184 matches
-
nevoia să o iau de la capăt. Pătrunse în sufragerie și observă imediat laptopul, iar amintirile ieșiră din cutele memoriei, făcându-i gura pungă. Dinții i se strepeziră instantaneu, ca și cum ar fi ronțăit kilograme de lămâi. Un iepure fricos, cu urechile pleoștite, scos din jobenul uriaș, aruncat către cupola circului, în rostogolire amețitoare, un magician - de unde naiba a mai apărut și ăsta, cu prostiile lui și cu insistența aceea agasantă? -, care dorea să-i transmită ceva important, mesaje disparate, concluzii pe care
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
intens și sunt unul mai sus și altul mai jos... Băiatul își aprinse o țigară și îi făcu un semn din care reieșea că se putea și mai rău. Dădu din cap în semn de aprobare, apoi luă o mină pleoștită și își arătă pantalonii uzi. Zâmbi strâmb, încercând să adopte o poziție teatrală. Un Scriitor ratat - bine, adolescenții nu aveau de unde să știe asta -, care încearcă să privească evenimentele cu un optimism incurabil, destul de prost mimat. Tinerii nu se mai
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
intervale de timp), Detectivul, moșulețul acela enervant care - hocus-pocus! - apăruse și dispăruse ca și cum nu ar fi existat vreodată și... Lucia. O Lucie încercănată, plânsă, cu fustă scurtă, prea scurtă pentru o înmormântare, cu ciorapi rupți în dreptul genunchilor juliți și păr pleoștit, udă din cap până în picioare, ca o găină plouată, trăgând după ea un coș metalic de cumpărături din hypermarket. Un coș gol. Și care scârțâia înfiorător. Nimeni nu-i aruncă vreo privire. Sări de pe asfalt, iar inima încercă să-i
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Abia atunci observă că în apropierea sa, la o măsuță, se mai afla un om. Un bărbat G. Călinescu în vârstă, cu papuci verzi în picioare și cu o broboadă pe umeri mișca mâinile asupra mesei, țintind atent. Avea mustăți pleoștite și un mic smoc de barbă. Individul ridică asupra lui Felix niște ochi grozav de spălăciți și-i lăsă apoi asupra măsuței, fără să scoată o vorbă. Abia după ce se mai adaptă obscurității, Felix constată cu surprindere că domnul cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
noroioase al Victoriei Andrei. Pescui un timp sub banchetă și, când își reînălță brațul, printre degete i se zăriră, încurcate, șuvițele de păr ale căpățânii taximetristului. Cu trăsăturile lui slăninoase reflectate strâmb sub secrețiile care-i inundaseră fața. Cu mustața pleoștită, mâncată de molii și parcă alunecată spre stânga. Cu ochii dați peste cap. Iar, când se frânse de șale pentru a-l săruta lung și nebărbătește pe gură, necunoscutul îi identifică șoferului, la capătul păroaselor sale canale nazale, și cei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gudurau pe lângă gazetarii cei mai în vogă iar aceștia, derbedei, ziariștii ziariști cei mai în vogă, îi zeflemeau și le turuiau cine știe ce năzdrăvănie. Gaborii repetau cu nevinovăție tot ceea ce li se spusese, nimeni nu înțelegea nimic și presarii pleoștiți se împrăștiau pe la casele lor. Acolo, mulți dintre detectivii cei grei nu-și ascundeau insatisfacția că soțiilor Domniilor lor nu li se întîmplase încă nimic. Apăruseră prăjiturile Jack, pijamalele Jack și jacketele. Pe zidurile clădirilor oficiale era scrijelit strigătul "Jack
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în adâncurile sufletului său, că i se joacă o farsă urâtă, examina pielea de elefant pictat a tabloului și o înjura printre dinți. Uite ce mustăți dușmănoase putuse avea și hibridul acesta, rezultat, într-adevăr, din amestecul trăsăturilor unui Robin, pleoștit și confuz, turnate pe o țeastă de Dali melodramatic. - Ce seară, domnule Floyd! Ce spirituală și rarisimă seară! Cât am fi vrut să se afle aici și Lavinia sau săracul de Patrick... Să ciocnească cu noi, să se împărtășească din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
peste umărul stâng, de-l înfășa, lăsîndu-i liber[ă ] numai partea de sus a pieptului. Coiful strălucea slab și calul se poticnea din când în când din genunchii lui subțiri. Hi! și parecă rabla se opintea din șele, cu urechile pleoștite îndărăt, să-și grăbească pașii, iar picioarele cavalerului atârnau afară de scări, ostenite, de-a lu [n]gul pântecelui calului său. " Dracu să te ia, gândi el [în] sine, nu mai ajungem în astănoapte și m-a apucat întunericul în mijlocul drumului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
