244 matches
-
Instrumentele Astronomice din Lume”, „Primul Sistem Solar”, „Dincolo de Calea Lactee”. Aici se află și un pendul panoramic, utilizat în cercetarea fenomenelor de gravitație, realizat după proiectul laureatului Nobel, Maurice Allais. Un element de unicitate care diferențiază Planetariul din Suceava de alte planetarii din lume este pictura realizată de artistul Mircea Hrișcă, reprezentând orizontul orașului Suceava. Această lucrare reprezintă un document despre vechea arhitectură, reconstituind repere citadine de acum 30 de ani.
Planetariul din Suceava () [Corola-website/Science/300021_a_301350]
-
din partea celor de la NAȘĂ cea mai înaltă distincție, Medalia pentru Servicii Deosebite. În 2006 a supravegheat aspectele inginerești ale misiunii Marș Reconnaissance Orbiter (MRO) și, ulterior, pe cele ale misiunilor Deep Impact și Stardust. În octombrie 2006, Divizia de Stiinte Planetare din cadrul Societății Astronomice Americane i-a acordat prestigiosul premiul Harold Masursky pentru contribuția adusă de-a lungul carierei la explorarea planetară. La ora actuală este inginer-șef la Directoratul Sistemelor de Zbor Planetare din cadrul centrului federal de cercetare și dezvoltare
Gentry Lee () [Corola-website/Science/324246_a_325575]
-
precum și calcularea costurilor de război. Pe Via Appia se pot găsi încă multe dintre aceste puncte de reper. Complexitatea mecanismului inițial nu pare să fie compatibil cu epoca tehnică respectivă, dar după descoperirea și studiul mecanismului de la Antikythera (un complex planetariu de lucru cu zeci de roți dințate), pare a se confirma faptul că grecii și alți oameni de știință ai vremii au fost capabili de a proiecta și construi aceste dispozitive, care au fost cu nimic mai mult decât „calculatoare
Roată topografică () [Corola-website/Science/336898_a_338227]
-
gazele și ghețurile sunt cunoscute și ca "volatile". Un număr de modele ale sistemului solar de pe Pământ au încercat să redea la scară relativă obiectele sistemului solar, dar în mediul antropic. Unele astfel de modele sunt mecanice - cunoscute și ca planetarii - în timp ce altele se pot extinde de-a lungul mai multor orașe sau regiuni. Cel mai mare model la scară, Sistemul Solar Suedez, folosește arena Ericsson Globe de 110 metri amplasată în Stockholm drept Soare și, respectând scara, un Jupiter de
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
din comuna Slobozia-Conachi), Frumușița, Vânători, Șendreni și Scânteiești. Populația aproximativă ar fi de 350.000 de locuitori. Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Denumit deasemeni Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții Sistemului Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții ("Sistemul Solar", "Giganții Sistemului Solar", "Nebuloase și Roiuri stelare"), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și Programul Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Răspunsurile sunt oferite de 11 profesori de la Universitatea "Ștefan cel Mare": Maria Rădoane, Nicolae Rădoane, Vasile Efros, Viorel Chiriță, Liviu Popescu, Daniela Popescu, Marcel Mîndrescu, Magda Lupchian, Vasile Budui, Despina Vasilcu, Dumitru Mihailă, Dinu Oprea, Ionuț Cristea și Andrei Briciu. Planetariul orașului Suceava a fost preluat în anul 2008 de către Departamentul de Geografie pentru administrare și modernizare. Apărut în 1982, planetariul reprezintă un reper de excepție în afirmarea orașului ca punct de interes major. În prezent, planetariul se află sub administrarea
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
Popescu, Daniela Popescu, Marcel Mîndrescu, Magda Lupchian, Vasile Budui, Despina Vasilcu, Dumitru Mihailă, Dinu Oprea, Ionuț Cristea și Andrei Briciu. Planetariul orașului Suceava a fost preluat în anul 2008 de către Departamentul de Geografie pentru administrare și modernizare. Apărut în 1982, planetariul reprezintă un reper de excepție în afirmarea orașului ca punct de interes major. În prezent, planetariul se află sub administrarea directă a universității. Practicile geografice reprezintă cel mai cunoscut mod de popularizare a științei. Ele sunt aplicații de teren în
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
Cristea și Andrei Briciu. Planetariul orașului Suceava a fost preluat în anul 2008 de către Departamentul de Geografie pentru administrare și modernizare. Apărut în 1982, planetariul reprezintă un reper de excepție în afirmarea orașului ca punct de interes major. În prezent, planetariul se află sub administrarea directă a universității. Practicile geografice reprezintă cel mai cunoscut mod de popularizare a științei. Ele sunt aplicații de teren în care studenții merg în diferite locuri de interes științific împreună cu profesorii pentru a vedea pe viu
Facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/319020_a_320349]
-
