145 matches
-
pentru a nu putea revela în mod pozitiv și absolut nici un mister. În felul acesta, cunoașterea umană era prinsă într-o antinomie structurală majoră, pe care filosoful român o explicita în finalul studiului său. Acum el arată că și actele plăsmuitoare ale omului se supun unor restricții asemănătoare 210. Există un "pandant al censurii transcendente", care vizează spontaneitatea creatoare a omului. Dacă în cazul cunoașterii cenzura acționa prin categoriile intelectuale, dincoace "frânele transcendente" se instituie prin "categoriile abisale" sau "stilistice", care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că Blaga "și-a construit sistemul în toate ramurile: epistemologie, axiologie, cosmologie, antropologie, pe fundamentul filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de Platon, filosoful ideilor pure. Dramaturgul evidențiază contradicțiile gânditorului antic : cu gândul la peripețiile sufletului dincolo de trup și dincolo de moarte, acesta a căutat să pună ordine și în cele pământești imaginând o republică diriguită de un tiran filosof (p. 172). Plăsmuitorul abstracțiunilor s-a lăsat tentat de politica prozaică și a formulat idei incomode și periculoase pentru societate și pentru sine însuși când ar fi fost mai bine, mai plăcut, mai util să discute despre suflet, despre virtute, despre dragoste și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o nesfârșită scârbă de sine, ca filosof de vorbe goale : n-am avut puterea să înfăptuiesc nimic pe lumea asta, iar pedeapsa este că am rămas singur, părăsit de toți, prieteni și elevi (p. 244). În fața apariției fantomatice a Arheanassei, plăsmuitorul utopiei republicii își recunoaște eșecul : Visul meu s-a irosit, și cine știe dacă, vreodată, cineva se va gândi la republica mea... Ceilalți m-au părăsit, fiindcă viața lor nu se potrivește cu filosofia mea, fiindcă viața în general nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
organizația de cercetași. Marele Voievod Mihai va participa la diferite activități ale Străjii Țării. ,,A fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și sapă, a fost ucenic în fabrici, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la gradul de soldat”. Cu certitudine această participare nu avea forma, durata și intensitatea participării unui
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
străjeriei: supunere, spirit de ordine, dorință de înfăptuire etc. Ca străjer, Mihai „a fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și la sapă: a fost ucenic al vieții industriale, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice...”. El va fi în primele rânduri la manifestarea străjerească de la 8 iunie. Marți, 6 iunie. Începe sărbătorirea Restaurației. Mihai îi oferă tatălui său „un frumos jad” în amintirea momentului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Pe scurt, inspirația e auscultare; inspiratul aude voci. Modalități de inserție în misterul cosmic, totodată forme de predicție, inspiratio și revelatio (fenomene interferente) funcționează nu doar în aria sacrului. În materie de creativitate, cineva "inspirat", pătruns de un anumit elan plăsmuitor, se crede capabil de miracole. Un astfel de elan e act de miraj plenitudinar, aliaj de exaltare și beatitudine; momentan, sfâșierile, dubiile, disensiunile omenescului obișnuit se decolorează. Orice creator autentic, indiferent de domeniu, se simte vizitat de un daimon bun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
privesc în oglindă, Domniile lor, să constate încă o dată cât de abil, de truculent, a putut fi propriul lor creier, propria lor rutină speculativă. Iată una din obligațiile noastre, de „scormonitori de istorii”, cineva care să dea „iluzia vieții”, noi, „plăsmuitori, mitomani, mincinoși” de profesie, noi, care am avut norocul în istoria modernă de a fi „salvați” de marii prinți ai „breslei” noastre, un Balzac, ilustrându-se prin „aroganța” de a voi să refacă întreaga realitate și tipologie a unei ample
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
religios, pe care se ambiționează unii a i-o pune: "Eminescu avea mai degrabă un fel de "religiozitate fără religie", în care precumpănea nu dogma, ci mitul, sau, altfel spus, nu revelația asumată prin credință, ci sacrul reflectat în fantezia plăsmuitoare". Și, mai departe:"Nedogmatic și nebisericos, crescut, ca și Blaga mai târziu, în zariștea "eresului" popular, iar în urmă format inte lectual în spiritul heterodox al romantismului german, Eminescu a fost totuși creștin ortodox în adâncurile subconștiente ale personalității lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Luvru, la Versailles, s-a „lipit” - după cum observă cu umor Doina - și Napoleon. Ca orice parvenit. Ceea ce nu mă împiedică să-l admir ca pe unul din cei mai mari eroi ai istoriei, ca pe unul din cei mai viguroși plăsmuitori ai ei. Napoleon e poate cel dintâi care ne împiedică să uităm de „rolul personalității în istorie”. * Străbătând Parisul. Duminică, dimineața, îngusta, lunga și pustia, la acea oră matinală, rue Grenelle pare un coșmar liniștitor. * Parisul sfârșitului de secol XX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de latini și munții Rifa. Chiar dacă populația a fost iudaizată de către ivriți în secolele ll-l î.e.n., baștina lor este prezentă și azi prin numele orașului Rafah din Palestina Să merg mai departe pentru a-i descoperi pe filisteni în scriitura plăsmuitorilor ivriți unde îi găsim în Exodul ,,13,17 După ce a lăsat Faraon pe popor să plece, Elohim nu l-a dus pe drumul care dă în țara Filistenilor...( Feciorașii lui Iahwiță au fost duși în pustiu să se prăpădească generațiile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Adică să-l înțelegem și să ne înțelegem; în acele vremuri cam băgate în ceață de aburiștii greci, geții de la nordul și sudul Is-trului erau un popor vrednic și plin de vigoare fiind veșnic un cui în talpa fudulă a plăsmuitorilor de adevăruri ,,elenistice”. În același Ciclu epic Aristofan(445-386 î.e.n.) spune că Telefos regele misilor purta pe cap căciula numită pilou adică pileus cum îi spune Iordanes în Getica sau cușmă țurcană cum am zice cei de astăzi, și purtată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
