172 matches
-
măsură și caracterul personal al lui Iuliu Maniu , om de înaltă ținută morală personală, dar reacționând întotdeauna - atât în neînțelegerile din sânul partidului, cât și în ciocnirile cu forțele adverse - prin retragere, și nu printr-un atac vijelios. Pilda retragerii plebeilor pe Muntele Mario nu trebuie să servească nimănui drept exemplu - căci dacă atunci ei au învins, de cele mai multe ori cei ce au procedat ca ei au sfârșit prin a fi învinși. Dacă, în 1938, Corneliu Codreanu ar fi dat o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
despre 5 dolari, într-o țară din care s au evaporat sute de miliarde. Iar Nețoiu nu se ridică nici pe departe la anvergura altor potentați ai zilei. Se poate merge pînă la a da de mîncare de 4 miliarde plebeilor orașului, așa cum a făcut Sechelariu, primarul de Bacău. Cînd procedezi astfel înseamnă că ești boier. Un titlu de prosperitate financiară, dar nicidecum unul de distincție aristocratică. Banii se pot cîștiga, pe cînd cu noblețea te naști. septembrie 2002 Idi Amin
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și cu poezii, iar apoi Petre Țuțea, în acea vreme student în drept la Cluj. Primul articol semnat aici de acesta din urmă, în 1929, este Problema regiunei în noua reformă administrativă, urmat de Politic și economic, Parlamentarii, Iluziile măscăricilor, Plebeul rural, La țară ș.a. Din producția publicistică a acestui încă foarte tânăr combatant s-ar putea aduna un întreg volum. „Chemăriștii” se războiesc sistematic cu liderii Partidului Liberal și cu cei ai Partidului Poporului, cu mareșalul Averescu sau cu O.
CHEMAREA TINERIMEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
mai bune republice. Ea naște eroii și înțelepții, ea produce adevărații cetățeni, ea susține statele"61. La ce se referă când vorbește despre "aristocrați"? Heliade Rădulescu nu are în vedere mobilizarea unei caste privilegiate pe care să o instaleze deasupra plebei. Cum subliniază adesea, nu vizează boieria istorică, ci mai degrabă o funcție socială, apropiată de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
-lea î.Hr.. ii executau îndatoriri religioase, dar și militare.; citirea augurilor era un pas esențial înaintea conducerii armatei pe câmpul de luptă. Sub Republică, vârsta minimă pentru alegerea unui consul era de 40 de ani pentru patricieni și 42 pentru plebei. Doi consuli erau aleși anual, servind împreună cu drept de veto asupra acțiunilor fiecăruia. Anul serviciului lor era cunoscut după numele lor: de exemplu, anul 59 î.Hr. era numit de către romani „consulatul lui Cezar și Bibulus“, din moment ce colegii consulatului erau Iulius
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
tradiției, consulatul a fost inițial rezervat patricienilor; doar în 367 î.Hr. au câștigat plebeii dreptul de-a participa la acest oficiu, atunci când lex Licinia Sextia a stipulat că cel puțin un consul al fiecărui an ar trebui ales din rândul plebeilor. Primul consul plebeu a fost ales în anul următor, în persoana lui Lucius Sextius. Istoricii moderni, însă, au chestionat relatarea tradițională privind emanciparea plebeilor în timpul Republicii timpurii (vezi Conflictul Ordinelor), notând, de exemplu, că aproximativ treizeci la sută dintre consulii
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
Sextia a stipulat că cel puțin un consul al fiecărui an ar trebui ales din rândul plebeilor. Primul consul plebeu a fost ales în anul următor, în persoana lui Lucius Sextius. Istoricii moderni, însă, au chestionat relatarea tradițională privind emanciparea plebeilor în timpul Republicii timpurii (vezi Conflictul Ordinelor), notând, de exemplu, că aproximativ treizeci la sută dintre consulii anteriori lui Sextius aveau nume plebee, nu patriciene. În timpul războiului, criteriul primar pentru consuli era priceperea militară și reputația, însă în toate timpurile selecția
Consul () [Corola-website/Science/299414_a_300743]
-
generalilor sau serveau guvernatorilor romani ca guvernatori locotenenți în provincii. Totuși, alții erau desemnați pentru supravegherea finanțărilor militare În timpul reformelor lui Sulla în 81 î.Hr., vârsta minimă pentru un chestorat a fost stabilită la 28 pentru patricieni și 30 pentru plebei, iar alegerea în chestorat oferea automat un loc în Senat. Înainte de aceasta cenzorii revizuiau lucrul Senatului mai puțin regulat decăt inducția anuală de chestori. De asemenea, numărul chestorilor a crescut până la 20. În Parlamentul european, cinci chestori supraveghează interesele Membrilor
Chestor () [Corola-website/Science/299410_a_300739]
-
cei mai buni prieteni, devenind apropiați ca niște rude. Antoniu s-a declarat mereu la dispoziția lui Cezar pentru a-l ajuta în realizarea campaniilor sale militare. Numit, prin influența lui Cezar, în funcțiile de chestor, augur și tribun al plebeilor (50 î.Hr.), el a sprijinit cauza patronului său cu multă energie. Două funcții proconsulare ale lui Cezar, acordate pe o perioadă de zece ani, expirau în 50 î.Hr., astfel încât el a vrut să se întoarcă la Roma pentru alegerile consulare