(n. 5 octombrie, 1958) este un astrofizician și specialist în comunicare științifică american, directorul Planetariului Hayden din cadrul Centrului Roșe pentru Pământ și Spațiu (limba engleză:"Roșe Center for Earth and Space") din New York și cercetător asociat în cadrul Departamentului de astrofizica al Muzeului American de Istorie Naturală (limba engleză: "American Museum of Natural History"). Din anul
Neil deGrasse Tyson () [Corola-website/Science/322018_a_323347]
-
Implimentarea Politicilor Spațiale de Explorare", cunoscută și sub denumirea de comisia "Luna, Marte și mai departe". La puțin timp a primit premiul "NAȘĂ Distinguished Public Service Medal", cea mai mare distincție onorifica acordată de NAȘĂ unui civil. Ca director al Planetariului Hayden, Tyson a eliminat ideea tradițională că Pluto este cea de-a noua planetă a sistemului solar. El a explicat că e nevoie să privească lucrurile comune dintre obiecte și să se oprească din doar a număra planetele, grupând astfel
Neil deGrasse Tyson () [Corola-website/Science/322018_a_323347]
-
din Bratislava.. În total, există în jur de 56.000 de studenți în Bratislava. Academia Slovacă de Științe își are și ea sediul în Bratislava. Cu toate acestea, orașul este una din puținele capitale europene fără un observator și un planetariu. Cel mai apropiat observator se află în Modra, la distanță, și cel mai apropiat planetariu în Hlohovec, la . Se va construi Parcul Central European pentru Tehnologii Inovatoare în Vajnory. Acest parc al științei și tehnologiei va combina instituții de educație
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
Slovacă de Științe își are și ea sediul în Bratislava. Cu toate acestea, orașul este una din puținele capitale europene fără un observator și un planetariu. Cel mai apropiat observator se află în Modra, la distanță, și cel mai apropiat planetariu în Hlohovec, la . Se va construi Parcul Central European pentru Tehnologii Inovatoare în Vajnory. Acest parc al științei și tehnologiei va combina instituții de educație și cercetare publice și private. Construcția va începe cel mai probabil în 2008. Poziția geografică
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
pentru știință în general, fiind focalizată în special pe sectorul tinerilor. Toate activitățile s-au desfășurat sub tema centrală „Descoperă Universul”. Mai multe comisii au fost formate pentru supravegherea marii majorități a activităților AIA 2009 („astronomia pe trotuar”, evenimente în planetarii și observatoare publice), cu sedii la nivel local, regional, național. Fiecare țară a avut propriile sale inițiative și a avut în vedere evaluarea propriilor nevoi naționale, în timp ce UAI a jucat rolul de coordonator al evenimentului la scară mondială. UAI a
Anul Internațional al Astronomiei () [Corola-website/Science/314370_a_315699]
-
Sadoveanu, Cărți și idei, I-II, pref. edit., București, 2001. Repere bibliografice: George, Sfârșitul, II, 251-254; Gheorghe Grigurcu, Un critic damnat: N. Davidescu, ST, 1979, 8; Mircea Anghelescu, Felix Aderca, prozator și critic, T, 1983, 8; Ornea, Actualitatea, 129-133; Adam, Planetariu, 191-196; Cioculescu, Itinerar, V, 139-143; Z. Ornea, Un eveniment editorial, RL, 1999, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 152-153; Teodor Vârgolici, Stările depresive ale lui E. Lovinescu, ALA, 2002, 605; Cornelia Ștefănescu, Repere pentru literatură, RL, 2002, 51-52
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286983_a_288312]
-
Ipoteze, 309-316; Grigurcu, Critici, 30-54; Munteanu, Jurnal, III, 263-268; Felea, Prezența, 183-191; Regman, Noi explorări, 267-286; Paleologu, Alchimia, 177-182; Grigurcu, Între critici, 106-109; Marcea, Concordanțe, 310-343; Râpeanu, Memoria, 63-67; Cristea, Modestie, 217-222; Ciopraga, Propilee, 266-283, 361-367; Ștefănescu, Dialog, 154-161; Adam, Planetariu, 196-201; Sorescu, Ușor cu pianul, 93-105; Șerban Cioculescu interpretat de..., îngr. și pref. Mircea Vasilescu, București, 1987; Ștefănescu, Prim-plan, 48-54; Vasile, Conceptul, 285-289; Piru, Critici, 171-174; Mircea Vasilescu, Șerban Cioculescu sau Disciplina foiletonului, F, 1990, 1; Nicolae Manolescu, Ultimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