urechea, alții pentru că nu mai știau ce să spună. Cum Calu plecase, Pârnaie socoti că e de datoria lui să reînnoade conversația. Lângă el, Mierlă ciripea, din vârful buzelor, privind cu melancolie în gol. — Ce-are ăsta, de-i așa pleoștit ? întrebă Pârnaie. Ce- i, mă, guguștiucule ? Guguștiucul continua să se legene, privind absent spre tăciunii care mocneau. Bunelu răscoli jarul și trase un bulgăre de jăratec mai aproape, să-și aprindă țigara. Așa îl apucă mereu primăvara și toamna, îi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Cap de porc sau cap de câine Aceasta-i întrebarea aici O căpățână de câine smulsă Scoate aburi din mormanul de gunoi Cum ar fi arătat pe capul câinelui Botul smuls Pentru că-i cald Înlăuntrul Vieții Limba Ca o cârpă pleoștită, la piept Și sub gât, nu mai e nimic Nici o burtă Nici o nevoie sub burtă de acum Nici o naștere la nimereală Nici o viață Totul tăiat de la rădăcină. (bea) Și pe lângă asta nici nu aș avea nevoie Câinele meu nu are
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dansul ursului, ridică sticla adusă pe furiș de un țânc de acasă pentru plata reprezentației, bău îndelung lăsând capul pe spate, mișcând înverșunat mărul lui Adam proeminent și osos, ascuns sub o piele tăbăcită de vânturi. Pălăria sa veche și pleoștită căzu pe spate în noroi, dar n-o luă în seamă, o călcă apoi în picioarele încălțate cu niște pantofi vechi direct pe piciorul gol. Prin vârful dezbârnat al papucului i se vedeau degetele piciorului zbârcite de apa ceea rece
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gând fostul profesor încercând să nu-și exteriorizeze starea emoțională în care se afla. Și totuși... * * * După ce o scutură de praf; cu mâna dreaptă își îndesă pe cap șapca bleumarin închis "Puma" din doc, cu cozoroc mare, model american, cam pleoștită, în timp ce cu mâna stângă își ținea geanta să nu-i alunece de pe umăr, rămase uluit de-a binelea; încă nu-i venea să-și creadă ochilor. Era ceva de domeniul fantasticului. O asemenea coincidență nu și-o putea explica. În
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dă-o-n aia mă-si!" Și acest regretabil fapt, însă, a fost mușamalizat de oamenii de ordine: au profitat cînd sala întreagă s-a sculat în picioare scandînd: "Cea-u-șes-cu!" și i-au scos, lăsați pe vine, pe cei doi pleoștiți... turbulenți, din sală. Să recunoaștem: aveau și ședințele astea politice hazul lor!... Nemții din... "Cîntarea României" Am avut ocazia să-i cunosc, destul de bine, pe sașii și șvabii din Banat; azi firește, ei nu se mai află pe aceste meleaguri
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
strânsă pe-un guler tare, din care se vede vârful de metal al butonului. E întovărășit întotdeauna de un cățel cafeniu, cu picioarele scurte și răsucite în afară, ca labele de crocodil; un basset cu botul ascuțit și cu urechile pleoștite. Aș ști să spun și cum îl cheamă: Soliman!... Are o pată albă pe piept, ochii roșii, fără gene și zgarda cărămizie, cu cataramă nichelata. Din visurile de copil, de când au apărut întâi, nu s-au schimbat niciodată, n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
spre subsolul clădirii, luându-mă tot după miros, de data acesta având ceva doză de mici cu muștar și de ochiuri la capac. În bufet, fel de fel de tovarăși, care mai de care mai plini de sine sau mai pleoștiți, asta în raport de ranguri și coloane vertebrale. Unii discutau, alții molfăiau din picioare fel de fel de delicatese: cârnați, mici, pârjoale cu usturoi, clătite, colțunași, omlete sau pur și simplu ouă fierte moi sau tari, fiecare după preferință și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
el și Saïd lucrau cu picioarele goale), privindu-i cum intră unul câte unul, cu ochii lui atât de spălăciți, încât, în contrast cu fața-i bătrână și oacheșă, păreau fără culoare, iar gura i se crispase, tristă, sub mustața stufoasă și pleoștită. Ei tăceau, umiliți că intră ca după o înfrângere și furioși pe propria lor tăcere, pe care le venea din ce în ce mai greu s-o rupă, pe măsură ce se prelungea. Treceau pragul fără să-l privească pe Ballester, știind că execută un ordin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