s-ar putea ca numele dacilor să vină de la această înrudire dintre sciți și geți. ,,De aceea este probabil(ca acest nume) să vină de la sciți care sînt numiți și Daai”. Probabil dar cam nesigur! Josephus Flavius, al doilea mare plăsmuitor iudeu de adevăruri revelate și minciuni gogonate, preia ideea capadocianului Strabon și scrie în Antichități iudaice XVll, 100 și XX, 9 despre ,,sacai” -saci, sciți și ,,daoi” - daci ca populații distincte răspîndite la nord de Istru și Marea Caspică. Quintus-Curtius
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Vl î.e.n., a interzis folosirea aurului, dovedind încă odată că chiar dacă au lipsit informațiile scrise de la greci sau romani, ne-am dus existența pe glia străbună și probele arheologice o confirmă, dar ele nu sînt puse în răbojul timpului pentru că plăsmuitorii de meserie au alte socoteli cu adevărul. Un conducător care purta la gît asemenea mesaj înseamnă că avea probleme și le rezolva îndepărtînd răii și relele din glia străbună, iar astăzi s-au puit atît de mult încît va trebui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a lucra cu limbajul liric-epic înzestrat cu o "muzică" specială: [...] Chatterton era un poet care se pare că putea controla orice varietate de muzică, avînd o minte ce se putea proiecta într-o sută de feluri diferite - o adevărată minte plăsmuitoare (shaping mind). Nimic în viața lui Chatterton nu e mai minunat decît impersonalitatea lui; nu creează poezie din durerile sau suferințele sale, cînd compune versuri, pare să fi evadat din sine. Prin urmare, Chatterton se pare că dispunea de ceea ce
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
O, Levant, Levant feroce ca și pruncul care bate/ Cuie într-o pisicuță adormită - cine poate/Neagra ta tristețe-a trage-n al său pept și a sta viu?/ Când pornii poema asta cât eram de cilibiu!” Aparent antinomice, energia plăsmuitoare de viziuni de coșmar feeric (coborârea fetițelor din REM, goana fabuloasă printre exemplarele de la Muzeul Antipa, din Gemenii, un fel de Dionis eminescian îmbibat cu Stephen King pe muzică de Alan Parker) și energia verbalizantă din Levantul reprezintă „fața și
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
pentru că volumul de față cuprinde interviuri cu personalități creatoare, creația fiind principala lor preocupare și rațiune de a fi. Toți, fără excepție, prin creație și-au edificat propria personalitate, ilustrând parcă principiul formulat de marele umanist: "Tu, omule, propriul tău plăsmuitor și sculptor", principiu ce se opune concepției Evului Mediu despre om și despre valoarea creațiilor lui. Nu există pe pământ nimic mai mare decât omul și nimic mai mare în om decât mintea și sufletul..." În jurnalistica modernă, primul profesionist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lui Al- Ġazălī lumea însăși este o proiecție a intelectului divin, idee asimilată în mod tradițional cosmogoniei islamice alături de credința în deplina unitate a creației ("waḥdat al-wuğūd"). Originile Universului și evoluția acestuia sunt puternic corelate cu revelația coranică. „Creatorul, Alcătuitorul, Plăsmuitorul” (59:24) se identifica cu "prima causa" a creației "ex nihilo", în timp ce cauza secundă detrmină forma materiei, așa cum este închipuită de "Al-Bări’" (Plămăditorul), "Al-Mușawwir" (Plăsmuitorul). Ibn Țufayl (m.1185), abordând la rândul său o cale de mijloc între sufism și
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
waḥdat al-wuğūd"). Originile Universului și evoluția acestuia sunt puternic corelate cu revelația coranică. „Creatorul, Alcătuitorul, Plăsmuitorul” (59:24) se identifica cu "prima causa" a creației "ex nihilo", în timp ce cauza secundă detrmină forma materiei, așa cum este închipuită de "Al-Bări’" (Plămăditorul), "Al-Mușawwir" (Plăsmuitorul). Ibn Țufayl (m.1185), abordând la rândul său o cale de mijloc între sufism și raționalismul elenizant, face referire în opera sa filosofică la „Ființa necesară ființării”, „Autorul formei” : Știa că, neapărat, tot ce e produs trebuie să aibă și
Cosmologia islamică () [Corola-website/Science/336301_a_337630]
-
fără de care nu e de conceput studiul istoriei civilizației, ca și al istoriei artelor, ideilor, vieții sociale, formelor politice ș.a.m.d. Și cu doi invitați a căror luminoasă anvergură spirituală e din plin și prin sine grăitoare pentru forța plăsmuitoare a Subiectului: Francisca Băltăceanu și Bogdan Tataru-Cazaban. În lunile următoare, ne vom întreba ce au însemnat (și cât mai contează) erudiția, poezia, filozofia, romanul, traducerile, ca și însăși înțelepciunea în viața noastră”, scrie Dan C. Mihăilescu. „Caraval”, o poveste despre
Un popas în lumea cărților by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105693_a_106985]