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
deveni un simplu cetățean privat și, prin urmare, supus unei posibile urmăriri penale pentru acțiunile sale ca proconsul. De asemenea, el ar fi la mila lui Pompei și legiunilor acestuia. Pentru a preveni acest lucru Cezar mituiește un tribun al plebeilor, pe Curio, pentru a se folosi de dreptul de veto pentru a împiedica un asemenea decret senatorial, care l-ar priva pe Cezar de armatele sale și comanda provinciilor sale, apoi se asigură că Antoniu este ales tribun pentru următoarea
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
veto ca tribun, cu scopul de a preveni un decret senatorial care declara aplicarea legii marțiale împotriva dreptului de veto, apoi cu violență este expulzat din Senat împreună cu un alt susținător al lui Cezar, Cassius, care era tot tribun al plebeilor. La auzul acestor știri Cezar a traversat râul Rubicon și astfel au început Războaiele civile romane (Războiul civil roman al lui Cezar). Antoniu părăsește Roma și se alătură lui Cezar și armatelor sale de la Ariminium, unde se găseau soldații lui
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
Războiul civil roman al lui Cezar). Antoniu părăsește Roma și se alătură lui Cezar și armatelor sale de la Ariminium, unde se găseau soldații lui Caesar supărați și întărâtați de ilegalitățile comise de adversarii politici ai lui Cezar. Un tribun al plebeilor trebuia să fie intangibil potrivit legii romane. Antoniu a condus în Italia, în timp ce Cezar distrugea legiunile lui Pompei în Spania, și a dus întăriri din Grecia, înainte de a comanda aripa dreaptă a armatelor lui Cezar la Pharsalus. Când Cezar a
Marc Antoniu () [Corola-website/Science/303302_a_304631]
-
schimbare majoră în viața romană: drepturile de vot erau acum bazate pe bogăția economică, transferând multă putere în mâinile elitei romane. Odată cu trecerea timpului, însă, Servius a favorizat în mod crescând cei mai sărăciți oameni pentru a obține favoruri din partea plebeilor. Legislația sa a fost una extrem de penibilă ordinului patrician. Domnia sa de 44 de ani a fost finită cu asasinarea sa într-o conspirație condusă de propria sa fiică, Tullia, alături de soțul ei, Lucius Tarquinius Superbus. Al șaptelea și ultimul rege
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
dispute. Conform tradiției, a fost fondat de Romulus. În Senat existau două partide neoficiale: optimații și popularii. Senatul a avut o importanță majoră, iar prestigiul sau s-a format prin prisma participării instituționale a patricienilor bogați, aparținând aristocrației, si a plebeilor. În epoca republicana era compus din 300 de membri, foști magistrați. În timpul dictaturilor lui Sulla și Cezar, numărul senatorilor va crește la 600-900. Sub Augustus, numărul de 600 de senatori va fi definitiv fixat. Pentru că un om să ajungă senator
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
de doi lictori la Romă și avea drept să se așeze pe scaunul curul. Din secolul III î.Hr., a apărut praetor peregrinus, însărcinat cu litigiile dintre provinciali și dispunea de 6 lictori. Edilii, magistrați inferiori, erau de două tipuri-curuli-patricieni și plebei. Chestorii erau aleși de comitia tributa, indeplineua un pas către cariera politică și puteau accede la Senat. Aveau că atribuții administrarea tezaurului public și supravegheau arhivele statului. Inițial erau doi, apoi erau patru, ulterior șase în Italia din secolul al
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
și supravegheau arhivele statului. Inițial erau doi, apoi erau patru, ulterior șase în Italia din secolul al III-lea î.Hr. Tribunatul plebei, ca magistratură anuală și colegiala, era o metodă de control din partea plebeior asupra consulatului. Era aleși anual dintre plebei și erau colegiali, de către comițiile tribute, având atribuții și drepturi. Persoană lor era sacrosancta și inviolabila la Romă, dispuneau de dreptul de intercessio-să se opună unei decizii ce contravenea intereselor plebei, aveau drept de veto și ius coercitionis-dreptul de a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
comițiile tribute, având atribuții și drepturi. Persoană lor era sacrosancta și inviolabila la Romă, dispuneau de dreptul de intercessio-să se opună unei decizii ce contravenea intereselor plebei, aveau drept de veto și ius coercitionis-dreptul de a apăra în instanță orice plebeu. Existau dezavantaje: puterea temporală anuală și limitată doar în cadrul Romei, precum și anularea competențelor lor în timpul unei dictaturi. Inițial doi, au crescut la cinci și ulterior, la 10 în secolul V î.Hr. În timpul expansiunii române, era nevoie de persoane care să
