355 matches
-
șterse obrazul cu palmele mari și scoase din buzunarul hainei sale un măr mare, roșu și lucios pe care îl întinse spre copil. Fetița coborî de pe terasă în fugă, îl apucă și își înfipse cei câțiva dințișori în carnea dulce-acrișoară, plescăind de plăcere. - Chit seamene cu beiat meu! Diana coborî în urma copilului, neștiind ce atitudine să aibă în fața acestui om. - Auzit che fost bolnav! Femeia dădu din cap, dar nu vorbi. Trebuia să afle de ce se deranjase bătrânul să vină, așa că
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 8-Chiolhan cu „castraveciori” Între timp, Dana umpluse masa cu platouri și farfurii încărcate cu diferite preparate din pește, dar și cu șase sticle cu vin alb. Buhăianu și cu ceilalți trei o aplaudau, plescăind din limbă, în timp ce labele lor se mai lipeau de formele rotunde ale fetii, care nu putea să-i plesnească, având mâinile ocupate. Zamfirescu intră și el în jocul lor cu aplauzele, dar se vedea că se forța să fie binedispus
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
venea să scoată în evidență firea asemănătoare a celor doi. Li se păru amândurora la un moment dat că zborul - la început legănat, apoi pieziș și în cele din urmă în picaj - unei paseri uriașe și nemaivăzute pe aceste tărâmuri plescăi cu zgomot și se năpusti cu ciocul prelung pentru a se cufunda cu aripile strânse și puternice în hula adâncului învolburat și negru al apei amestecate cu nămol, un fel de ritual care nu-și găsea corespondențe în nici un cotlon
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
ești tu test? Bella privi ușor amuzat spre N'Gai Loon și presupuse că arătarea i se adresa chiar lui. - Da. Războinicii voștri sunt foarte curajoși și îndemînatici. Transmite Părinților că suntem extrem de mulțumiți. - Dacă voi mulțumiți, atunci noi mulțumiți, plescăi Zuul, care începu să se legene jalnic înapoi, de unde venise. Când ajunse cu câteva trepte mai jos, N'Gai Loon întrebă cu voce tare: - Zuul, puteți vorbi și cu oamenii așa cum o faceți între voi? Extraterestrul se întoarse cu o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Loon înclina mai degrabă să se aplece asupra problemei Quintaratului. - Ești atât de gânditor, se plânse Bella. Nu vorbești deloc... Ce e cu tine? - Îmi fac griji, Sire, răspunse bătrânul cu sinceritate. - De ce? - Nu știu ce e de făcut în continuare. Bella plescăi din buze: - O să-i așteptăm și o să le distrugem și cel de-al doilea val al invaziei. N'Gai Loon clătină din cap. - Știu și eu? Cu toată măiestria quinților, Z e o planetă destul de mare pentru a putea fi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de la mosacasuri își frecă vârfurile degetelor, ca și cum l-ar fi durut, și aproape cu aceeași mișcare își vârî o țigară în gură. Ceilalți patru instrumentiști, aplecându-se parcă simultan, întinseră mâna sub scaune și scoaseră niște pahare din care sorbiră, plescăind și aruncând priviri înflăcărate. Gesturile lor lăsau să se înțeleagă că beau tequila. Era probabil apă minerală. Farsa s-a dovedit la fel de inutilă ca și muzica lor. Nimeni nu se uita la ei. Nu poate să lipsească din această listă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Areta și alte vecine. După înjunghiere, femeile se strângeau la vatră și, în ghearele lor ascuțite, mațele porcului își deșertau, aburind, necurățeniile. Hăcuite în coveți, mormane trandafirii de grăsimi miroseau dulce și grețos ; lângă cratițele clocotite, pe jos, în lighene, plescăiau zoaie beșicate de steluțe grase iar, sub geamuri, începând să se acopere cu brumă argintie, zăcea carnea roșie. Osânza năpădise pe mese și scaune, ba chiar și pe dușumea, dând de lucru mâțelor care, prea sătule, o alegeau cu scârbă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
