145 matches
-
de Saccharomyces cerevisiae prezintă 10-15 invaginări pe μm2; numărul acestora scade considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
considerabil la celulele tinere, pentru ca plasmalema celulelor mugurale să fie în totalitate netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
netedă. Se pare că ′′tipul′′ de membrană plasmatică se schimbă progresiv în timpul ciclului celular, în următoarea ordine: plasmalemă netedă, fără nici o invaginare (caracteristică mugurilor tineri și tubilor germinativi); plasmalemă cu puține invaginări alungite, dar superficiale (caracteristică celulelor mugurale mediu dezvoltate); plasmalemă cu numeroase invaginări șanțiforme, puternic elongate și adânci, distribuite aleatoriu (definitorie pentru celulele din faza staționară sau în curs de senescență). Odată apărute, invaginările se conservă, iar celulele formează continuu invaginări, până la maturitate. Temperatura s-a dovedit a afecta densitatea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
corelată cu o densitate maximă a șanțurilor la celulele de Saccharomyces cerevisiae din culturile fazei staționare. De regulă, șanțurile sunt rectilinii și izolate . În funcție de condițiile de cultură, se constată o mare variabilitate a configurației șanțurilor. Datorită prezenței șanțurilor la nivelul plasmalemei are loc o amplificare considerabilă (cu până la 50%) a suprafeței membranei celulare și implicit a potențialului său funcțional. Modelul de șanțare poate constitui un indiciu al stării fiziologice a plasmalemei. Alte formațiuni plasmalemale, carateristice celulelor de drojdii, sunt câmpurile paracristaline
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mare variabilitate a configurației șanțurilor. Datorită prezenței șanțurilor la nivelul plasmalemei are loc o amplificare considerabilă (cu până la 50%) a suprafeței membranei celulare și implicit a potențialului său funcțional. Modelul de șanțare poate constitui un indiciu al stării fiziologice a plasmalemei. Alte formațiuni plasmalemale, carateristice celulelor de drojdii, sunt câmpurile paracristaline de particule intramembranare, constant reliefate de imaginile electrono- microscopice ale replicilor pe fața plasmatică a plasmalemei. Câmpurile paracristaline, adesea de formă hexagonală, sunt localizate în ariile netede dintre invaginări și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
potențialului său funcțional. Modelul de șanțare poate constitui un indiciu al stării fiziologice a plasmalemei. Alte formațiuni plasmalemale, carateristice celulelor de drojdii, sunt câmpurile paracristaline de particule intramembranare, constant reliefate de imaginile electrono- microscopice ale replicilor pe fața plasmatică a plasmalemei. Câmpurile paracristaline, adesea de formă hexagonală, sunt localizate în ariile netede dintre invaginări și sunt constituite dintr-un număr variabil (20-50) de particule de circa 15 nm în diametru, cu o perioadă de distanțare de 18 nm. Frecvența "câmpurilor" paracristaline
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de 18 nm. Frecvența "câmpurilor" paracristaline variază în funcție de fenofază și de calitatea unor factori ale mediului ambiant, ca și de anumite condiții de cultură. Inaniția în azot determină o creștere a incidenței agregatelor de particule. Metamorfozele profunde și rapide ale plasmalemei (de exemplu: agregarea și dezagregarea particulelor intramembranare) sunt posibile datorită marii mobilități (fluidități) a lipidelor membranare, care permit o mișcare amplă și rapidă a complexelor funcționale. Un rol în acest sens îl au și elementele citoscheletului atașate de membrană. 1
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
micron, care se apreciază că nu reprezintă un produs de amplificare genică nucleară. Rostul biologic al acestei plasmide este însă obscur. 1.2.2. Ultrastructura Matricea celulelor de drojdii apare uniform, fin granulară. În zona corticală, în imediata vecinătate a plasmalemei, se evidențiază arii hexagonale cu densitate electronică redusă. Se admite că matricea citoplasmatică a drojdiilor cuprinde o componentă structurală și o fază solubilă. Componenta structurală este reprezentată de o rețea tridimensională de filamente proteice de 4-6 nm, denumită rețea microtrabeculară
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și condrioplasmă și având în principal o funcție mecanocontractilă. 1.4.1. Microfilamentele Microfilamentele pot fi izolate, dar de regulă sunt grupate (fasciculate). Fasciculele de microfilamente au fost observate mai adesea în zona corticală a citoplasmei, în imediata vecinătate a plasmalemei și în asociație cu unele organite celulare ( nucleu, mitocondrii), sugerând implicarea lor în stabilirea topografiei și în mișcarea prin citosol, a acestora. Funcția lor motilă este legată de fenomenele de polimerizare-depolimerizare, care afectează permanent microfilamentele de actină. În condiții fiziologice
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
și conexiunile sale fizice cu alte componente (organite), pledează pentru funcția sa genetică. Se constată că și la drojdii, R.E. contribuie decisiv la biogeneza microcorpilor, lizozomilor, sferozomilor, vacuolelor și corpilor Golgi. R.E. participă și la expansiunea învelișului nuclear și a plasmalemei în diferite etape ale ciclului celular. 1.7. Aparatul Golgi Aparatul Golgi este una din componentele tranzitorii ale sistemului de endomembrane, omniprezent în celulele drojdiilor, caracterizat printr-un pronunțat poliformism structural. Numărul corpilor Golgi (C.G.) per celulă, ca și topografia
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
