659 matches
-
la Teatrul Theodorini, să se aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 orașul să aibă propria sa uzină electrică. Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaștere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc, de către arhitecți francezi, italieni, nemți sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez. O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie „Palatul Jean Mihail” realizat între anii 1899 - 1907 de către arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
A.P Arad - la Zdrenjanin - Iugoslavia-1974; Expoziția Filialei U.A.P Arad - la Bekescsaba și Szarvas - Ungaria-1977; Expoziția de Artă Românească la Helsinki - Finlanda-1977; Expoziția de Artă Românească la Dortmund - Germania-1977; Expoziția Internațională de Desen - Cuba - 1977; Expoziția de Artă Plastică Arădeana la Oroshaza - Ungaria-1981, 2005; Expoziție de Grup - Nantes-Franța 1982 Salonul Internațional de Gravura Mică - Cluj- Napoca-1997, 1999, 2001, 2005; Slaonul Internațional de Gravura Mică - Tokyo - Japonia 1998; Slaonul Internațional de Gravura “Iosif Iser” 1999, Ploiești - România - Premiul special pt.
Ioan Cott () [Corola-website/Science/315673_a_317002]
-
Miron Radu Paraschivescu scria: "Față - de exemplu - de ceea ce putem vedea în sălile de expoziție vecină lui Victor Brauner, pictura acestuia însemnează integrare, atitudine care, în măsura artisticului, este socială, fiindcă V. Brauner ia atitudine prin însăși factura și ideologia plasticii lui." În ziua de 27 aprilie, creează ilustrațiile pentru culegerea de poeme a poetului Gellu Naum "Drumețul incendiar" și "Libertatea de a dormi pe frunte". În 1938 se întoarce în Franța. La 28 august, își pierde ochiul stâng într-o
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
Catedrala din Reims, stil care evoluează pe durata întregului secol al XIII-lea, în arta statuară monumentală precum și în artele decorative. Statuile de devoțiune se multiplică, iar "Fecioara cu pruncul" devine o temă favorită. Paralel cu acest stil elegant, în plastica funerară se dezvoltă un curent realist care cunoaște un mare avânt, începând de la sfârșitul secolului al XIII-lea. Căutările în această direcție duc la apariția portretului, la mijlocul secolului. Sub domnia lui Carol al V-lea (1364-1380), al cărui sprijin este
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
în stil neogotic, una cu trei nave iar cealaltă cu două ce sunt construite din cărămidă și susținute de un șir de coloane masive. Clădirea se termină în plan vertical printr-un etaj mansardă iar din punct de vedere al plasticii exterioare, în partea superioară a fațadei se află un coronament crenelat. Turnul castelului este de formă rectangulară, de mică înălțime, cu ferestre mici și decorat cu creneluri la extremitatea superioară astfel încât acoperișul nu este vizibil. Intrarea principală a fost modificată
Castelul Huniade din Timișoara () [Corola-website/Science/301419_a_302748]
-
al U.A.P. din România. Participări: din 1982 și până în prezent participa la anualele Filialei U.A.P. Bacău, expozițiile Atelier 35, expoziții de grup, bienale, saloane naționale și internaționale. Bienale și saloane naționale, expoziții de grup: 2013 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția a III-a, Muzeul de Artă din Cluj, Galeria Națională / 2013 - Expoziția Națională „Salonul Artelor Temeiuri - muzică elementelor primordiale” ediția a IV-a, Sala Brâncuși de la Palatul Parlamentului București / 2012 - Bienala Concurs de Artă Plastică
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
a VIII-a, Galeria U.A.P. Filiala Buzău / 2012 - Expoziția “Duplex Bacău - Buzău”, Galeriile „Ion Frunzetti” Bacău / 2012 - Expoziția „Ioni”, Galeria „Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2012 - Expoziția de artă plastică „Femeia”, Galeria „Alfa” Bacău / 2011 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția a II-a, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2011 - Expoziția de artă plastică contemporană Salonul Municipal „Artis 2011”, Galeriile „World Trade Center” Hotel Europa Iași / 2011 - Expoziția și lansarea albumului "Sinteze contemporane - Artă
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
2011 - Expoziția "Toamnă bacoviană - 130 de ani de la nașterea poetului George Bacovia", Muzeul de Artă Bacău / 2011 - Expoziția „Duplex - Anuală 1971-2011”, Galeriile „Alfa”, Galeriile „Frunzetti” Bacău / 2010 - Expoziția „Ionii”, Galeria „Nouă” a U.A.P. Filiala Bacău / 2009 - Bienala Națională de Plastică Mică „Vârstă de bronz” ediția I, Galeria Națională Muzeul de Artă din Cluj / 2009 - Expoziția “Scris, Semn, Simbol”, Galeria de artă contemporană Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău / 2009 - Expoziția “Experiment”, Galeriile “Alfa” Bacău / 2008 - Expoziția „Tradiție și Postmodernitate”, Galeriile de
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
