446 matches
-
În cazul exenterațiilor totale cu granulație spontană se aplică pansamente cu dezinfectante și unguente epitelizante pentru a favoriza granularea spontană a pereților orbitei. Echipe operatorii pluridiciplinare permit soluții multiple de rezolvare plastică a orbitei după exenterație subtotală, cum ar fi: - plastie palpebrală pe dynamic mesh de Titan (fig. 4.243); - plastie palpebrală pe proteză de exenterație subtotală. În cazul exenterațiilor totale, rezolvarea plastică a orbitei poate presupune: - plastie cu lambou frontal alunecat pe dymanic mesh de Titan; - proteze de material plastic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu dezinfectante și unguente epitelizante pentru a favoriza granularea spontană a pereților orbitei. Echipe operatorii pluridiciplinare permit soluții multiple de rezolvare plastică a orbitei după exenterație subtotală, cum ar fi: - plastie palpebrală pe dynamic mesh de Titan (fig. 4.243); - plastie palpebrală pe proteză de exenterație subtotală. În cazul exenterațiilor totale, rezolvarea plastică a orbitei poate presupune: - plastie cu lambou frontal alunecat pe dymanic mesh de Titan; - proteze de material plastic pe rame de ochelari; - proteze mobile electromecanice complicate în cazuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
soluții multiple de rezolvare plastică a orbitei după exenterație subtotală, cum ar fi: - plastie palpebrală pe dynamic mesh de Titan (fig. 4.243); - plastie palpebrală pe proteză de exenterație subtotală. În cazul exenterațiilor totale, rezolvarea plastică a orbitei poate presupune: - plastie cu lambou frontal alunecat pe dymanic mesh de Titan; - proteze de material plastic pe rame de ochelari; - proteze mobile electromecanice complicate în cazuri excepționale. TUMORILE CEREBRALE LA VÂRSTA PEDIATRICĂ IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ALEXANDRU VLAD CIUREA, ATTILA KISS Copilul nu reprezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
arcul C2, rezecția porțiunii superioare a acestuia, încercând să menținem cât mai multă inserție musculară pe arcul C2 [16]. Închiderea durei mater este obligatorie la toate cazurile, o atenție deosebită fiind acordată etanșeității suturii la tumorile de fosă posterioară. Utilizarea plastiei periostale și a adezivilor tisulari a redus mult frecvența fistulei LCR. Toate abordurile descrise la adult pot fi aplicate, în funcție de patologie, și la copil. Privitor la abordurile anterioare la nivelul etajului anterior, introducerea tehnicilor endoscopice endonazale au crescut accesibilitatea asupra
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Prognosticul a fost influențat decisiv de abordul chirurgical al leziunii ducând la o supraviețuire de 87% comparativ cu tratamentul medical care are rezultate favorabile în doar 57% din cazuri. Pe lângă procedeele chirurgicale clasice (by-pass aortocoronarian sub protecția circulației extracorporeale sau plastia trunchiului de arteră coronară stângă cu petecul orientat pe fața posterioară a acestuia pentru obținerea unui rezultat mai bun anatomo-funcțional) experiența acumulată arată că în prezent este de preferat revascularizarea miocardică OFF-PUMP decât utilizarea tehnicilor percutane în urgență. Factorii de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
încredințat în majoritatea echipelor rezidenților experimentați. Câteva nuanțe sunt importante: dimensiunea craniectomiei mai mare de 12 centimetri cu o extindere temporobazală până la nivelul etajului mediu al bazei craniului, deschiderea radiară a durei mater permițând o expansiune adecvată a creierului și plastia durală de expansiune cu epicraniu, fascie temporală sau un substitut sintetic dural tip Neuropatch sau Seamdura (utilizarea materialelor sintetice facilitează cranioplastia ce se realizează la 6-12 săptămâni de la gestul inițial). Excizia țesutului infarctizat sau realizarea unei lobectomii temporale nu aduc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cordaje în cursul evoluției unui IMA determină decompensare hemodinamică severă cu edem pulmonar și deces, în absența actului operator practicat în urgență sau urgență amânată, în funcție de tabloul hemodinamic preoperator al pacientului. Actul chirurgical presupune BAC complet asociat, pe cât posibil, cu plastia sau înlocuirea valvei mitrale. Mortalitatea este crescută la peste 20% în toate studiile de specialitate (3). 