147 matches
-
la structura plantulelor, problemă de care ne ocupăm în mod special, au fost publicate mai multe lucrări, iar o sinteză pe această tema a apărut în 1930 fiind semnată de Tronchet, autorul prezentând cele mai răspândite tipuri de organizare a plantulei la diferite familii de dicotiledonate. O categorie aparte de lucrări o reprezintă cele ce privesc în mod deosebit familiile Labiatae și Compositae. În ceea ce privește familia Labiatae, lucrările se referă la structura perilor tectori și secretori (Hoch, 1886; Schmidt, 1888Ă, cristale (Klug
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în rădăcina și tulpina de la aceeași specie, canalele iau naștere ca două sisteme separate și rămân distincte. De asemenea, în atenția cercetătorilor au intrat și organele vegetative tulpina, frunza (Grimm, 1904; Weiss, 1925; Zornig și Weiss, 1925; Lavalrée, 1948), anatomia plantulelor (Desphande și Kumar, 1968) și ordinea de apariție a vaselor în nervurile foliare (Trecul, 1893) ori structura tuturor organelor vegetative la specii din diferite triburi și subfamilii (Sayeeduddin și Moinuddin, 1939). La noi în țară, Rugină și Toma (1989) publică
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
anatomice și morfologice prezentate în această lucrare, am utilizat material biologic de proveniențe diferite, colectate în anumite stadii de dezvoltare ontogenetică. Pentru urmărirea proceselor de histogeneză și organogeneză am analizat secțiuni realizate la niveluri diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
lucrare, am utilizat material biologic de proveniențe diferite, colectate în anumite stadii de dezvoltare ontogenetică. Pentru urmărirea proceselor de histogeneză și organogeneză am analizat secțiuni realizate la niveluri diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
diferite prin organele vegetative, atât de la plantule cât și de la planta matură. Plantulele au fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo anatomic materialul vegetal a fost fixat și conservat în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fost obținute din semințe puse la germinat în serele Grădinii Botanice a Universității " Al. I. Cuza" din lași. Materialul biologic luat în studiu este reprezentat de: • plantule și plante mature de Salvia officinalis L; atât semințele din care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo anatomic materialul vegetal a fost fixat și conservat în mod diferit, în funcție de vârsta acestuia și modul de prelucrare ulterior: • plantulele și inflorescențele sau
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
care am obținut plantule, cât și planta matură provin de la Grădina Botanică din lași; În vederea cercetării din punct de vedere histo anatomic materialul vegetal a fost fixat și conservat în mod diferit, în funcție de vârsta acestuia și modul de prelucrare ulterior: • plantulele și inflorescențele sau florile au fost fixate mai întâi în fixatorul Bouin (acid picric în soluție apoasă saturată 75 ml, formol 40% 25 ml și acid acetic glacial 5 ml) timp de 24 48 ore, după care au fost spălate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
spălate și conservate în alcool 70°, probele urmând a fi supuse împarafinării; • plantele mature au fost fixate și conservate în alcool 70°, urmând a fi secționate la microtomul de mână, cu ajutorul briciului botanic. Pentru a studia organele foarte fragile ale plantulelor nu sunt suficiente secțiunile efectuate manual, ci sunt necesare secțiuni în serie, realizate în urma procesului de împarafinare. Acest procedeu prezintă avantajul că, deși mult mai laborios decât tehnica de secționare manuală, permite obținerea unor serii continue de secțiuni și analiza
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de frunze, vârfuri de tulpini și părți de calus, cu un volum de maxim 1 mm3, au fost prelevate atât de la plante crescute în condiții normale (pentru evidențierea unor modificări citologice ce însoțesc procesele de morfogeneză normală), cât și de la plantule regenerate „in vitro", pentru a urmări modificările induse la nivel celular: pe de o parte de condițiile de mediu, iar pe de altă parte de fitohormonii folosiți pentru inducerea proceselor de morfogeneză. Fixarea dublă s-a realizat în glutaraldehidă 4
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
microscopul electronic cu transmisie. După cele mai relevante aspecte au fost realizate fotografii. IV.STRUCTURA ORGANELOR VEGETATIVE ȘI DE REPRODUCERE ÎN CURSUL PROCESULUI DE ONTOGENEZĂ LA Salvia officinalis L. La aceasta plantă am analizat organele vegetative atât în stadiul de plantulă, cât și de la planta matură, la diferite niveluri, pentru a urmări procesul de histogeneză, pentru a surprinde formarea meristemelor laterale și trecerea de la structura primară la cea secundară. Vl.1 Rădăcina cu structură primară are cilindrul central tetrarh, cu patru
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
feloderm și liberul secundar este greu de precizat; un indiciu ar fi colenchimatizarea elementelor de parenchim liberian. În axa rădăcinii nu se mai observă lemnul primar, iar vasele au diametrul mai mare și lumen de contur neregulat. IV.2. Tulpina plantulei este formată din hipocotil, epicotil și tulpina propriu-zisă, foliată, iar la planta matură tulpina aeriană este ierbacee în partea superioară și lignificată la bază. Hipocotilul (fig. 2) este protejat la exterior de o epidermă cu celule izodiametrice, având pereții intern
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de colenchim se observă pereți de diviziune, atât anticlini cât și periclini. În lungul aceluiași internod tulpinal se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei distingem frecvenți peri tectori și peri secretori cu glanda pluricelulară; în scoarța externă se observă cavități aerifere
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
unul extern de liber și altul intern de lemn. Față de cilindrul central, țesuturile corticale se diferențiază de timpuriu, iar procesul de colenchimatizare este mai precoce. În figurile 5 și 6 sunt redate scheme ale secțiunilor transversale prin organele vegetative ale plantulei, de la vârf spre bază. Se poate urmări traiectul țesuturilor conducătoare, structura nodurilor de tip unilacunar, modul în care fasciculele conducătoare (urme foliareă pătrund din tulpină în pețiolii frunzelor. De asemenea, se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în axila cotiledoanelor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
1972). • cilindrul central al rădăcinii este tetrarh la Salvia officinalis L.; în literatura de specialitate tipul tetrarh este considerat ca fiind specific întregii familii Labiatae; • trecerea de la structura primară a rădăcinii la cea secundară se face foarte repede, astfel încât rădăcina plantule prezintă deja elemente histologice de origine secundară în treimea inferioară; • frunzele opuse nu iau naștere exact de la același nivel, fapt ce poate fi evidențiat urmărind traiectul fasciculelor foliare care pătrund în bazele frunzelor; • la Salvia officinalis, xilemul cuprinde două zone
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
chimice. ... 2. AGENȚI FITOPATOGENI 2.1. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. ... 2.1.1.2. Agenți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
chimice. ... 2. AGENȚI FITOPATOGENI 2.1. Depistarea, prevenirea și combaterea agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
agenților fitopatogeni din culturile forestiere 2.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăviri ale rădăcinilor În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
de foioase și rășinoase ---------------------------------- 2.1.1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
1.1. Agenți fitopatogeni care produc îmbolnăvirea plantulelor Articolul 33 (1) Depistarea bolii de natură micotică "culcarea plantulelor", produsă de ciuperci din genurile Fusarium, Pythium, Phytophthora, Aspergillus, Rhizoctonia, Phomopsis, Botrytis, se face după prezența plantulelor căzute. ... (2) Prevenirea apariției "culcarii plantulelor", provocată de ciupercile prevăzute la alin. (1), se realizează prin metode biologice și prin tratarea chimică a patului nutritiv/solului și a semințelor. ... (3) Combaterea ciupercilor prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode chimice. ... 2.1.1.2. Agenți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]