277 matches
-
Arh. St. Pl., 1973, p. 179). Ioan Moruzi, pornind de la afirmația lui Nicolae Bălcescu - că aici ar fi fost încă din timpul lui Mircea cel Bătrân o Căpitănie a județului Prahova (ca. 1413) - a pretins că numele ar veni de la plăieși, de la oștenii destinați să apere granițele. Se sugera chiar revenirea la numele „Plăieși". Oricât de seducătoare ar fi această ipoteză, nu a găsit nici ea prea mulți sprijinitori. Cei mai mulți s-au raliat ipotezei pe care au îmbrățișat-o și Nicolae
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Bălcescu - că aici ar fi fost încă din timpul lui Mircea cel Bătrân o Căpitănie a județului Prahova (ca. 1413) - a pretins că numele ar veni de la plăieși, de la oștenii destinați să apere granițele. Se sugera chiar revenirea la numele „Plăieși". Oricât de seducătoare ar fi această ipoteză, nu a găsit nici ea prea mulți sprijinitori. Cei mai mulți s-au raliat ipotezei pe care au îmbrățișat-o și Nicolae Iorga, aceea că numele orașului ar veni de la un strămoș comun, acel Moș
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
pasurile Predeal și Bratocea. În Evul Mediu trecătoarea - care făcea parte din "„Drumul Prahovei”", era parcursă de o potecă. Deoarece aceasta ocolea vama dintre Principatul Transilvaniei și Țara Românească, accesul pe aici spre Brașov a fost până în 1784 oprit de plăieșii din Săcele. În Primul Război Mondial, aici în timpul "Bătăliei Trecătorilor" din 1916, Corpului 39 (alcătuit din Divizia 51 austro-ungară și Divizia 187 germană) condus de generalul von Staabs, i-au fost opuse trupe ale Diviziei 3 române (din Armata a
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]
-
Felekiensis din [[Avrig]], datat în anul [[1627]]. În conscripțiile secolului al XVIII-lea se menționează existența unor racoviceni care îndeplineau diferite funcții pe lângă castelanii de la [[Turnu Roșu]], pe lângă organele scăunale de la [[Tălmaciu]], precum și pe lângă cele două curți din sat, ca: plăieși, călărași, crainici, libertini etc., „slujbe” care implicau o minimală știință de carte. Ținând cont de aceștia dar și de faptul că în conscripțiile amintite sunt menționați numeroși preoți care îndeplineau funcțiile de „grămătici” , cum a fost cazul lui Ioan Vasile
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
al lui Gheorghe Magheru o lungă perioadă de timp. Portretul a fost datat în anul 1848 și poartă mențiunea "Niță Magheru". Confuzia a venit din cauza faptului că Gheorghe Magheru a fost unul dintre fruntașii revoluției și "Comandantul - șef al tuturor plăieșilor și dorobanților de peste Olt", în timp ce Niță Magheru a fost un nepot de frate al acestuia, el fiind "junker în armata valahă". După eșecul revoluției, Niță Magheru a emigrat și a fost internat la Brussa, acolo unde pictorul Ion Negulici i-
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
la etajul I se află „Sală Henri Coandă”. La faima Palatului Culturii a contribuit și ceasul cu trei cadrane din turnul clădirii. Având diametrul de 3,25 m, acestea erau decorate cu mici vitralii, reprezentând cele 12 zodii. Câte doi plăieși, în costume naționale, zugrăviți pe zidul turnului, stau de straja, încadrând ceasornicul, după modelul oștenilor pictați la castelul Peleș. Atât vitraliile, cât și crenelurile, în formă de cruce ale turnului, erau luminate electric în cursul nopții. Carillonul ceasului este un
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
participanților. Sub un baldachin de catifea roșie și cu perdele de atlaz albastru, a fost depus tronul lui Ștefan cel Mare săpat în piatră, găsit în satul Vânători-Neamț (județul Neamț), sub poalele Cetății Neamțului. Dezvelirea a fost făcută de patru plăieși. În momentul dezvelirii, mulțimea a rostit un uriaș ""Ura"" și s-au tras 21 salve de artilerie. Cu aceeași ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri "Krupp", care flanchează și astăzi statuia marelui domnitor. Tunurile erau trofee din Războiul
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
plai și de celelalte „cetăți din pădure” începând de la Breaza (județul Brașov), până la Cucuiș (jud. Hunedoara). Fără discuție este recunoașterea administrației autorităților voievodale sau episcopale și mai târziu a mandatarilor sași asupra ansamblului defensiv sud transilvănean. Implicarea cnezilor români împreună cu plăieșii în securizarea regiunii este o ipoteză bazată pe dimensiunile reduse, planul, tehnica de construcție (generate de starea social-politică și experiența constructorilor) și de distrugerea (evidentă la Tălmăcel, ipotetică la Avrig-Racovița) ce poate reflecta relațiile antagonice între constructori (locuitori) și autorități
