189 matches
-
casierie! — ...Nu uita sticla dumitale! M-am gândit să mai Încerci și altceva! Cum, cunoști și Chivas Royal? Sper să mai am altă ocazie și să te surprind! Și Încă o dată felicitări! Data viitoare, direct ministru de Interne! * — ...Arăți cam pleoștit, daddy! Te-a obosit ăsta, cine e? Dacă ieșeai să-mi spui, Îl făceam eu să plece... De ce ai deschis geamul iar? Și-așa caloriferele nu merg... Fii drăguță, Teodora, și spune-i șoferului să fie mașina pregătită peste un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Uneori trebuia să îndeplinesc și alte însărcinări: să car găleți cu apă, să împing tomberoanele de ici colo, să mătur cenușa după stivuitoare. O viață mai bună nu poate exista. Șeful nostru de echipă era un tip puternic, cu mustăți pleoștite și cu jumătatea stângă a feței distrusă în urma unui mic accident la uzină. în fiecare dimineață ne aduna în odăița unde ne beam cafeaua pentru a ne încunoștiința despre muncile ce trebuiau făcute în ziua respectivă. Acea uzină de termoficare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Fie ce-o fi, da’ încaltea să ne ducă tot la unitatea noastră, că în altă parte mi-ar fi nu știu cum... ― Ar fi strașnic dacă i-am găsi pe aceiași comandanți - a continuat Todiriță vorba, visător. Moș Pavel, cu mustața pleoștită și cu ochii încă înrourați, îi asculta fără să scoată o vorbă măcar. „I-o luat cam repede. Cât o trecut de la ceilaltă concentrare? Asta nu-i a bună. Ceva se întâmplă în lumea asta... Da’ nu spunea el învățătoru
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și el să vadă ce se întâmplă în jur. Din nou percepea realitatea în lumina aceea verzuie. Atât cât se vedea de sub căciulița cu moțul lăsat, coama bogată a paznicului era udă leoarcă. Picături mari i se scurgeau din mustața pleoștită, peste barba adunată la un loc care mustea și ea de apă. În orice altă situație, figura lui Calistrat ar fi fost comică. Acum însă, moșul părea de-a dreptul fioros. Sper numai să nu te îmbolnăvești! adăugă bătrânul. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din umeri, În timp ce surâsul mi se stingea. ― Depinde. Îți amintești noaptea accidentului? Nu exista urmă de ezitare În vocea mea. Aveam să Îl fac să Îmi spună tot adevărul. ― Chiar vrei să vorbim despre asta? spuse el cu o figură pleoștită. Am dat energic din cap. ― Am nevoie de niște răspunsuri. Mi s-a spus că eram cu tine În drum spre bal când s-a Întâmplat totul. Ești singurul care mă poate lămuri. Te rog, Victor. Victor tăcea. Mă enerva
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
și tatălui lor, nu părea să le pese ce crede despre ele lumea de pe stradă. Melisa sau Marilena? putea fi văzută umblând vara într-o rochie ușoară, de muselină și pe cap cu o pălărioară croșetată, cu boruri ondulate și pleoștite, care îi aruncau o umbră misterioasă peste fața îndulcită de un zâmbet interior. O lăsai să treacă de tine și te uitai în urma ei. Și ce vedeai? O siluetă armonioasă, perfect verticală fără a fi bățoasă, pulpe bine proporționate, grosuțe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Doar ochii i se îndreptară spre fața lui cu interes. Interes, da, dar nu prea mare. Neti... Vrei să ne dăm chiloții jos? Ea se apleca iute și trăgea de chiloți în jos, lăsându-i să cadă în iarbă și, pleoștiți, parcă nu mai erau decât o cârpă albă zăcând la picioarele ei goale. N-avea între picioare decât o cută mică a pielii și nimic mai mult. Dragoș se uită pe fugă în jos la propriul lui trup dezgolit în fața
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
al Partidului Naționalist Britanic. Și, pentru a completa Sfânta Treime a calităților, mai era și un bețiv notoriu. În clipa în care intră în sufragerie, Derek se holbă la jucărioara lui Beverley cu o privire de fanatic, de sub bretonul lui pleoștit care trebuie să fi adăpostit imaginea unui milion de labe plătite la cursul zilei. Înțelese totul. Mai târziu, după încă niște păhărele golite, se luă la harță cu Beverley; întâi o numi comunistă, apoi jidancă și abia la urmă lesbiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
îi displăcea să vorbească deschis despre serviciu, ca și despre sentimentele sale. Știa foarte bine că nu poate risca să-l întrebe direct, că nu se va alege decât cu o grimasă enervată și cu imaginea moțului său, de-acum pleoștit, fluturând atunci când va trânti ușa. Absenteismul atrase după sine și mai multă băutură. Carol găsea sticle suspecte de lichioruri lipicioase și rachiu puturos în tot felul de locuri: sub chivuetă, pe sub taburete, în spatele grilajelor de aerisire. Dar în scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