21.3.4.3. Regurgitare mitrală postischemică cronică Regurgitarea mitrală cronică se instalează progresiv prin akinezia/diskinezia peretelui posterior al VS, dilatarea cavității VS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
și a rădăcinii aortice. Abordul valvei aortice este similar celui descris la SA. Valva este examinată în vederea posibilei remodelări. În caz contrar se excizează, se măsoară inelul aortic și se alege proteza adecvată (valvă mecanică, procedeu Ross sau homogrefă crioprezervată). Plastia valvulară implică rezecția cuspelor și remodelare în vederea îmbu - nătățirii coaptării (în special în caz de bicuspidie), prin anuloplastie (se preferă la pacienții mai tineri). Procedeul Bentall se practică în caz de ectazie anuloaortică. În IA asociată cu anevrism sau disecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
anevrism sau disecție de aortă ascendentă se pot înlocui în bloc valva aortică, rădăcina aortei și aorta ascendentă prin operația Bentall, cu reimplantarea arterelor coronare. Când cuspele aortice sunt integre, se indică reconstrucția rădăcinii aortice prin tehnica David, care presupune plastia valvei aortice și plasarea unui tub de Dacron ce înlocuiește aorta ascendentă și în care se reimplantează arterele coronare. Insuficiența aortică secundară EI Procesul endocarditic poate determina distrucția masivă a rădăcinii aortice, ceea ce impune reconstrucția complexă. Pe cât este posibil se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
și nitrații se indică în perioadele de decompensare pentru ameliorarea dispneei. Profilaxia EI se indică în momentele de risc (de exemplu, extracții dentare). Tratament chirurgical Obiectivul intervenției chirurgicale constă în îndepărtarea obstacolului realizat de aparatul mitral fie prin procedee de plastie, fie prin înlocuirea valvei sever alterate. Remodelarea aparatului valvular mitral nativ se face pe cât posibil cu păstrarea formei, volumului și funcției VS, prin chirurgie reparatorie. Dacă operația este reușită, riscul terapiei anticoagulante pe termen lung scade semnificativ, la fel ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
examenului ecocardiografic. Coronarografia apreciază și cuantifică volumul de sânge regurgitant, severitatea disfuncției VS și repercursiunile acesteia asupra cordului drept, HTP sau regurgitare tricuspidiană. Indicațiile chirurgicale în cazul IM cronice severe conform ESC sunt redate în tabelul 25.6 (8). 1. Plastia valvulară mitrală Remodelarea valvulară se preferă ori de câte ori contextul clinico-paraclinic o permite (90%), atunci când anatomia loco-regională și experiența chirurgului sunt favorabile, deși literatura de specialitate este discrepantă referitor la beneficiul metodei la pacienții vârstnici. Tehnicile de reparare valvulară se adresează specific
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
inelare spre dimensiuni fiziologice. Dimensiunea inelului sau benzii de anuloplastie se determină prin măsurarea cuspei anterioare, distanței intercomisurale și/sau distanței intertrigonale. În cazurile în care se impune, excizia segmentelor prolabate se face prin rezecție triangulară sau quadrangulară cu/fără plastie cuspală ( figura 25.4). În regurgitarea mitrală postendocarditică se încearcă prezervarea valvei indemne după excizia părții infectate și refacerea aparatului mitral cu cât mai puțin material străin pentru a evita reinfecția. 2. Protezarea valvei mitrale La pacienții vârstnici, protezarea se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
