1,791 matches
-
celui dintâi, Cazul Blaga (1941), nici cu propriile puncte de vedere: lasă deoparte preambulul din notițele lui răutăcioase și sfidător revendicative a paternității unor idei. Toată desfășurarea de forțe și risipa de cuvinte nu sunt reprezentate fidel nici în volumul Plagiatul la români (Chișinău, 2004). În fiecare din cele două cărți apriga confruntare este redată secvențial și, deci, lacunar. Am încercat aici o reconstituire bazată pe o documentare completă, pe cât a fost posibil (punând la socoteală și cele două episoade anterioare
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
reconstituire bazată pe o documentare completă, pe cât a fost posibil (punând la socoteală și cele două episoade anterioare, publicate în "România literară", numerele 10 și 11). Esențial, între cei doi, este războiul priorităților unor idei despre specificul românesc. Învinuirea de plagiat nu există decât voalat (cuvântul este evitat). Dan Botta crede (nejustificat) că unele interpretări ale sale au fost speculate de Blaga, printr-un profit subtil în folosul său, ca personalitate mai bine plasată și mai bine cotată public (diplomat, academician
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
mânie greu de stăpânit. Blaga devine necruțător în reacția sa, ultima, care depășește, în violența verbală, limitele acceptabile. Articolul se intitulează Alte încercări de expropriere literară și apare în "Tribuna", nr. 52 din 9 iunie 1941 (figurează în vol. cit. Plagiatul la români, p. 118-121). Blaga atacă neașteptat de violent tocmai naționalismul (de sorginte legionară) a lui Dan Botta. Acesta din urmă, în numele patriei în primejdie, voia să acrediteze opinia că filosofia blagiană a culturii era nici mai mult nici mai
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
în această înverșunată confruntare verbală îl reprezintă articolul lui Dan Botta Despre alte încercări de mistificare literară, publicat în a doua parte a volumului său Cazul Blaga, nereluat ulterior nici într-o culegere de scrieri și nici în pomenita antologie Plagiatul la români. El este o lungă ruminație a acelorași argumente, învinuiri și insinuări ineficiente (pare că un rănit își pansează rănile). De aceea nu-l voi rezuma, pentru că m-ar obliga la repetări, ci doar voi selecta câteva accente. Dan
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
Relația dintre Unduire și Moarte la Eminescu, ținută la mare cinste de Dan Botta, are un corespondent în "structura orizontică a unduirii", percepută și de Blaga în poezia eminesciană, dar nu poate fi vorba de preluare prin parafrază, iar de plagiat nici atât. Există similitudini între cele două moduri de interpretare a specificului românesc, dar nu identități de formulare. Ceea ce la Blaga e simplu detaliu într-o demonstrație foarte amplă de filosofia culturii e supralicitat de Dan Botta până la proporțiile unei afirmații
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
pragul calomniei. Naționalismul și competiția orgoliilor au înfierbântat mai mult spiritele celor doi decât diferența sau identitatea de idei. În orice caz, disputa dintre Dan Botta și Lucian Blaga nu are ce căuta, după părerea mea, într-o istorie a plagiatului. E doar un trist exemplu, pe anumite segmente ale ei, de felul în care poate degenera o polemică, soldată, de ambele părți, cu grave prejudicii morale și de imagine publică a scriitorului. Escaladarea adversităților e păguboasă. Merită reflectat și la
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
le numește "injurii " într-un lung articol, O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat în trei episoade în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941 și cules imediat în volumul Cazul Blaga (poate fi regăsit și în volumul Plagiatul la români, Ed. ARC, Chișinău, 2004, p. 107-118). Pare că e alarmat de zvonul că Blaga pregătește o acțiune judiciară împotriva lui, probabil sub învinuirea de calomnie. Amenințarea lui Dan Botta vine ca o replică de supralicitare a ofensei: "acest
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
duelul ieșea din cadrele legii, dar despre duel era vorba. Să vedem însă care sunt argumentele lui Dan Botta că Lucian Blaga l-ar fi prejudiciat grav. El crede în continuare în acest fapt, dar nu folosește niciodată termenul de "plagiat". Spațiul mioritic e, pentru Dan Botta, "o operă exaltată sub ochii mei, pentru motive provenite în mare parte din lucrările mele". Mai întâi, cartea ar fi detestabilă prin anumite superficialități. Dan Botta îi reproșează lui Blaga precaritatea particularizărilor spațiului mioritic
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
această controversă pe tărâmul spiritualismului (dezagreabil regimului comunist) nu a mai fost reamintită în ultimii lor ani de viață (Dan Botta a murit în 1958, iar Blaga în 1961). Un bun documentar al acestei polemici nu există nici astăzi. Volumul Plagiatul la români, realizat de Pavel Balmuș la Editura ARC din Chișinău, în 2004, cuprinde numai o parte a disputei. Volumul lui Dan Botta Cazul Blaga, tipărit în 1941 la Editura "Bucovina-I. E. Torouțiu", expune unilateral un punct de vedere
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Cum polemica s-a desfășurat îndeosebi în anul 1941, războiul și schimbarea de regim au îngropat-o în uitare. A rămas în memorie mai mult ecoul ei anecdotic: faptul că Dan Botta, după ce i-a adus lui Blaga acuza de plagiat, iar acesta i-a răspuns prin câteva accente jignitoare, l-a provocat cu adevărat pe Lucian Blaga la duel (nu a fost o glumă sau o simplă răbufnire verbală). Să urmărim filmul confruntării, luând în seamă atât ideile aflate în
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
