1,860 matches
-
oprit la cimitir, unde am tămâiat pentru a treia oară, apoi am luat drumul întoarcerii acasă. Seara ne-am oprit să dormim la o pensiune. Eram deja acasă, pe teritoriu românesc. Și în acea zi am simțit cu toții fenomenul care planează aproape fizic asupra țării noastre. În momentul în care am trecut granița am simțit cu toții o apăsare grea și întunecată care plana deasupra țării noastre și am simțit că mai avem de luptat. Eu am tăcut până ce copiii s-au
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
la o pensiune. Eram deja acasă, pe teritoriu românesc. Și în acea zi am simțit cu toții fenomenul care planează aproape fizic asupra țării noastre. În momentul în care am trecut granița am simțit cu toții o apăsare grea și întunecată care plana deasupra țării noastre și am simțit că mai avem de luptat. Eu am tăcut până ce copiii s-au exprimat și încercau să-și explice senzația aceasta ciudată și rea. Atunci am înțeles că nu numai câțiva oameni mai inițiați știu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
tine să vorbească". Din acest motiv, Nietzsche recomandă poetului "Fii o placă de aur/ Atunci lucrurile se vor înscrie pe tine/ cu litere de aur". Fulgerul inspirației se dăruiește celui având vocația înălțării: "Am crescut mai înalt decât omul,/ Norii planează prea aproape de mine,/ Aștept cel dintâi fulger." Misterul insondabil al dicteului poetic, caracterul imperios și natura sa de fulger constituie o revelație intuitivă originară care induce o a doua naștere a lumii. Fiecare mare poem ne dezvăluie și ne face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se afla în fața mea". Also Sprach Zarathustra este evanghelia depășirii umanului, a Supraumanului, aici pe pământ, căci "omul este creatura care nu există decât pentru a se depăși". Filozofia poetică a lui Nietzsche este cea a unui intelect "eroic", care planează luând pe aripile sale Viața, Natura, ridicându-le la un Da absolut, veșnicul Da al Ființei, înțelegând prin aceasta că, dacă Dumnezeu a murit în conștiința omului modern, atunci omul trebuie să se înalțe deasupra sa pentru ca, prin el, lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
murdară, omniprezentă. Uitată pe spătarul scaunului. Agățată de calorifer. Atârnând fără sens de un colț al televizorului. Îndesată sub mochetă. Pitită în portofel. Pusă bine în dosarul cu acte. E ca o mâzgă mută și grea. Și rece. În jurul ei planează cuvinte în care știe că i-ar fi foarte frig. — Și de ce mergeați la Sevilla? Degetele ei vorbesc în aer. Vorbesc aproape mai mult decât ochii. Se sufocă undeva, între tencuială și lumina veiozei, între mușamaua din bucătărie și dulăpiorul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
că Domnica nu știe. Că nu-și dă seama. Nu înțelegi? Sunteți absolut la fel, atât că tu ești mai puternic. Mâna cu degete prelungi a balansat lingurița pe marginea ceșcuței, scuturând o picătură călâie de ceai, după care a planat deasupra mesei, după două cubulețe de zahăr. Mi-o amintesc perfect, în poza aceea de pagină de jurnal victorian. Aproape neverosimilă. A fost ultima oară când am văzut-o. 45. aici Când Alexandre și Léa ajung la Sevilla, între ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pe aici, va avea cine să-l ajute să asocieze denumirilor arborii necunoscuți. Se întîmpla un lucru debusolant: mergea de jumătate de zi și nu-i ieșiseră în cale mamifere. Păsări cenușii sau, dimpotrivă, ostentativ colorate, zburdalnice și preocupate deopotrivă, planau în toate direcțiile, umplînd văzduhul cu chemările lor melodioase; șopîrle buimace, ieșite prea curînd din ascunzători în căutarea căldurii soarelui timid, de primăvară, foșniseră de cîteva ori în apropierea lui. Atît. Mai aproape de ce căuta doar o familie de marmote
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
