne-admiră orice biruință, ne-ndemnă-n țel și cutezanță, Și-ar da și viața, sufletul, ca să ne stingă plânsetul ! Crescând, uităm și-i părăsim și-i revedem doar când dorim, Sau când nevoile simțim, pe ei contăm și-i regăsim ! Referință Bibliografică: Mărul / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1430580488.html [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TRECUT... Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă deșteaptă din stradă un plânset divin legănat în cântec de clopote surde... Pe fereastră se preling străluciri tot mai plăpânde - e un cer senin -... iar în jur se surpă alte urme ale trecutului... nu se mai văd locurile unde m-am jucat sub lună, cândva
TRECUT... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1457006373.html [Corola-blog/BlogPost/363537_a_364866]
-
-n trupuri de păsări prefăcute-n țărână. În nopțile senine și târzii, când liniștea-i nemărginire și timpul parcă s-a oprit, pădurea freamătă-n tăcere. Din când în când sloboadă un oftat venit parcă din vremuri de demult, din plânset de izvoare adunat și tânguiri de bucium în amurg. Se aude foșnind pădurea de brazi, o lungă poveste parcă ne-ar spune; și nu știm cât dor și câtă chemare adună cu fiece toamnă ce moare. Referință Bibliografică: Povestea pădurii
POVESTEA PĂDURII DE BRAZI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1486234483.html [Corola-blog/BlogPost/373210_a_374539]
-
tot avut vreo doi anișori și jumătate, mâncam cu descântecele bunicii, biata de ea... Obosită, în arșița verii, lângă cuptor, trebuia să-mi ticluiască o nouă poveste, despre brânzoaice și zâna acestora și când continuarea nu era pe placul meu, plânsetele și bocetele mele de prunc răsfățat, o întrerupeau. Iar dânsa, „buna-bunelor”, mă întreba cu smerenie: „Dar cum a fost? Spune tu mai departe și iart-o pe bunica, e bătrână, pesemne că a uitat!" Și continuam eu cu zâne supărate, zmei
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_marin_taina_scrisului_ligya_diaconescu_marin_1345728381.html [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
memorarea era un lucru banal, cultura lor necunoscând scrisul, așa încât se obișnuiseră să memoreze poveștile populare și istoriile familiilor gentilice. Cum se zice că ar fi afirmat unul din cursanți, în Navajo totul se află în memorie, cântece, rugăciuni, orații, plânsete, râsete sau invocații ritualice, absolut totul. Așa am fost crescuți, a conchis “individul”. Mai citeam că specialiștii au numit limba Navajo o “succesiune stranie de sunete guturale și nazale, de ți se împleticește limba în gură, nici măcar nu putem s-
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
de Dumnezeu la făptura cea nouă în Iisus Hristos. Despre frumusețea Canonului Referindu-se la frumusețea și importanța sa, teologul grec Ioannis Fountoulis a scris următoarele: „(Canonul cel Mare) nu este nimic mai mult decât un cântec de lebădă, un plânset înainte de moarte, un monolog de jale. Poetul se găsește la sfârșitul vieții sale. Simte că zilele lui sunt puține, viața lui a trecut. Meditează la moarte și la judecata dreptului Judecător, care-l așteaptă. Vine să facă o retrospecție, o
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_canonul_cel_mare_al_sfantului_andrei_criteanul.html [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
Însă darea de seamă nu este încurajatoare. Lanțul cel greu al păcatului îl strânge. Conștiința îl verifică. Și poetul plânge mereu pentru prăpastia faptelor sale rele. În plânsul acesta se ia la ceartă cu retrospecția din Sfânta Scriptură. Însă legătura plânsetului cu Scriptura este foarte naturală. Ca om al lui Dumnezeu, poetul deschide cartea lui Dumnezeu ca să își evalueze destinul său. Cercetează unul câte unul modelele sfintei cărți. Rezultatul comparației este de fiecare dată groaznic și cauză a noilor bocete. A
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_canonul_cel_mare_al_sfantului_andrei_criteanul.html [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
capul în poală, lângă lespedea din marmură, cea cu raze în zece colțuri, căci nu mai avea putere nici să vorbească! -Ți-ai împlinit menirea iubite, îi vorbi Maria, intuind ce ar fi vrut Getic să spună, și reținîndu-și cu greu plânsetul ce-i străbătea gingașa ființă, iar lacrimile sale au început să cadă ca niște picături de rouă, spălându-i fața, tânărului nostru erou. Mergi în pace, la Unicul Dumnezeu Cel Veșnic și Viu, unde te așteaptă împreună cu Marii Străbuni, du
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1458588331.html [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