isteria și răutatea însăși, o păpușă tâmpită din care străbat amenințări și lingușiri ventriloce. Fă așa, gândește așa, prefă-te așa. Apoi a apărut vocea omenească. Mă trântisem pe pat lățit cât cuprinde, mascul până-n ultima fibră, în chiloții mei pleoștiți. Tăticu, sunt o forță. Zăceam acolo, asudând și înjurând, încercând să adorm. Apoi telefonul și-a făcut numărul. Una dintre marile nasoleli legate de Selina era că, de când cu disparițiile ei, eram obligat să răspund la telefon ori de câte ori suna. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fi vorba. E mai nasol decât ceea ce eu însumi îmi fac... Întorcându-mă de la o vitrină, și de ce trebuie întotdeauna să se întâmple așa - m-am trezit în fața unei femei înalte de aproape doi metri, cu părul roșcat, o pălărie pleoștită și un voal verde care îi înfășură gâtul. Prezența ei zveltă era deliberată, provocatoare. Mi s-a părut, chiar, că îi simt aburul respirației pe obrazul meu: — Dea, am făcut eu. Dar ea a continuat să stea neclintită, privindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
din New York, Londra și Paris, doar să-i ofere pipițe lui Lorne pe timpul celor cinci luni de filmare. Marea lui mândrie fusese că s-a putut ocupa de toată marfa doar cu o sticlă de brandy și cu sula lui pleoștită. Lorne fusese măreț. De când mă știu îl văzusem pe ecran. — Domnule Guyland? Domnule, a venit regizorul dumneavoastră! spuse Thursday cu vocea ei cântată, de telefonistă. Râse zgomotos. Sigur, iubire. Te-ai prins. Apoi se întoarse. Îmi pare rău dacă par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
el și Saïd lucrau cu picioarele goale), privindu-i cum intră unul câte unul, cu ochii lui atât de spălăciți, încât, în contrast cu fața-i bătrână și oacheșă, păreau fără culoare, iar gura i se crispase, tristă, sub mustața stufoasă și pleoștită. Ei tăceau, umiliți că intră ca după o înfrângere și furioși pe propria lor tăcere, pe care le venea din ce în ce mai greu s-o rupă, pe măsură ce se prelungea. Treceau pragul fără să-l privească pe Ballester, știind că execută un ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ca să merg pe jos“ înseamnă: Aștept un minut după ce pleci tu, mai merg câteva străzi și mă duc la Marquee ca să agăț niște manechine brazilience. Ce nu mersese bine? Am încercat să nu-mi arăt dezamăgirea, dar mă simțeam destul de pleoștită. De ce-mi îngăduisem să sper? De ce interpretasem atât de pozitiv bujorii ăia, cinele costisitoare, complimentele în exces, favoarea cu Vivian, invitația s-o cunosc pe maică-sa... de fapt, gândindu-mă mai bine, chiar fuseseră o grămadă de semnale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
noi de la P și P. Cu toții ne bucurăm să te avem printre noi, Claire. I-am zâmbit recunoscătoare lui Dawn și am scanat rapid încăperea în căutarea și altor chipuri prietenoase. Îmmm. Ceea ce am văzut erau multe expresii obosite și pleoștite. Multe dintre fețe nici măcar nu s-au obosit să se uite în direcția mea. Phil Stern, un editor senior pe care-l cunoscusem în biroul lui Dawn, la începutul săptămânii, a fost singurul care s-a învrednicit să-mi răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cu talent pe unde se nimerea În curtea unității militare care Îl făcuse bărbat. Șeful de post se opri În fața mașinii, dilatată parcă din pricina căldurii ăleia nelumești, Își dădu chipiul pe ceafă, dădu ocol mașinii, apoi se opri lângă roata pleoștită. Se uită În sus. Se uită la roată. Iar se uită În sus. Iar se uită la roată. Mai făcu de câteva ori mișcările astea, urmat Întocmai de cei din jur, toți În căutarea unei explicații. După o tăcere Îndelungată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că pentru un kilowat-oră tragem 24 de ore. În acel moment, Stejeran 1 vru să spună ceva, dar Felix S 23, haț!, îl scoase din priză. Stejeran 1 încremeni cu mâna ridicată, cu ochii dați peste cap și cu antenele pleoștite. — Bietul băiat! spuse Getta 2, mângâindu-i carcasa pământie. Și vorbea atât de frumos! — Un autodidact, zise Felix S 23, trăgând husa peste el. Crede că dacă citește mult nu-l mai poate scoate nimeni din priză. Noapte bună! Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mă, plugul, parastasul cui...” și restul cuvintelor se pierdură într-un mormăit. Cu repeziciune, Dromiket 4 sări înapoi la locul său, iar Getta 2 scoase cât ai clipi din ochi caseta de înaltă tensiune din spatele lui Stejeran 1. Acesta încremeni pleoștit, cu ochii deschiși, în care mai licăreau câțiva volți. — Trebuie să se trezească, șopti Dromiket 4 către Getta 2, arătând spre comandantul Felix S 23. Totdeauna când visează despre munca lui din tinerețe, nu mai poate dormi, se trezește. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