De sus, țăranii sprijineau crengile în cațe și în căngi, mânându- le încet din argea. în bubuitura apei, cu sprinteneală, trunchiurile se strecurau prin stăvilar. Galbenă, lumina felinarului împuțina întunericul. - Io, măă !... se auzi un răcnet lung. - Ațin’te ! Cu plescăit, trunchiul se prăbuși în adânc. Ostenit, omul care străjuise primul coborî de pe opust. își trecu mâna prin păr și băgă de seamă că nu mai are căciulă. - S-a dus ? S-a dus ! constată un glas de lângă el. Satisfăcut, răsună
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bunul Dumnezeu. Ilie luă litruța de țuică și turnă în ceștile din lut. Apucă ceașca lui de toartă și ridicând-o zise: - Ei, dragii mei, dacă Dumnezeu v-a călăuzit pașii până aici, apăi bine ați venit! Începu să mănânce, plescăind, cu înghițituri mari și repezi din ciorba în care băgase o felie de mămăligă tăiată cu o ață, ce era așezată lângă tocător. Când lingura anunță că ajunsese la fundul strachinei, luă castronul cu mujdei din mijlocul mesei, alese bucata
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
aplecau și regurgitau tocana de vită și cartofii piure din fulgi de la masa de seară pe podeaua ondulată de metal. Lucrul acesta nu stârnea nici un comentariu. Voma, care la lumina lunii avea o culoare albăstruie stranie, vălurea la rândul ei, plescăind Înainte și Înapoi peste bocancii tuturor. Milton se uita În sus, Încercând să ia o gură de aer curat. Barca se apleca și se legăna. Aluneca pe valuri și se prăbușea, zguduindu-și carena. Se apropiau de țărm, unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
jos. O luminează cu lanterna. ― Cine-i asta? Prietena ta? Se uită la fotografie, rânjind. ― Lu’ prietena ta Îi place să sugă pula? Pun pariu că-i place. Ia legitimația de pe jos și și-o freacă de fermoarul de la pantaloni, plescăind din buze. ― Mm, daa! Îi place! ― Ia să văd și eu, spune cel care stă peste mine. Tipul cu lanterna aruncă legitimația pe pieptul meu. Cel care mă țintuiește Își pleacă fața spre mine și-mi spune cu o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
stăpână, se vaită medi cul, ci de un program regulat, de trei-patru ori pe zi... — Așa, ca grecii, remarcă ironic Augustus. Musa se tulbură un pic. Continuă însă cu tenacitate: — Uite, de exemplu, dimineața doar câteva înghițituri de supă. Principele plescăie apreciativ din buze. Mulțumit, medicul reia: — Apoi, la prânz, niște legume, pește și pui. Spre după-amiază, încă o gustare. Deși își dă seama că riscă să prelungească discuția, Livia in tervine: — Dacă aș înfuleca și eu de trei-patru ori pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-i răspundă. Flaccus Vascularius deci, mustăcește Augustus. Prietenul lui Tiberius din vremea exilului la Rhodos. Și tovarășul de nebunii al feciorului lui Seius Strabo. Interesant. Dede subturile acestei povești par și mai întortocheate decât le-a bă nuit până acum. Plescăie de câteva ori din limbă, ca să și ascundă curiozitatea. Cască zgomotos și se întinde leneș. Apoi cască din nou. Se freacă somnoros la ochi. Între două căscături, o întreabă cu indiferență în glas: — Și ce ți-a zis Flaccus? Trosnește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Cu câte umilințe și vexa țiuni este nevoit să-și plătească poziția privilegiată din sânul familiei cezarului! — Ce te-ai pleoștit așa? îl ia la rost bătrânul. — Mai avem și Jocurile Romane, care încep pe 3 septembrie, îndrăznește secretarul. Augustus plescăie nemulțumit. — Prin tradiție sunt încredințate pretorilor... — Dar tot de la tezaur se iau banii... Verifică-i la sânge cum cheltuiesc banii, și dacă mai e ne voie plătește din caseta mea personală. Ianuarius își înghite suspinul. — Iar pentru spectacolul de circ