puternic și urgent și pe de altă parte, constituirea unei noi iconografii religioase și a unui topos al salvării.Magda Cârneci (...)Proiecția mesianică a lucrărilor lui Marian și Victoria Zidaru tinde, în fond, către un proiect de inginerie socială, o „plastică socială” tipică pentru arta timpului nostru, cel puțin de la Joseph Beuys încoace. Faptul că pentru a face priza la public, adezivul extraestetic folosit de către cei doi Zidaru în lucrarea lor socială este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile
Marian Zidaru () [Corola-website/Science/316848_a_318177]
-
feminismului atunci când concepe și promovează imaginea unei naturi feminine neschimbabile, eternă, cuprinsă între parametrii familiari bunicelor sau străbunicelor noastre.Erwin Kessler (...)Proiecția mesianică a lucrărilor lui Marian și Victoria Zidaru tinde, în fond, către un proiect de inginerie socială, o „plastică socială” tipică pentru arta timpului nostru, ce puțin de la Joseph Beuys încoace. Faptul că pentru a face priza la public, adezivul extraestetic folosit de către cei doi Zidaru în lucrarea lor socială este mistica, profeția și transcendența, și nu egologia, drepturile
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
de la Iași, Băncilă era însuflețit de idei novatoare. El dorea să schimbe atmosfera de lâncezeală provincială din viața artelor plastice ieșene. Dacă în literatură exista o boemă vie datorată lui Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, Garabet Ibrăileanu sau George Topârceanu, atmosfera plasticii era inundată de banalitate și mediocritate. O dată cu intrarea României în război în vara lui 1916, Octav Băncilă a fost mobilizat împreună cu alți scriitori și artiști la marele cartier general de la Bacău. După război s-a întors la activitatea de profesorat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Tot în partea de est, dar având curte separată, se găsește biserica cu hramul Sfântul Dumitru, ctitorie a Brâncoveanului ridicată în anul 1683. Curtea brâncoveneasca de la Potlogi reprezintă un nucleu de referință pentru înțelegerea arhitecturii brâncovenești, prin structura arhitectonică și plastica decorativă prezentă aici. În anul 2011 a început restaurarea ansamblului, prin implementare atât al proiectului european „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea / modernizarea infrastructurilor conexe din zona Ansamblului Brâncovenesc Potlogi”, cât și a două proiecte adiacente. Primul
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
în noapte) fac legătura cu tendințele artei franceze moderne, cu culorile strălucitoare ale școlii băimărene, cel de-al doilea a reușit să treacă de la constructivismului artei ruse, prin influențele barlach-iene, la forme de exprimare înrudite cu creațiile lui Ivan Meštrović. Plastica semnată de multilateralul sculptor (scenograf, decorator, grafician, om de litere) a evoluat de la concepția cubistă (Nud cu balalaică, Frontonul Căminului Muncitoresc din Timișoara) spre forme din ce în ce mai pure, cu o putere deosebită pentru exprimarea sentimentelor umane cele mai profunde La începutul
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
autorul peisajelor de toamnă bănățeană, al luminilor strălucitoare rătăcite prin țesăturile populare ale naturilor statice... sunt câțiva dintre tinerii dascăli ai noii instituții care dialoghează, provoacă sau temperează studenții de vârste apropiate lor. Personalitatea puternică a profesorului-sculptor Romul Ladea domina plastica anilor ’30 -’40. Lucrările sale pline de avânt, demonstrează cunoașterea temelor tradițional-populare, dar și o stăpânire desăvârșită a materialelor alese pentru realizarea lor. Portrete grave de țărani bănățeni, figuri de copilași desculți dovedesc legăturile nezdruncinate cu lumea zonelor natale, siluete
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație servind Biserica Iezuiților din Sibiu, la rândul ei o copie a bisericii vieneze "Schottenstift". Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniță pe vest și prezintă în plastica monumentală forme baroce simplificate precum și frumoase picturi murale la interior (1752) și pe fațade (1785), acestea fiind semnate de Ion Grigorovici. Biserica se află în vechiul centru al comunei, pe locul numit „La Scaun”, unde mai demult se afla locul
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
aflat în Bastionul Țesătorilor, sau în lapidariul din Biserica Neagră. De asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale fațadelor, precum și apariția a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenașterea, neobarocul și plastica eclectică. Iată câteva monumente reprezentative: În "Șchei", casele păstrează, pe lângă plastica în stucatură, de factură barocă, porțile tradiționale din lemn, cu elemente de feronerie specifică, produsă de lăcătușii brașoveni (de remarcat ciocanele de bătut în poartă, în formă de șarpe
Arhitectura Brașovului () [Corola-website/Science/304135_a_305464]
-
asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale fațadelor, precum și apariția a noi clădiri în locul celor vechi, care erau dărâmate. Predomină acum Art Nouveau-ul, neorenașterea, neobarocul și plastica eclectică. Iată câteva monumente reprezentative: În "Șchei", casele păstrează, pe lângă plastica în stucatură, de factură barocă, porțile tradiționale din lemn, cu elemente de feronerie specifică, produsă de lăcătușii brașoveni (de remarcat ciocanele de bătut în poartă, în formă de șarpe). Unele dintre ele, o dată cu achiziționarea de către domnii din Țara Românească suferă