noroioase al Victoriei Andrei. Pescui un timp sub banchetă și, când își reînălță brațul, printre degete i se zăriră, încurcate, șuvițele de păr ale căpățânii taximetristului. Cu trăsăturile lui slăninoase reflectate strâmb sub secrețiile care-i inundaseră fața. Cu mustața pleoștită, mâncată de molii și parcă alunecată spre stânga. Cu ochii dați peste cap. Iar, când se frânse de șale pentru a-l săruta lung și nebărbătește pe gură, necunoscutul îi identifică șoferului, la capătul păroaselor sale canale nazale, și cei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gudurau pe lângă gazetarii cei mai în vogă iar aceștia, derbedei, ziariștii ziariști cei mai în vogă, îi zeflemeau și le turuiau cine știe ce năzdrăvănie. Gaborii repetau cu nevinovăție tot ceea ce li se spusese, nimeni nu înțelegea nimic și presarii pleoștiți se împrăștiau pe la casele lor. Acolo, mulți dintre detectivii cei grei nu-și ascundeau insatisfacția că soțiilor Domniilor lor nu li se întîmplase încă nimic. Apăruseră prăjiturile Jack, pijamalele Jack și jacketele. Pe zidurile clădirilor oficiale era scrijelit strigătul "Jack
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în adâncurile sufletului său, că i se joacă o farsă urâtă, examina pielea de elefant pictat a tabloului și o înjura printre dinți. Uite ce mustăți dușmănoase putuse avea și hibridul acesta, rezultat, într-adevăr, din amestecul trăsăturilor unui Robin, pleoștit și confuz, turnate pe o țeastă de Dali melodramatic. - Ce seară, domnule Floyd! Ce spirituală și rarisimă seară! Cât am fi vrut să se afle aici și Lavinia sau săracul de Patrick... Să ciocnească cu noi, să se împărtășească din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
niște documente cu informații vitale de undeva. Opresc un taxi și-i spun taximetristului să mă ducă la Highbury Corner și să mă aștepte În fața cofetăriei cât intru să iau tortul Teletubbies. Nu arată rău: Pe e un pic cam pleoștit, iar Laa-Laa, mai mult de culoarea muștarului decât galbenă. Intrând pe strada noastră, zece minute mai târziu, văd un balon albastru legat de ușa din față. Când intru În casă, Ben vine clătinându-se În hol, scoate un țipăt când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
arătau degețelul. Copilul, privindu-le nedumerit, luând o mină poznașă, Închidea un ochi, zâmbea unei amintiri asemănătoare Întâmplării recente și nu transmitea, nicidecum, răspunsul așteptat de cele două fete. Ajunși acasă, Mamaia cerceta, ca un conducător autoritar și riguros, „armada” pleoștită, Își săruta nepotul pe ochi, dezmierdându-l: Muța mamii! Muța mamii! Ești tu frumușelu’ babaii lui? Apoi comanda, strigând la fete: Ce stați toantelor? La treabă! Ceaunu’ mare pe foc, aduceți ciocălăi, iuțiți focu’, hai hai nu stați că vă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a venit vremea să pornesc mai departe pe coastă. O lume Întreagă mă așteaptă acolo, și e plină de oameni care au nevoie de mine. (Mă apucă de umăr și privi de jur-Împrejur la peisajul presărat cu gunoaie, la stegulețele pleoștite și baloanele plutind În derivă.) Trebuie să visez eu pentru ei, Charles, ca șamanii ăia siberieni - În perioadele tensionate, ca să aibă tribul parte de somn, șamanul le visează visele, În locul lor... — Bobby, dar... Sanger ar putea să provoace mari necazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
contrazis principiul celibatului pe care dandysmul Îl afirmă cu atâta emfază. Și totuși, Maximilian Beerbohm, eseistul strălucit, cronicarul dramatic, caricaturistul, omul de lume, e un dandy autentic. Ținuta sa elegantă, aerul de veșnic precocious baby, copil precoce, pipa, ochelarii, pălăria pleoștită și cravata apretată Îl fac inconfundabil, fie că se află la Londra, În America sau Italia. Hârtia pe care scrie la doar 18 ani Beccarius, o satiră ușoară, e mai importantă decât textul. Galbenul ei, culoarea-emblemă a decadentismului, dă amprenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]