regurgitare tricuspidiană funcțională de grad II/III, fără HTP severă, se reface leziunea determinantă a hipertrofiei VD (SM, stenoza pulmonară, boală coronariană). Tehnici chirurgicale În caz de ST reumatismală se indică comisurotomie tricuspidiană. În caz de regurgitare severă se indică plastie tricuspidiană cu inel (Carpentier) sau tehnica DeVega (bicuspidizare). În distrugeri valvulare majore se preferă protezare cu valvă biologică. Datorită efectuării suturilor în apropierea sistemului de conducere, pacienții pot face stop cardiac după chirurgia valvei tricuspide, ceea ce impune inserarea eventuală a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
denumit con arterial (infundibul pulmonar). Regurgitarea pulmonară apare secundar HTP sau dilatării arterei pulmonare (idiopatică sau în cadrul sindromului Marfan). Strategii terapeutice chirurgicale în patologia valvei pulmonare În cazurile severe, când tratamentul insuficienței cardiace drepte nu se dovedește suficient, se tentează plastie sau protezare valvulară. 25.3.4. Leziunile multivalvulare Boala reumatismală adesea afectează una sau mai multe valve. Afectarea organică valvulară poate determina manifestări funcționale pe altă valvă. Este o importantă evaluarea completă a valvelor afectate pentru o indicație chirurgicală corectă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
o importantă evaluarea completă a valvelor afectate pentru o indicație chirurgicală corectă și o rezolvare concomitentă. Examenul ecocardiografic transtoracic și cel transesofagian permit evaluarea corectă, completă și luarea deciziei terapeutice adecvate. Intervenția chirurgicală de înlocuire a două sau trei valve (plastie valvulară) este grevată de risc chirurgical crescut, iar rezultatul postoperator este condiționat de afectarea cardiacă preoperatorie. 25.3.5. Proteze valvulare 25.3.5.1. Criterii de selecție a protezelor valvulare Criteriile de selecție a valvelor sunt impuse de vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
la derivarea fluxului sanguin prin artera carotidă, poligonul Willis și returnarea sângelui prin artera vertebrală. Se produce ischemie cerebrală și cerebeloasă. Pentru stabilirea diagnosticului se recomandă examen CT, MRI, ecografie Doppler color, angiografie. Tratamentul constă fie în revascularizare percutanată (angio¬plastie transluminală percutanată sau stentare), fie în revascularizare chirurgicală (by-pass carotido-subclavicular cu proteză sintetică sau din venă safenă, sau axilo-axilar, dacă este prezentă boală carotidiană ipsilaterală) (AbuRahma, 2000) [1]. SECHELE ESOFAGIENE Leziunile esofagiene apar foarte rar după traumatisme toracice, mult mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
ambele părți, interesând pragul subnarinar continuându-se pe linia mediană a palatului dur și moale. Cu greutatea de 3,850 kg., respiră imediat, cu un țipăt de intensitate mică. Este alimentată cu lingurița, defectul extrabucal și endobucal nepermițând funcția suptului. Plastia buzei a fost efectuată în 2 timpi: la 6 luni și la 13 luni, plastia de boltă și de văl palatin la 23 de luni, însumând până la această vârstă 3 spitalizări a câte 14 zile, însoțită de mamă. 2. Ancheta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Cu greutatea de 3,850 kg., respiră imediat, cu un țipăt de intensitate mică. Este alimentată cu lingurița, defectul extrabucal și endobucal nepermițând funcția suptului. Plastia buzei a fost efectuată în 2 timpi: la 6 luni și la 13 luni, plastia de boltă și de văl palatin la 23 de luni, însumând până la această vârstă 3 spitalizări a câte 14 zile, însoțită de mamă. 2. Ancheta socială. Tatăl fără probleme de sănătate, muncitor la Șantierul de drumuri și poduri, este fumător
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