distal, secretor (față trans). Privit prin prisma conceptului endomembranic, A.G. trebuie considerat o parte integrată, structural și funcțional, sistemului membranar. Biogeneza sa este intim legată de activitatea R.E. La rândul său, A.G. generează lizozomii și vacuomul și contribuie la expansiunea plasmalemei. A.G. intervine și în reciclarea unor complexe funcționale ale membranei celulare. 1.8. Lizozomii Din complementul organelar al tuturor drojdiilor nu lipsesc lizozomii. Aceștia sunt structuri veziculare, înconjurate de o membrană simplă, foarte stabilă; bogate în hidrolaze (peste 40 de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a observat că, la unele specii ale genului Schizosaccharomyces, nucleul poate avea poziții diferite în interiorul celulei zigotice, ceea ce demonstrează că el se mișcă postcariogamic. În faza finală, nucleul zigotic este localizat la unul din capetele celulei, în imediata vecinătate a plasmalemei, cu care se pare că interacționează fizic. Unele drojdii fisionabile ( de ex. Schizosaccharomyces pombe) rămân în stare haploidă până când sunt transferate pe un mediu de sporulare. Zigotul rezultat în urma conjugării urmează întotdeauna un ciclu meiotic, care va conduce la formarea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
printr-un defect intrinsec, cu producție consecutivă de colagen, sau de o anomalie în producerea fibrelor de colagen (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). Componenta musculară netedă Electrono microscopic, celulele musculare netede normale sunt fuziforme, prezintă plasmalemă intactă și un singur nucleu, iar citoplasma conține o rețea ordonată de filamente de actină și miozină, alături de cisternele reticulului endoplasmatic rugos, ribozomi și câteva mitocondrii. Histoarhitectonic, celulele musculare netede sunt interconectate. Există câteva studii de referință asupra modificărilor ultrastructurale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
din cadrul protozoarelor. Astfel Neusina agassizi ajunge până la 19 cm diametru. Cele mai mici protozoare sunt leishmaniile și sporozoarele. Astfel sporozoarul Theileria parva are doar 1-2,5 µ. Organisme unicelulare protozoarele au corpul format dint-o singură celulă care este formată din plasmalema la exterior, citoplasma la interior, unul sau mai multe nuclee Plasmalema este formată din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafața celulei. Grosimea acestei plasmaleme variază. Astfel la amiba ea
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
mai mici protozoare sunt leishmaniile și sporozoarele. Astfel sporozoarul Theileria parva are doar 1-2,5 µ. Organisme unicelulare protozoarele au corpul format dint-o singură celulă care este formată din plasmalema la exterior, citoplasma la interior, unul sau mai multe nuclee Plasmalema este formată din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafața celulei. Grosimea acestei plasmaleme variază. Astfel la amiba ea are câteva sute de Å . Aspectul fizic. Are o refringenta mai
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
celulă care este formată din plasmalema la exterior, citoplasma la interior, unul sau mai multe nuclee Plasmalema este formată din macromoleculele stratului superficial al citoplasmei. Aceste macromolecule sunt orientate mai mult sau mai putin perpendicular pe suprafața celulei. Grosimea acestei plasmaleme variază. Astfel la amiba ea are câteva sute de Å . Aspectul fizic. Are o refringenta mai mare decît a apei și o structură coloidala. Citoplasma prin această structură coloidala permite trecerea între gel și sol. Ele se hranesc în principal
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
ajunge oriunde este nevoie. Enzimele din RE neted ajută la detoxifierea drogurilor și otrăvurilor prin adăugarea unei grupări de hidroxil la substanțe, astfel încât ele devin mai solubile și mai ușor de eliminat din corp. Prezinta un sistem canalicular, care leaga plasmalema (membrana celulară) de citoplasmă. Totodata, se poate observa și o rețea de intermembrane cu aspect diferit, în funcție de specializarea care o ocupă. În sistemul circulator intacitoplasmatic și unul important în metabolismul glicogenului (un glucid care se află în cea mai mare
Reticul endoplasmatic () [Corola-website/Science/302324_a_303653]
-
Membrana celulară (de asemenea numită și "membrană plasmatică" sau "plasmalemă") este o structură celulară ce delimitează și compartimentează conținutul celular. Constituie o barieră selectivă pentru pasajul moleculelor și ionilor. Este o structură bidimensională continuă cu grosimea de 6-9 nm și cu proprietăți caracteristice de permeabilitate selectivă, ce conferă individualitate celulei
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
prezintă membrana celulară ca un model fluid mozaicat, unde numeroasele componente structurale se pot deplasa liber. La suprafața membranei celulei animale se află proteine periferice și glucide sub formă de glicolipide și glicoproteine. Setul de proteine și glucide (de pe suprafata plasmalemei fiecărei celule animale) se numește glicocalix și este specific, constituind “buletinul de identitate” al acesteia. Membrana celulei vegetale este protejată de un perete celular rigid. Acesta este format din celuloză și este permeabil pentru apă, precum și pentru unele molecule organice
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
atomilor sau a moleculelor este mai mică în regiunea unde concentrația lor este mai mare. Acest transport solicită consum de energie și este realizat de proteine-transportatoare speciale. Moleculele de dimensiuni mari (proteinele, lipidele, acizii nucleici) nu pot trece direct prin plasmalemă, transportul lor realizându-se pe calea endocitozei. Endocitoza particulelor solide este numita fagocitoză, iar a lichidelor - pinocitoză. Evacuarea particulelor solide este o fagocitoză negativă, iar a lichidelor - pinocitoză negativă. Acest procedeu este numit exocitoză. Transportul pasiv se realizează după gradientul
TranSport membranar () [Corola-website/Science/333360_a_334689]