-o neîndoielnic dintr-un nestăpânit simț pentru sublimul spectacolului, chiar dacă unul al distrugerii. Dar i se pare că a ajuns prea departe. Aviatorul face un semn întrebător cu capul. Da, e timpul să coboare. Uriașa pasăre de metal începe să planeze pe deasupra mulțimii cuprinsă iarăși de un freamăt de pădure în furtună. Vuietul mai scade din intensitate abia după ce Măria Sa a urcat în turnul de control, împreună cu comandantul aeroportului. Liniștea este deplină când aghiotantul anunță într-un megafon uriaș: - Cetățeni! Alteța Sa
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
face excepție. Cum nu sunt prea curios, nu i-am întors-o, inoportun, poate chiar interesat: „Care Botez?”, dar gândind doar intenția, am avut numaidecât revelația: Botez nici nu există, el poate fi oricare dintre noi, nebotezat încă, asupra căruia planează în permanență un semn de întrebare, desenat de Beșleagă cu unul din numeroasele sale creioane colorate umplând un întreg pahar de lemn, tip artizanat. Poate că în acest moment Botez sunt chiar eu (dacă într-adevăr m-a chemat pe
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
a tragediei Electrei, cea sortită să și blesteme nenorocul și să-și jelească morții. Ca și trilogia lui Eschil, Orestia, în trilogia lui O`Neill 2 (alcătuită din piesele Întoarcerea acasă, Prigoniții și Stafiileă este reluată problematica destinului implacabil care planează asupra unei familii (la Eschil, familia Atrizilor, la autorul american, cea a Mannoniloră. Ambele opere prezintă continuarea nenorocirilor aduse de spiritul de ură și răzbunare, care a dezlănțuit războiul troian la Eschil, care a urmat războiului de secesiune la O
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
și reacționare, ce luptau pentru menținerea ei. În cea mai mare parte, acțiunea se desfășoară în fața grandioasei clădiri dintr-un orășel din noua Anglie, reședința familiei Mannon; un singur act se petrece pe puntea unui vas. Dacă asupra lui Atreu planează blestemul de a-și fi ospătat fratele, pe Tieste, cu bucate preparate din carnea propriilor săi copii, neamul Mannon este detestat fiindcă a așezat întotdeauna orgoliul deasupra altor sentimente omenești. Deoarece scenele de violență, rezultate din impulsuri pasionale (caracteristice tragedieiă
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
să facă oamenii din moment ce au făcut mult și s-au dezis de carne. Ce urmează? Sunt Alexandra. Puteți să mai repetați o dată? Deci, data trecută am vorbit așa: că omul ca să se elibereze de influențele materiale, de negativismul ăsta care planează asupra omenirii, de entitățile malefice, În primul rând trebuie să renunțe la carne, să nu folosească carnea sub niciun fel. Carnea, da! Carnea! Într-al doilea rând, să aibă un mod de viață sănătos și o alimentație sănătoasă. Deci, data
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
fugă iarăși, să se Întoarcă... Să se Întoarcă unde?... Și atunci i-a ridicat fusta cu grijă, de parcă ar fi prins de aripi un fluture și nu ar fi vrut să i le rupă, a lăsat pânza de mătase să planeze o infimă secundă Înainte să-i dezvelească șoldurile, și-a apropiat chipul lin de pântecul ei cald, apoi i-a sărutat imper ceptibil sexul, care a vibrat ușor, cu delicatețe. După care s-a ridicat și a ieșit Îmbujorat, fără
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
totul, fără nici o reținere. Uneori am impresia că liniștea casei de la munte e înșelătoare. Chiar presupunând că aceasta a fost un scurt răgaz acordat de zei mamei și mie, nu pot nicicum să scap de senzația ciudată că deasupra noastră planează o amenințare, o umbră neagră. Mama zice că e fericită, dar, pe zi ce trece, slăbește tot mai mult. Și la pieptul meu, oricât încerc eu s-o înăbuș, își face loc vipera care crește și tot crește, ruinând sănătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
le plângi/ Și n-am fost buze amăgind surâs/ Și n-am fost soare egoist de-apus/ N-am fost pământul conturând un pas/ N-am fost amarul unui bun rămas/ N-am fost tăcerea unui necuvant/ N-am fost planând un singur zbor înfrânt/ N-am fost mai mult/ Doar ce-am simțit și simt/ Eu... iarta-ma, eu numai te-am iubit”, a scris el pe rețeaua de socializare.