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
feudală”" (P. P. Panaitescu). "Oastea cea mică" este așa numita curte, constituită în principal din boieri și săteni privilegiați, datori să se afle la dispoziția domnului, cu arme, cât mai repede cu putință. Din această oaste făceau parte categorii precum "plăieși", datori a apăra trecerea peste munți, și "opăcinașii", care aveau obligația de a furniza vâslași. Prezența mercenarilor la curtea lui Mircea nu este exclusă, deși prima mențiune a acestora datează din vremea lui Dan al II-lea. Ei erau călări
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Tinovul „Kicsi Romlásmezö ("Rupturile Mici")” de la Plăieșii de Jos este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situat în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Plăieșii de Jos. Aria naturală o suprafață de 15 hectare
Tinovul „Kicsi Romlásmezö” de la Plăieșii de Jos () [Corola-website/Science/325406_a_326735]
-
extrem de prețioase, contribuie la elaborarea unei biografii complete a unui poet care s-a identificat cu poezia și care a prețuit, ca nimeni altul, pe toți ceilalți confrați din spațiul literar românesc. Și nu numai. * Brașov, 11 decembrie 1932 Lunca Plăieșului Stimate d[omnule] Valerian, Vă rog, întâi, să mă scuzați că nu v-am răspuns atât de exact. Iată cauza: cartea d[umnea]v[oastră] poștală, care mi-a cauzat o atât de mare bucurie, am primit-o în 9
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
posibilul ca ea să se vândă cât mai bine în viitor. Așteptând cu nerăbdare apariția n[umă]rului de Crăciun 5, rămân al d[umnea[v[oastră] devotat, Ștefan Baciu cl[asa] a IV-a * [Brașov], 4 octombrie 1933 Lunca Plăieșului Iubite domnule Valerian, Ultimul număr al „Vieții literare”6 a fost, pentru mine, un strigăt de viață și atom de amărăciune sinceră, deoarece văd zilnic, tot mai mult, cum revistele noastre literare sunt pocnite în creștet de pumnul masiv - azi
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
-l în proximul număr 7, dacă nu vă voi trimite altul; eu însă cred că sunt bune. Cu vii mulțumiri și afecțiune al d[umnea]v[oastră], Ștefan Baciu, Elev cl[asa] a V-a * Brașov, 17 noiembrie 1933 Lunca Plăieșului Iubite domnule Valerian, „Viața literară” prin admirabilul ei conținut, cât și prin regulata și buna ei apariție mă îndeamnă să vă trimit, din nou, câteva poeme, pe care sper că veți avea bunăvoința să le citiți și să alegeți unul
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
mă înștiințați până la data de 23 curent printr-o c[arte] p[oștală], ca să nu rămân în revistă, cu spațiu gol, lucru știi și d[umnea]ta, foarte, foarte neplăcut. Mulțumiri, Ș[tefan] B[aciu] * Brașov, 7 martie 1934 Lunca Plăieșului Mult stimate d[omnu]le Valerian, Iată-mă în față cu ultimul număr al „Vieții literare” și mânat, parcă, de frumusețea coloanelor ei, transcriind, din nou, câteva poeme de-ale mele pentru paginile ei tinerești. De aceea vă rog să
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
de la 1848 din Moldova, o parte dintre revoluționari printre care frații Vasile și Iancu Alecsandri, Leon Cantacuzino (1818-1874), Alexandru Cantacuzino, Alecu Russo, au scăpat de poliția domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849) și s-au refugiat la Hangu "„cu speranța să ridice plăieșii și să pornească cu toate satele asupra Iașului”". Planul lor nu a reușit, iar revoluționarii au fugit în Transilvania și în Bucovina. Membrii familiei Cantacuzino au acumulat în timp mari datorii, iar domnitorul Grigore Alexandru Ghica le-a scos moșiile
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
pe moșiile cneazului Cantacuzino. La Hangu s-au refugiat pentru o scurtă perioadă o parte dintre participanții la Revoluția de la 1848 din Moldova, printre care frații Vasile și Iancu Alecsandri, Leon Cantacuzino, Alexandru Cantacuzino, Alecu Russo. Ei sperau "„să ridice plăieșii și să pornească cu toate satele asupra Iașului”". Planul lor a eșuat, iar revoluționarii au fugit în Transilvania și în Bucovina. Evenimentele acelea sunt relatate și de Vasile Alecsandri în "„Un episod din anul 1848”", fragment apărut în 1869 ce
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
1914). Pentru acest film a apelat la trupa Teatrului Național din Craiova, condusă de Emil Gârleanu. Scenariul a fost inspirat de nuvela lui Constantin Negruzzi și de piesa lui Vasile Alecsandri. Intrigă: Cetatea Neamțului este apărată de o mână de plăieși împotriva întregii armate a lui Sobieski, regele Poloniei. a afirmat în Revista "Cinema" din octombrie 1925 că "filmul a fost turnat în condiții lamentabile și rezultatul a fost un zero “. În 1913 scrie scenariul și regizează “Oțelul Răzbună”. A tradus