literatorii, cari i-au făcut faima, au impus-o cu argumente extrase tot din modestele noastre lucrări". Răspunsul lui Blaga vine de astă dată prompt, în articolul Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta, publicat în "Timpul" din 26 aprilie (v. Plagiatul la români, ed. cit., p. 103-105). Citează notița (trunchiat, fără paranteza ironică), își asumă aluzia și taxează dur megalomania lui Dan Botta: Nu m-am lăsat târât să reacționez împotriva unor atari neghiobii, deoarece mă așteptam ca halul de grandoare
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
au putut apărea tocmai în "Gândirea", Lucian Blaga se va despărți în diminuendo de grupare și revistă, rărindu-și colaborările, nu fără a repeta argumentele în articolul O gravă tentativă de expropriere literară, publicat în numărul din mai 1941 (v. Plagiatul la români, ed. cit., p. 105-106). De astă dată, Blaga ia în seamă cu întârziere acuzele din nota lui Dan Botta de la finele articolului Frumosul românesc din "Gândirea", octombrie 1935, și își arată decepția că o asemenea insinuare "a putut
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
sau revistele solicitate, luam cartea lui Ionescu-Gion, corpolentă, de format mare și legată, citind-o cu pasiune și curiozitate, reflectînd și pe marginea ilustrațiilor ei. Știam că era o operă de început în materie și că fusese acuzată și de plagiat. Dar era frumos, atrăgător scrisă și o citeam cu plăcere. Cînd îmi veneau cărțile solicitate, îi puneam un semn drept zălog și a doua zi reluam lectura. Apoi, în 1967, a apărut Istoria Bucureștiului din cele mai vechi timpuri a
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
care nu se găsește chiar pe toate străzile Iașilor maiorescieni, din păcate) și nu-ți dă sentimentul că-ți pierzi vremea cu el. Să spicuim, deci. * E moda vremii: să începi cu scandalurile. Timpul din ianuarie ne semnalează un ditamai plagiatul. Citești și nu crezi. De pe cînd cu Incognito al regretabilului E. Barbu n-am mai văzut așa ceva. Dl. Dan Lungu a descoperit zeci de pagini într-o carte, Opinia publicului. Sursă și scop în manipulare de la Editura A92, Iași, 1996
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
tot identice. Partea frumoasă, care scapă d-lui Lungu, este că - uitați-vă la titluri! - între un studiu despre opinia publică, comunicare, propagandă și manipulare apărut în 1980 și unul apărut în 1996 poate exista identitate! Și încă ceva: numărul plagiatelor e cu mult mai mare decît rezultă din rarele dezvăluiri din presă. Probabil că nu ne mai citim cu atenție în afara cazurilor în care ne plagiem. * Revista tinerilor basarabeni, Contrafort, merită din plin laudele pe care i le aduce dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
sută dintre români susțin un guvern PSD și 10 procente unul PNL. Practic, românii refuză actuala clasă politică. Dane, intră la încălzire! Vadime, mai ai drept de joc? Coaliția pentru universități curate a dat publicității un raport care spune că plagiatul, pilele și cumetriile din facultate trag în jos învățământul românesc. O fi așa, nu spun nu, cu pilele, dar cu plagiatul mă îndoiesc. Cine dracu să mai plagieze, azi, când poți cumpăra cinstit, cu copy right, un logo de țară
Ziare, la zi: Simona Sensual se ocupă cu pedofilia în Click () [Corola-journal/Journalistic/27981_a_29306]
-
încălzire! Vadime, mai ai drept de joc? Coaliția pentru universități curate a dat publicității un raport care spune că plagiatul, pilele și cumetriile din facultate trag în jos învățământul românesc. O fi așa, nu spun nu, cu pilele, dar cu plagiatul mă îndoiesc. Cine dracu să mai plagieze, azi, când poți cumpăra cinstit, cu copy right, un logo de țară cu 14 euro, de pe net? Libertatea ne spune că Julio Iglesias, la 67 de ani, și-a înșelat din nou soția
Ziare, la zi: Simona Sensual se ocupă cu pedofilia în Click () [Corola-journal/Journalistic/27981_a_29306]
-
ieșeam de la Public Library și era foarte frig. N-o pot uita pe Amandina Fernández, amabila stenografă din Caraibe care mi-a transcris de cîteva ori manuscrisele. Mulțumirile mele doctorului Zigfrido Striggen, eruditul neamț care m-a inițiat în tehnica plagiatului ce-nu-se-vede. Juanitei Șaseamantes care mi-a făcut rost de un set de desene pornografice pentru a-mi ilustra opera, set rămas inutil din pricina puritanismului meu înnăscut. În fine, îi mulțumesc adoratei mele soții Betty Southampton, căci fără iubitoarea ei răbdare
Cîntecul (mexican) al salamandrei () [Corola-journal/Journalistic/2807_a_4132]
-
prin copiere 76 prevederi din forma asumată de Guvern, precum creșterea perioadei de probă la angajare și reducerea concediului de odihnă, la care se adaugă alte 6 prevederi similare cu cele din documentul guvernamental, relatează . "Cum se numește asta, fraților ? Plagiat", a spus Boc. Premierul a recomandat senatorului PSD Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, să susțină în fața colegilor din USL o prelegere privind definiția plagiatului. Șeful Guvernului a susținut totodată că tocmai proiectul de modificare a Codului Muncii promovat de
Emil Boc acuză USL că a plagiat textul moțiunii de cenzură () [Corola-journal/Journalistic/26944_a_28269]
-
alte 6 prevederi similare cu cele din documentul guvernamental, relatează . "Cum se numește asta, fraților ? Plagiat", a spus Boc. Premierul a recomandat senatorului PSD Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației, să susțină în fața colegilor din USL o prelegere privind definiția plagiatului. Șeful Guvernului a susținut totodată că tocmai proiectul de modificare a Codului Muncii promovat de opoziție instituie, prin prevederi necopiate din documentul Guvernului, principiul sclavagismului și al "morților care trebuie să lucreze".