să rămâie pe loc, deși era voinic, spătos și doar la mers avea puțin beteșug, călcând prea în afară și aruncând picioarele din genunchi în jos, ca un cal împărătesc la paradă. Fața fălcoasă se mândrea parcă cu mustățile umflate, pleoștite care-i ascundeau gura foarte largă, cu buzele duble și cu dinții lați, strungărești. Părul lung, negru, veșnic nepieptănat, îi atârna peste fruntea brăzdată adânc, acoperindu-i aproape de tot urechile. În înfățișarea lui te izbea îndată o încredere în sine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai prinzi, dar ține cont... ai cont deschis la mine, în buzunarul ăsta gol! Femeia, uitându-se scurt la noi și evaluând corect buzunarele noastre plate, i se făcu milă și îi dărui un fir anemic, amintind de o garoafă pleoștită și parțial cheală, pe care Edy imediat și-a agățat-o cu mândrie la butonieră. Felinarele pe bulevard luminau spasmodic refugiul, unde ne adăpostisem. Așteptam nerăbdători fetele în colțul rotund, vineții, rebegiți de frig, clănțănind din măsele și privind cum
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Abia la a patra tură, Logan Îi spuse lui Watson să parcheze mașina În stradă În fața imobilului lui Chalmers. Watson sări afară În noaptea umedă și lipăi prin bălțile dintre două mașini spre trotuar, cu ploaia șiroindu-i pe pălăria pleoștită. Logan o urmă, Înjurând de mama focului din cauza unei băltoace care Îi Înghițise pantoful. Înotă la rândul său prin băltoace până la ușa blocului: o placă de lemn maro fără ornamente așezată sub o arhitravă lucrată cu grijă, deși sculptura În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
le-a respins apelul. Sunt o ticăloasă, se gândi Leigh în timp ce se examina în toaleta pentru femei de lângă birou. Era aproape ora șapte și tocmai încheiase ultima convorbire telefonică cu unul dintre cei mai nesuferiți agenți. Părul care îi atârna pleoștit, în șuvițe electrizate, contrasta cu cearcănele negre de sub ochi și umflătura roșie a unui coș din frunte pe care nu avea cum să-l mascheze cu bretonul sau cu puțin fond de ten. Uitase că mai demult Russell glumise cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
după-amiaza aceea nebună. Nu știu dacă după aceea respira greu, poate plângea. Stătea ghemuită pe jos, strângându-și genunchii cu brațele. Eu eram mult dincolo de mine, retras în cealaltă parte a camerei. De sub divan apărea botul câinelui orb, cu urechile pleoștite și ochii albi. Pe perete maimuța sugea nemișcată din biberon. Ochelarii mei se aflau pe jos, lângă ușă, cu o lentilă spartă. Am făcut câțiva pași și m-am aplecat să-i ridic. Am apucat marginea udă a cămășii, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ca orice public puțin cultivat, e suspicios din fire, cum e și poporul nostru. Aici nimeni nu vrea să fie luat peste picior sau să se lase îmbrobodit, și nici să fie bătaia de joc a cuiva sau să iasă pleoștit, drept care, ori de câte ori cineva ți se adresează, vrei să știi neapărat cu ce dedesubturi o face și dacă-ți vorbește în glumă sau în serios. Mă-ndoiesc că la alt popor amestecul de glume și seriozitate poate fi atât de vexant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
un vaet de moarte în localul plin de fum de tutun și miros ascuțit de vin acru, Marcu plângea, cu cotul pe masă și cu obrazul sprijinit pe podul palmei. Nădușeala îi dezlipise covrigeii neisprăviți ai mustății galbene, cu vârfurile pleoștite. Laura, neliniștită, îl imploră să se astâmpere. Dar tocmai în clipa aceea, el se repezi la țigancă, o înșfăcă de păr și o trânti de pe rampă jos pe podea, călcând-o în picioare. - Marcule, mă omori, gemea țiganca, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
priveau imobili pe deasupra ochelarilor, Peter Altenberg a trecut viața prin imaginar, și nu s-a trezit poate niciodată din fantastica lui reverie. În toiul verii, el purta o manta cu pelerină scurtă, de culoarea tabacului și o pălărie decolorată și pleoștită. Avea sandale cu tălpi de lemn, care în plimbările sale nocturne pe trotuarele de piatră ale Vienei, vesteau cadențat trecerea lui, cu mult înainte de a-și face apariția. Se oprea să sărute mâna unei prostituate, fără să observe sluțenia unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]