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ajunge la pagina 80, după care urmează capitolul privind ”"Copilăria"” și ”"ascensiunea social-economică"” (II) a protagonistului. Provenind dintr-o veche familie de moșneni hărăboreni din plaiul Vâlcanului, ai cărei înaintași fuseseră plăieși destoinici și panduri în slujba Marelui Tudor, Dincă Schileru a devenit, în ciuda studiilor sale modeste, un prosper om de afaceri (în agricultură, viticultură, creșterea animalelor, instalații și exploatări forestiere, carbonifere, petrolifere etc.), temei social pe care, desigur, s-a consolidat
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Felekiensis din Avrig, datat în anul 1627. În conscripțiile secolului al XVIII-lea se menționează existența unor racoviceni care îndeplineau diferite funcții pe lângă castelanii de la Turnu Roșu, pe lângă organele scăunale de la Tălmaciu, precum și pe lângă cele două curți din sat, ca: plăieși, călărași, crainici, libertini etc., „slujbe” care implicau o minimală știință de carte. Ținând cont de aceștia dar și de faptul că în conscripțiile amintite sunt menționați numeroși preoți care îndeplineau funcțiile de „grămătici” , cum a fost cazul lui Ioan Vasile
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
de peste Olt [...] le-am umplut cu zaherele și cu panduri; acolo mă pot ține doi sau trei ani, luptând pentru drepturile țării până le voi căpăta”. Duminică 23 ianuarie/4 februarie 1821, la Padeș, în prezența a aproximativ 100 de plăieși și a colaboratorilor săi apropiați, Tudor Vladimirescu a lansat chemarea la luptă „către tot norodul omenesc”, care a devenit cunoscută în istorie ca Proclamația de la Padeș. Prin această declarație, poporul era mobilizat la luptă împotriva răului din țară, pentru statornicia
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
9 țel. 123284 1015 MUNTEAN NICOLAE (n. 1929) Brașov, George Barițiu 10 țel. 143883 899 MURGOCI ALEXANDRU (n. 1938) Brașov, Str. Toamnei nr. 7 bl. 4 sc. A ap. 25 țel. 326131 904 NECULA ION (n. 1921) Brașov, Str. Șirul Plăieșilor nr. 1 ap. 1 țel. 140593 907 ORBU IOAN (n. 1923) Brașov, Str. Neagoe Basarab 19A ap. 1 țel. 413647 1026 PATRICHE CEZAR (n. 1937) Brașov, 13 Decembrie nr. 90 A, bl. 5, sc. D, ap. 7 țel. 413152 092347766
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
2897 DUCĂ CLEVENTINA (n. 1950) Iași, Păcurari 143 bl. S94 et. 2 ap. 4 țel. 250756 10255 DUMITREAN EMILIAN (n. 1946) Iași, Bd. Independenței bl. B1-5 sc. 2 ap. 3 țel. 212906 16250 DUMITRIU CAROLINA MONALISA (n. 1972) �� Iași, str. Plăieșilor nr. 1 bl. R1 sc. A ap. 6 țel. 278480 10218 FLOREA ELENĂ (n. 1946) Iași, str. Bucium 32 bl. A1 sc. A ap. 3 țel. 237063 2992 FLOREA ION (n. 1939) Iași, V. Lupu 126 bl. D sc. A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Iași, str. V. Lupu 83 bl. D1 sc. B ap. 22 țel. 176239 16232 COSTESCU D. FLORICA (n. 1944) Iași, Armeana nr. 1 bl. L3 Tr. III sc. B ap. 1 țel. 214733 20977 CRETU DANIEL (n. 1966) Iași, str. Plăieșilor nr. 23 bl. G1 sc. A, et. 2, ap. 12 țel. 275254 16246 FILIP GH. ANTONETA (n. 1953) Iași Al. Tudor Ticolae 43 bl. 1o16-C4 țel. 225103 4641 GHEORGHIU ELENĂ (n. 1938) Iași, Ciurchi nr. 82 bl. D6 ap. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
a amplificat foarte mult mai ales în perioada războaielor austro-turce dintre anii 1737-1739. Mai mult de atât, localnicii au preferat să treacă de partea turcilor în conflictul armat cu austriecii. Pentru a potoli populația, austriecii au constituit corpul așa numiților "plăieși", localnici semi-militarizati. Creșterea importanței corpului de plăieși a determinat pe împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) să mărească numărul acestora și a dispus ca să se zidească la Bozovici o cazarmă cu scopul ca să se cazeze plăieșii în timpul instruirii și serviciului. Construcția Cazărmii
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
perioada războaielor austro-turce dintre anii 1737-1739. Mai mult de atât, localnicii au preferat să treacă de partea turcilor în conflictul armat cu austriecii. Pentru a potoli populația, austriecii au constituit corpul așa numiților "plăieși", localnici semi-militarizati. Creșterea importanței corpului de plăieși a determinat pe împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) să mărească numărul acestora și a dispus ca să se zidească la Bozovici o cazarmă cu scopul ca să se cazeze plăieșii în timpul instruirii și serviciului. Construcția Cazărmii s-a făcut între anii 1745-1750, prin
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]