am zis. Asta a fost doar o fază. —Mă bucur să aud asta. Hei, ești liberă duminică dimineață? Știu un miliard de locuri unde am putea să mergem. Ce-ai zice de Secțiunea Imigranților din Muzeul Industriei Vestimentare? Sau la Planetariu, unde fac simulări de călătorii spațiale. Sau bingo, am putea să mergem la bingo. Bingo. Asta nu suna rău deloc. Capitolul 17tc " Capitolul 17" —Uită-te! Jacqui și-a ridicat fusta și și-a dat chiloții jos. Mi-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Într-o extremă repetiție a identicului? Cu un fior, Dante Întrezări nebunia dinapoia acelui plan: Nero pusese să i se clădească un tron care urma mișcarea soarelui. Arrigo ar fi vrut să fie el Însuși soarele, nemișcat În centrul unui planetariu orbitor. Își redeschise ochii și, din nou, strălucirea cupei, pe care nu o lăsase din mână, i se impuse În minte. Se gândi la opera lui, Încă neterminată. Dovadă evidentă a limitelor sale de poet, Își zise cu amărăciune. Putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și locuri de interes: în cadrul municipiului Bârlad se află numeroase obiective turistice, pe care turiștii le pot vizita în zonă. Dintre acestea putem enumera Colegiul Național "Gheorghe Roșca Codreanu", Muzeul "Vasile Pârvan", Cetatea de pământ din 1476, Teatrul "V.I. Popa", Planetariul, Grădina Zoologică, Biserica "Sfântul Gheorghe", Biserica "Sfinții Voievozi", Biserica "Sfântul Dumitru", Biserica "Sfântul Spiridon și Buna Vestire" sau Biserica "Vovidenia și Sfânta Paraschiva". Deși nu este o destinație turistică prea frecventată, numărul mare de obiective din Bârlad au făcut ca
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
1965 cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul funcționării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Sud-Estul Europei. Obiective turistice Complexul Muzeal de Științe ale Naturii format din Grădina Botanică care se întinde pe o suprafață de 18 ha, Planetariul și Acvariul Muzeul de Istorie Galați Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza Muzeul de artă vizuală Muzeul Satului Galați Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică Casa Colecțiilor ÎFarmacia Țincă Castrul Roman de la Tirighina Barboși Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați Teatrul Gulliver
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
cazul constelațiilor Ursa Mare și Ursa Mică. Depărtându-ne de polii cerești, durata de vizibilitate e mai scurtă. Constelația Lebăda e prezentă pe cer aproape tot anul, în timp ce constelația Scorpion nu apare vara. Constelațiile vizibile în emisfera sudică 2.6 Planetariu Reprezintă un loc unde se poate vedea stelele, configurațiile astrale și planetele proiectate pe o cupolă mare. Pe parcursul unei nopți, respectiv a anului, pozițiile stelelor și planetelor se modifică și când vizitați un astfel de sală, e ca și cum ați privi
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
detectivistic, legenda „impopularității” scriitorului, laitmotiv al studiilor precedente, e explicabilă prin propensiunea spre „realismul analitic” prin care Duiliu Zamfirescu își devansa contemporanii și prin voința sincronizării discursului epic cu acela european practicat de Maupassant, Zola, Flaubert, D’Annunzio, Verga, Tolstoi. Planetariu (1984) conține studii de istorie literară consacrate lui M. Sadoveanu, T. Arghezi, Ion Pillat, G. Călinescu, Marin Preda și, desigur, lui Duiliu Zamfirescu. Multora dintre aceștia (dar și altora, ca I. L. Caragiale, Gh. Brăescu, Mihai Beniuc, Grigore Ghica) A. le-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
sinteză, Panteon regăsit. O galerie a oamenilor politici români (2000), în care figurează și scriitori-politicieni precum C. A. Rosetti, M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, I. G. Duca. SCRIERI: Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu, București, 1979; ed. Focșani, 2002; Planetariu, București, 1984; Bat clopotele pentru Basarabia (în colaborare cu Georgeta Adam), București, 1995; Inelele lui Saturn, București, 1998; Panteon regăsit. O galerie a oamenilor politici români, București, 2000; Oglinda și modelele. Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu, București, 2001; Proba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
Maturitatea debutului, CNT, 1980, 6; Petru Poantă, Ioan Adam, „Duiliu Zamfirescu”, ST, 1980, 2; Nicolae Mecu, Duiliu Zamfirescu, novatorul, VR, 1980, 6-7; Iorgulescu, Ceara, 68-72; Al. Piru, Continuarea unei ediții necesare, „Scânteia tineretului”, 1982, 10 263; Petru Poantă, Ioan Adam, „Planetariu”, TR, 1985, 4; M. Coman, Ioan Adam, „Planetariu”, ST, 1985, 4; Liviu Petrescu, Moment Duiliu Zamfirescu, ST, 1990, 2; Ulici, Lit. rom., I, 522-523; Ornea, Înțelesuri, 91-96; Dicț. scriit. rom., I, 11-12; Mihai Cimpoi, Bat clopotele pentru Basarabia, CC, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
Adam, „Duiliu Zamfirescu”, ST, 1980, 2; Nicolae Mecu, Duiliu Zamfirescu, novatorul, VR, 1980, 6-7; Iorgulescu, Ceara, 68-72; Al. Piru, Continuarea unei ediții necesare, „Scânteia tineretului”, 1982, 10 263; Petru Poantă, Ioan Adam, „Planetariu”, TR, 1985, 4; M. Coman, Ioan Adam, „Planetariu”, ST, 1985, 4; Liviu Petrescu, Moment Duiliu Zamfirescu, ST, 1990, 2; Ulici, Lit. rom., I, 522-523; Ornea, Înțelesuri, 91-96; Dicț. scriit. rom., I, 11-12; Mihai Cimpoi, Bat clopotele pentru Basarabia, CC, 1996, 9-10; Daniel Cristea-Enache, Demnitatea criticii, ALA, 1999, 473
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]