Arhitectura Brașovului () [Corola-website/Science/304135_a_305464]
-
care e Pintea, si neastâmpărul ahasveric călător în bărăganurile lumii morale care era Istrati, argonaut al cunoașterii omului că și al faptei sociale, sunt similitudini mai greu de observat la prima vedere. Dar, subiacent, unitatea dintre imaginea literară și cea plastică se vădește a fi reală, la Pintea. Sunt 16 ilustrații cu totul, acvaforte și acvatinta policroma cu efecte de , tirajul (180 de exemplare) foarte restrâns, face din această carte, de înaltă și pură ținută, o operă de bibliofilie rară și
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
motive spiralice și unghiulare. Din mileniul V i.en., s-a extins în Transilvania, Moldova și nord-estul Munteniei. De origine est-mediteraneană, s-a extins în Dobrogea și sud-estul Munteniei. Și-a lăsat amprenta prin varietatea de forme ceramice și prin plastică excepțional de bogată și originală, ca "Gânditorul" și "Femeia șezând", descoperite în 1956 într-o necropola de la Cernavodă. Prezentă în Banat, în vestul și sud-vestul Olteniei, pe valea Mureșului și în Transilvania, purtătorii ei au impus primele vase antropomorfe și
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
(în engleză: întâmplare, fapt, eveniment în desfășurare) este o mișcare artistică în care produsul este caracterizat printr-o improvizație în direct contact cu publicul, bazată pe interferența între mai multe forme de artă (spațiale și temporale - teatru, plastică, muzică, film, fotografie etc.), având ca scop anularea distanței dintre realitatea și creația artistică. Din zona artistică se păstrează o serie de trăsături, cum ar fi convenționalitatea, gratuitatea, tendința spre semnificație, iar de la realitate se împrumută accidentalul, posibilitatea controlului asupra
Happening () [Corola-website/Science/314469_a_315798]
-
parte din planul ambițios de restructurare a orașului medieval, unde piața clasică este închisă perimetral cu clădiri de locuințe, dotate cu portice primitoare la parter. Arhitectura de fațadă se caracterizează prin folosirea decorației tradiționale de piatră și cărămidă, pentru o plastică sobră, în care apare acoperișul înalt cu lucarne. Clasicismul este ridicat și în artă la fel ca în literatură, la rangul unei instituții. Clasicismul tinde spre o eleganță mai rafinată la sfârșitul secolului, a cărei adevărată măsură ne-o va
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
Biserica Pogorârea Sfanțului Duh și Insula Gârla Mare, aceasta fiind în dreptul localității, înconjurată de Dunăre. De asemenea, există siturile arheologice aparținând culturii Garla-Mare. Cultură Girla Mare, specifică Epocii Bronzului Mijlociu, uimește prin prisma ceremicii, foarte variată în ceea ce privește formele și decorațiunile, plasticii feminine, care atestă existența unui al fecundității și nu în ultimul rând tezaurului de obiecte de podoaba, asemănătoare celor miceniene, descoperit la Ostrovu-Mare-Tiganesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârla Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
d. 26 februarie 2003) a fost un istoric român. a fost de asemenea autor de cărți istorice, antologator, literat, publicist, scotocitor de documente, descoperitor de vestigii istorice, conferențiar, animator cultural. În toamna anului 1934 scoate la București revista de artă „Plastica românească” având ca și colaboratori artiști români cu nume prestigioase, precum N.N. Tonitza, Iosif Iser, Francisc Șirato și alții. Efectuând cercetări în arhivele din țară și străinătate, a identificat documentele originale de primă atestare documentară a localităților, Mediaș (700 ani
George Togan () [Corola-website/Science/329643_a_330972]
-
uscată sunt foarte sensibili la acțiuni mecanice (șocuri, frecări, percuții), precum și la aprindere prin scânteie și amorsare cu ajutorul capselor detonante. Nitrații de celuloză sunt întrebuințați ca elemente principale la fabricarea diferiților explozivi industriali cum ar fi: geluri, dinamită RA, explozivi plastici, pulberi omogene etc. Gelurile explozibile se prezintă sub forma de șlamuri, mâluri sau geluri explozibile, constituite dintr-o soluție de azotat de amoniu, azotat de sodiu și azotat de potasiu, la care se poate adăuga praf de aluminiu și TNT
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
(n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — d. 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. reprezintă pentru istoria plasticii românești primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului. El a influențat prin activitatea sa și a grăbit în același timp, în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, deschiderea spre modernitate și dezvoltarea instituțională până la izbucnirea Războiului Ruso-Turc din
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]