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
fi vrut să se facă rege a rămas un memento de clătinarea carierei pentru urmași (asasinii lui Iulius Cezar au spus ca încercau doar să ferească Romă de reabilitarea ei că monarhie). Cetățenii din Romă erau împărțiți în patricieni și plebei. Aceste două clase se moșteneau ancestral. Deși patricienii monopolizaseră toate oficiile politice și probabil majoritatea averilor în Republică timpurie, au existat și plebei avuți, menționați în diferite documente istorice. Pe de altă parte, multe familii de patricieni și-au pierdut
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
doar să ferească Romă de reabilitarea ei că monarhie). Cetățenii din Romă erau împărțiți în patricieni și plebei. Aceste două clase se moșteneau ancestral. Deși patricienii monopolizaseră toate oficiile politice și probabil majoritatea averilor în Republică timpurie, au existat și plebei avuți, menționați în diferite documente istorice. Pe de altă parte, multe familii de patricieni și-au pierdut în decursul vremurilor atât bogăția cât și influența politică. Clasificările aveau sens predominant în funcțiile religioase, unde multe dintre posturile de preot erau
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
familii de patricieni și-au pierdut în decursul vremurilor atât bogăția cât și influența politică. Clasificările aveau sens predominant în funcțiile religioase, unde multe dintre posturile de preot erau sub restricția de a fi ocupate doar de patricieni. Relația dintre plebei și patricieni s-a înăsprit. Plebeii doreau să aibă proprii magistrați, dar au fost refuzați. Între anii 494-493 î.Hr., au refuzat să se mai înroleze și s-au retras pe Aventin, sau pe Muntele sacru, pentru a clădi propria lor
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
o comisie de decemviri formată din 10 patricieni care conduceau cetatea și aveau că rol redactarea scrisă a legilor române. După terminarea mandatelor, decemvirii refuzau să predea puterea, astfel este formată o altă comisie, alcătuită din 5 patricieni și 5 plebei, care forează cele 12 pachete de legi. Legile erau redactate pe tabule de bronz și afișate în forum, făcând referire la normele procedurale de judecată, aspectele privind moștenirile, tutela, datorii, interdicția înmormântării în interiorul orașului, interdicția căsătoriei dintre patricieni și plebei
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
plebei, care forează cele 12 pachete de legi. Legile erau redactate pe tabule de bronz și afișate în forum, făcând referire la normele procedurale de judecată, aspectele privind moștenirile, tutela, datorii, interdicția înmormântării în interiorul orașului, interdicția căsătoriei dintre patricieni și plebei. Ultima a fost abolita în 445 î.Hr., prin "Lex Canuleia". Plebeii doreau să aibă accesul la magistraturi consulare prin legile licino-sextine în 367 î.Hr. Primul consul plebeu a fost numit în 343 î.Hr., atribuțiile juridice ale consulului fiind cincedate pretorului
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
Cisalpina unde au întemeiat colonii române. Marea Tyrrheniana a devenit lac român, iar ligurii erau atent supravegheați de flotă română. Inițiatorul expansiunii septentrionale, Gaius Flaminius, a construit via Flaminia care deschidea expansiunea spre nord și a propus legi agrare în favoarea plebei și a interzis senatorilor români să posese corăbii comerciale. Pirații illyrieni au fost combătuți, iar coasta Adtiaticei a fost anexată, realizându-se deschiderea Romei spre Grecia. Coalizați, galii au invadat Etruria până la Vulci, insă coalizarea a doua oștiri consulare a
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
neincredere și exttinzându-l prin aducerea suporterilor săi din provinciile și din afara aristocrației române, oameni de la care se aștepta urmărea ordinelor sale. Din păcate, a lăsat majoritatea instituțiilor republicane aparent intacte, slabe că organizare. Consulii au continuat să fie aleși, tribunii plebeilor au continuat să ofere legislație și dezbaterile încă răsunau prin Curia română. Din păcate, Octavian influență totul și avea ultimul cuvânt de spus, dispunând de legiunile sale oricând, dacă era necesar. Senatul român și cetățenii români, obosiți de războaiele civile
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
generali puternici și armatele lor pentru sprijin militar. De fiecare dată când cineva folosea violență pentru a dobândi ceva, altcineva lovea înapoi și mai tare pentru a-l contracara. Cand Marius și-a folosit armata să de gladiatori, sclavi și plebei pentru a captura Romă, Sulla a lovit folosind legiuni profesioniste. Rezultatul a fost o stabilitate pe termen scurt și slăbirea pe termen lung a structurilor guvernamentale. Schimbarea s-a manifestat și prin punerea oamenilor înaintea Republicii - nu mai era posibil
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]