Adriana Bahmuțeanu, muză pentru fostul iubit by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72211_a_73536]
-
căzut într-o "cursă", deoarece la emisiune intervenea și Goma.Intempestiv, situația îi apărea astfel "complet nenaturală, artificială", ba avînd chiar "și o latură ușor comică" (sic!). Criticul clujean se simte dizgrațiat: Noi păream niște pămînteni nenorociți, muritori , peste care plana ochiul atotvăzător al unei divinități". Bineînțeles, d-sa avea tot dreptul de a-și califica starea de spirit în toată ciudățenia ei. Lucrurile se complică însă și mai mult cînd Mircea Zaciu incriminează scrierea lui Goma, care, în optica d-
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
semnalat vorbirea în cascade, "un alergător de fond care încearcă neîncetat să se depășească singur". Drieu îl portretizează insinuând altceva: "Malraux, care e un adept al lui Nietzsche, un violent apolog al teroarei, apără aventura lui Stalin". Umbra lui Djugașvilii plana pe malul stâng al Senei, iar el era obsedat de pericolul bolșevic. Vedea peste tot mantia suspectă a diavolului. În schimb Malraux observă limitele umanismului lui Drieu. Recunoaște că amicul lui e preocupat de soarta Franței, dar nu de restul
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
ce mă refer: carnavalul aparențelor ce domnește în gazetăria noastră este atît înșelător, ușurința cu care intelectualii devin colportorii unor minciuni este atît de mare, încît fiecare din noi căutăm instinctiv să dăm peste o conștiință asupra căreia să nu planeze suspiciunea duplicității. Într-un cuvînt, vrem un autor care nu s-a îmbrăcat în toga servituților ideologice. Din păcate, asemenea autori sînt foarte rari. Aproape îți vine să spui că, în lumea gazetăriei românești, duplicitatea e mai puternică decît vanitatea
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
de josnica inflorescență a cultului "celui mai iubit fiu al poporului", ecou al despotismelor asiate. Nepotismul, traficarea posturilor publice, puzderia de fărădelegi curente l-au determinat pe I. D. Sîrbu să identifice nomenclatura ceaușistă cu o curte turcească, peste care planează un conducător adulat fără nici o limită, "Suleiman Magnificul", "Genialul", "Infailibilul", "un sultan glorios, domnind, alături de sultana Validé, la înalta Poartă, stăpîn peste un harem de eunuci și primind salamaleik-urile și haraciul tuturor sclavilor din pașalîkurile supuse". Iar la scară locală
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
Al. Dobrescu nu este ferit de deformația profesională de a vedea peste tot plagiate, cu o suspiciune devastatoare și neproductivă: "Plagiatorii dovediți cu acte s-au recrutat fără excepție dintre novicii breslei, în vreme ce asupra adevăraților corsari ai minții nu a planat nici măcar umbra unei suspiciuni. Fiindcă plagiator în sensul propriu al cuvântului nu e cel care se înstăpânește pur și simplu peste bunurile intelectuale ale aproapelui, cât acela care o face fără a fi prins. Prinșii îngroașă rândurile ageamiilor, ale fraierilor
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
cer printr-un fir nevăzut, punct ce pornește apoi spre pământ, ca un bulgăre. Închizi ochii și-ți imaginezi că se va zdrobi de pământ, dar deschizându i vezi cum măi stra își desface aripile tocmai la timp pentru a plana ușor ca un fulg. Iar când pașii ne vor purta pe la vreun han sau cârciumă din vechime, cu puțină imaginație vom „auzi” zvon de cobză și țambal. Pe lăutarul din fruntea bandei îl vom vedea cum își lasă obrazul oacheș
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
n-a dispărut. El l-a pus în rucsac. Ne oprisem acolo, când a apărut iarăși dinozaurul de oțel zburând pe deasupra apei, direct spre noi. Până să ne dezmeticim, i-am văzut ghiarele coborând în viteză, imense și amenințătoare. A planat fulgerător, iar noi ne am ferit, însă a reușit să apuce un rucsac, căruia i-a dat drumul după aceea, și a virat într-un rotocol pentru a se întoarce la noi să ne atace. Am luat-o la fugă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
bine ne îndepărtăm de lac! Și am schimbat direcția, urcând dealul acoperit cu iarbă înaltă și flori sălbatice. Am alergat o vreme spre creasta dealului, și neam oprit când am văzut că dinozaurul nu ne mai urmărea și nu mai plana deasupra noastră cu ghiarele de oțel. Soarele devenise intens acum și căldura se întindea peste câmpul colorat cu verde, galben și presărat cu flori de diverse feluri. Ne-am oprit pe un dâmb și ne-am așezat să bem apă
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
al II lea, Imperiul Bizantin era alcătuit din orașul Constantinopol, capitala ridicată de primul conducător creștin, o regiune restrânsă, cuprinzând orașele Selymbria, Perinthos și Heracleea, precum și fortărețele de la Marea Neagră, Bizga, Mesembria și Anchialos. Încă din anul 1452, văzând pericolul care plana asupra Constantinopolului, împăratul Constantin al XII-lea a luat legătura cu câțiva conducători de state europene, arătându-le pericolul care plana asupra vechiului stâlp al creștinătății orientale. Dar, sultanul Mehmed al II-lea, era prea dornic să intre în Constantinopol
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Selymbria, Perinthos și Heracleea, precum și fortărețele de la Marea Neagră, Bizga, Mesembria și Anchialos. Încă din anul 1452, văzând pericolul care plana asupra Constantinopolului, împăratul Constantin al XII-lea a luat legătura cu câțiva conducători de state europene, arătându-le pericolul care plana asupra vechiului stâlp al creștinătății orientale. Dar, sultanul Mehmed al II-lea, era prea dornic să intre în Constantinopol cu oștile sale, netinând cont de alianțele împăratului bizantin. Pentru a străpunge masivele ziduri ale orașului de pe țărmul Bosforului, sultanul l-
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]