Emil Boc acuză USL că a plagiat textul moțiunii de cenzură () [Corola-journal/Journalistic/26944_a_28269]
-
Ministrul Educației a purtat un dialog prin intermediul internetului cu câțiva elevi de la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București, prilej cu care a discutat despre utilitatea informaticii în sistemul educațional românesc. Funeriu a accentuat faptul că noua Lege a Educației critică aspru plagiatul, dar în același timp susține tot ceea ce însemană tehnologie, precum înființarea bibliotecilor școlare virtuale. El i-a rugat pe elevii cu care a intrat în dialog să definească avantajele folosirii unui sistem tehnologizat, iar aceștia au subliniat utilitatea informaticii în
Funeriu către elevi: Dacă veţi căuta pe Google, veţi vedea că eu nu am 11 clase () [Corola-journal/Journalistic/26984_a_28309]
-
1981, Arianna Huffington a semnat o biografie a Mariei Callas, numită "Maria Callas - The Woman Behind the Legend", iar în 1989 a scris o biografie a lui Pablo Picasso, cu titlul "Picasso: Creator and Destroyer". Huffington a fost acuzată de plagiat pentru că a copiat fragmente din cartea sa dedicată sopranei Maria Callas din alte biografii. Conflictul a fost rezolvat în instanță, iar Huffington a plătit daune biografului Gerald Fitzgerald. În 2005, pe 9 mai, Arianna Huffington, alături de Kenneth Lerer și Jonah
Arianna Huffington, în topul celor mai influente femei din industria media () [Corola-journal/Journalistic/27132_a_28457]
-
cu eticismul ardelean și cu înțelegerea clasicizantă a literaturii, însușită pe filieră germano-austriacă, rafinamentul intervențiilor și comentariilor pe text, ce trădează un fin degustător al poeziei și al „epocilor” ei, îndeamnă istoricul literar la o relectură a poeziei lui Coșbuc. Plagiatele, micile „glumițe” literare nesărate sau sămănătorismele lui întâmplătoare țin mai degrabă de bosa jurnalismului de colportaj, de care se contaminase la Tribuna, iar nu de absența conștiinței artistice. Ediția semnată de Gheorghe Chivu este riguroasă sub aspect filologic, putându-i
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
Victor Ponta a copiat 68 de blocuri de text fără să citeze sursa. Fragmentele copiate variază ca mărime de la 7-8 rânduri la 10 pagini și sunt concentrate în principal în capitolele 1 și 3 ale tezei de doctorat. Este un plagiat fără cuvinte, fără idei, prin traducerea și preluarea judecăților de valoare" , a constatat Comisia Universității București. De asemenea, profesorii din Comisie au mai stabilit că Victor Ponta cunoștea bunele practici de redactare a unei teze de doctorat în 2003, însă
Comisia de Etică a UB: Lucrarea lui Ponta este plagiată () [Corola-journal/Journalistic/22338_a_23663]
-
este cea a Consiliului Național de Etică. "Potrivit Legii educației făcută de domnul Funeriu, singura decizie recunoscută este cea a Autorității Naționale de Cercetare Științifică, ANCS. Acea comisie s-a pronunțat definitiv, ieri, și decizia ei arată că nu există plagiat", a spus Ponta. Prim-ministrul Ponta a atacat, totodată, decizia prezentată astăzi de Comisia de Etică a UB, considerând-o una "politică". "Ce se decide azi este o decizie politică, dovadă că nu am fost chemat niciodată să-mi exprim
Ponta: Doar decizia Consiliului de Etică este recunoscută () [Corola-journal/Journalistic/22332_a_23657]