constată: vorbire în limite normale, fiind lichidate total fenomenele rhinolaliei. Cazul nr.2 C. Irina, cu despicătură unilaterală dreaptă completă, intră în evidența serviciului de logopedie al Clinicii de chirurgie buco-maxilo-facială din București - la vârsta de 8 luni, odată cu efectuarea plastiei de buză. 1. Anamneză. Antecedentele heredo-colaterale pun în evidență o incompatibilitate de R.H. feto-maternă. În familie nu există cazuri ereditare. Sarcina și nașterea au decurs normal. La naștere copilul prezintă buza despicată de partea dreaptă cu interesarea pragului subnarinar, despicătura
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
copilul prezintă buza despicată de partea dreaptă cu interesarea pragului subnarinar, despicătura continuându-se pe linie mediană a palatului dur și a vălului moale. Respiră imediat, cu țipăt de intensitate mică. Alimentarea se face cu lingurița, actul suptului nefiind posibil. Plastia buzei a fost efectuată într-un singur timp, la 8 luni, iar plastia palatului dur și a vălului moale la vârsta de 23 de luni. 2. Ancheta socială. Tatăl, fără probleme de sănătate, de profesie inginer; mama, salariată, se ocupă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
-se pe linie mediană a palatului dur și a vălului moale. Respiră imediat, cu țipăt de intensitate mică. Alimentarea se face cu lingurița, actul suptului nefiind posibil. Plastia buzei a fost efectuată într-un singur timp, la 8 luni, iar plastia palatului dur și a vălului moale la vârsta de 23 de luni. 2. Ancheta socială. Tatăl, fără probleme de sănătate, de profesie inginer; mama, salariată, se ocupă competent de instruirea și educarea copilului, ajutată de mama ei, învățătoare pensionară. Are
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prezintă o despicătură de buză de palat și de văl palatin (despicătura bilaterală totală). Alimentat artificial și numai cu lingurița, rămâne subponderal pe tot parcursul dezvoltării. Intervențiile chirurgicale se efectuează în 3 timpi: la 8 luni și la 18 luni plastiile de buză și la 23 de luni plastia velo-palatină. 2. Ancheta socială. Al doilea copil al unei familii organizate. Tatăl, de meserie șofer pe troleibuz, mama, cooperatoare cu lucru de mână la domiciliu. Venirea pe lume a acestui copil a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de văl palatin (despicătura bilaterală totală). Alimentat artificial și numai cu lingurița, rămâne subponderal pe tot parcursul dezvoltării. Intervențiile chirurgicale se efectuează în 3 timpi: la 8 luni și la 18 luni plastiile de buză și la 23 de luni plastia velo-palatină. 2. Ancheta socială. Al doilea copil al unei familii organizate. Tatăl, de meserie șofer pe troleibuz, mama, cooperatoare cu lucru de mână la domiciliu. Venirea pe lume a acestui copil a traumatizat psihicul părinților, și prin refuzul acestora de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicăturile posterioare, aflându-se într-o incidență mică în despicăturile totale atât pentru fete cât și pentru băieți. Frecvența rhinolaliei mixte crește în despicăturile totale 4,2% pentru băieți și 15,8% pentru fete, fenomen determinat de turtirea narinelor consecutivă plastiilor pentru refacerea pragului narinar și cel labial, în cazul despicăturilor anterioare, a vegetațiilor adenoide și a hipertrofiei de cornete inferioare care apar secundar fenomenului congenital. Tulburările de articulație urmează pe cele de rezonanță și se găsesc într-un procent de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la vârsta de 4 ani, obținându-se în aceste cazuri cele mai bune rezultate funcționale. O serie de copii au efectuat tratament preoperator. Ei au fost luați în evidența cabinetului de logopedie la vârsta de 8 luni-1 an cu ocazia plastiilor de buză. Cu ajutorul familiei s-au efectuat exerciții și manevre ale musculaturii vorbirii articulate prin utilizarea jucăriilor, care au avut ca scop împiedicarea apariției suflului nasal, precum și mai târziu, a dislaliei consecutivă acestuia. S-a constatat că exercițiile de respirație
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]