cui și n-a scos nici un sunet de durere și la fel a fost până l-au pironit. Înainte de a pleca, am văzut cum se pregăteau să-i ridice crucea iar înainte de a ajunge la ziduri am auzit strigătele și plânsetele de jale ale celor care l-au însoțit, rude și ucenici ai lui, mai mult femei. Printre plînsetele acestora se auzeau însă huiduielile și cuvintele de batjocură ale iudeilor, oamenii arhierului Caiafa Alioso. -De ce n-ai rămas până la sfârșit
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1396128712.html [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
Înainte de a pleca, am văzut cum se pregăteau să-i ridice crucea iar înainte de a ajunge la ziduri am auzit strigătele și plânsetele de jale ale celor care l-au însoțit, rude și ucenici ai lui, mai mult femei. Printre plînsetele acestora se auzeau însă huiduielile și cuvintele de batjocură ale iudeilor, oamenii arhierului Caiafa Alioso. -De ce n-ai rămas până la sfârșit acolo? întrebă procuratorul. -M-am întors pentru noi porunci precum ați vorbit prin curierul nubian, răspunse centurionul. Ponțiu Pilat
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1396128712.html [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Te uită, toamnă, pomii-n crâng cum plâng, Că i-ai golit de frunzele din suflet, Din ramuri cad în țărnă rând pe rând, Cum cad pe față-mi lacrimile-n plânset... Te uită, toamnă cum se veștejesc , Pe-alee crizantemele pitice, Când tainice cu vântul povestesc, De alte zile calde și ferice. Te uită, toamnă, cum se duc în zări, Și rândunele, mierle, ciocârlii, Când colorată vii din depărtări, Și ruginești
TE UITĂ, TOAMNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476296393.html [Corola-blog/BlogPost/368722_a_370051]
-
printre dune Viața - oaze blânde-ntre pustii Minunea este că noi suntem vii Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 107 De moarte nu mi-e teamă, de stupizenia ei De lipsa ei totală de oricare rațiune Deși eu mă cutremur la plânsetul de miei Pe mine neiubirea mă poate oricând răpune Când oarbă-ntunecată vine tăcerea grea Cînd monstrul cu lungi brațe se-nfățișează lacom Singurătate-i spune și , Doamne, de-aș putea Să-l pot ucide-n fașă pe monstru, câteodată
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sunete_boris_mehr_1378044312.html [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
un asemenea comportament în șatră. Cred că acesta era o excepție. A lăsat-o să continue făcând-o să creadă că îl interesează. Mi-a smuls fustele dezbrăcându-mă, m-a tras-o spre salteaua lui m-a deflorat în plânsetele și țipetele mele auzite de întreaga comunitate de țigani. Cine ar fi avut îndrăzneala, curajul de a-l opri? El era Dumnezeul lor și nu era pentru prima dată când fetele erau sacrificate. - M-a chinuit toată noaptea iar la
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
purtată cu baiera trecută peste umăr. Noaptea umblă copiii mai mari, iar cei mici stau ca pe ace așteptând să se facă ziuă, ca să le dea și lor voie părinții să meargă după ,,colindeți”, nelipsind adesea scenele patetice, rugăminți și plânsete din partea țâncilor. În noaptea de Crăciun, respectiv cea dintre 24 și 25 decembrie, pe la fiecare casă din sat vin în ceată cu colindul tinerii de însurat, băieții. În toată Țara Loviștei, cetele de colindători se numesc ,,preuci”. Acest termen este
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
frumos În care mă cufund Visând nestingherită Și veghindu-ți somnul Te-mbrățișează sufletul meu Cu toate trăirile lui Alungându-ți tristeți Și chemându-te tainic În feeria dragostei eterne Sunt vie, iar vinul din mine Se revarsă-n cupa plânsetului tău Inundându-l cu puritate Dar tu rămâi același Eternul pribeag Și-atât de însetat de libertate... - Ce zici? Îți place? - Mă pui pe gânduri, draga mea Deea, răspunse fata. Nu știam că ești și poetă. Că vei deveni un
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393832998.html [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
Creștinismului, al „civilizației Creștinismului“, Catedrala Notre Dame (de Paris): «În tremur viul mușcă frigul / Perfect, sperjurul din vitralii, / Iar lăcrimarea rupe digul / Când pe picioare speli canalii. // Cerșetor la lună prea umil, / Neștiind la care rug mă-nham, / Praștie din plânset de copil / Spărgând vitraliile Notre Dame, // Trăiam becisnic cu hamalii / Ruga sub vulcanii noroioși, / Abia mocnind înspre vitralii / Sparte chiar de sfinți cu ochii scoși.» (Vitralii sparte, p. 6). Verismul „cancerizării“ eurosimbolurilor de panou central-creștin, între care un distinct-incendiar loc
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]