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să fac cure la izvoa rele calde. Se bate peste genunchi. — Pe Jupiter, chiar mi-au mai alinat durerea. Bătrânul libert îl privește surprins, apoi își lasă din nou capul în pământ cu tristețe. — Ce scoici și pești de calitate, plescăie apreciativ Augustus. Și nicăieri uleiul nu este mai de soi... Își ia seama și tace. Atunci, îl aude pe Ianuarius șoptind în tretăiat: — S-a îndrăgostit, prostul! Vestea este atât de bizară încât principelui îi trebuie câteva se cunde să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a întors pe jumătate și se uită afară. Dă roată cu privirea prin curtea înconjurată de coloanele care susțin un portic. Pare să fi uitat de prezența sa, când se întoarce brusc cu fața spre el: — Manifestările astea exagerate de... Plescăie ezitant din buze: — ...de respect... — Respect, așa e, preabunule, se îndoaie Fulcinius din șale. Consideră că acest cuvânt are conotația adecvată. — Sextus Pacuvius a adus la Roma asemenea lingușeli pe vre mea când era tribun al plebei, tună vocea principelui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
salvatoare. Se apucă să recite cu glas tare, încercând să dea o intonație cât mai lascivă cuvintelor. — Coapsa ei rotundă făcută la roata olarului și gurița de tran dafir... Asta cine mai e? se întreabă amuzat principele. Livilla, pro babil. Plescăie din buze. Libo are bun-gust dacă a pus ochii pe ea. O să fie o femeiușcă pe cinste. Se încruntă apoi, perplex. Nu se poate să-i fi servit de muză. Este încă o copiliță cu forme neîmplinite. Un oftat adânc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în numele zeilor. — Ai mai avut cumva vreo soră aleasă pentru acest sacerdoțiu? răsună iarăși glasul Marelui Pontif. Asta ar scuti-o să devină la rândul ei vestală, gândește Occia. — Tatăl tău a fost flamin? se interesează și rex. Vestala Mamă plescăie nemulțumită. Ar trebui și ăștia doi să sară peste asemenea întrebări stupide, chiar dacă fac parte din canon. Parvenitul de taică-său n-avea cum să ajungă flamin, augur, preot salian, quindecemvir sau septemvir, ca să invalideze alegerea. Funcții dintr-astea sunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și l a pus pe tavă. Dar l-a refuzat. N-a vrut nimic de la el. A avut acces doar la exteriorul și la vaginul ei. Viața lăuntrică și-o apără cu ferocitate. Pentru Tiberius al ei! Se înseninează și plescăie încântat. Dacă reușește să o acuze public de adulter, nici blegul de Nero nu va mai putea face nimic. Cel mult s-o urmeze în exil. Ducă-se învârtindu-se! Vipsania n-o să mai aibă dreptul să contracteze o altă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
onorariu, după cum nici clientul n-are obligația să i-l dea. Însă nimeni nu-l poate împiedica totuși ca la sfârșitul unui proces încheiat în favoarea sa... Înțepenește locului de parcă ar fi prins rădăcini. Pe Hercules! Smaraldul ăsta a fost incizat. Plescăie nemulțumit. I s-a micșorat cu mult valoarea. Ce naiba au încercat să graveze aici? Renunță. Este totuși un cadou frumos din partea lui Libo. Pe care el nu se simte câtuși de puțin obligat să-l refuze... Ia uite! A mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Mere, pere, prune, gutui, moșmoane care se consumă numai fleșcăite, castane, nuci și ciorchini de struguri, aranjate într-o piramidă artistică. Apucă o pară de Falern și soarbe cu poftă. Bea de fapt - într-atât de abundentă îi e zeama. Plescăie mulțumit. Parcă ar fi lapte. Se șterge cu dosul palmei peste gură și întreabă, molfăind încă. — Ia zi! De unde a început acuzația asta stupidă de magie? Mai mușcă o dată. — Că doar nu te-ai dus în for să țipi în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
încă cinci ani. E într-o altă clasă, pentru a înțelege fără greutate ce i se predă. Crapă încetișor ușa. Gălăgia asurzitoare îl izbește ca un zid. — Așa fac copiii când se adună laolaltă, murmură împăciuitor Tigellin din spatele său. Mda... Plescăie nemulțumit din buze. E drept că, atunci când se află la Roma, și odraslele sclavilor participă la orele de curs. Altminteri au pedagogii lor proprii, pentru că un slujitor cult îi e mai de folos stăpânului decât unul analfabet. Dar este adeptul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cel puțin să le atingă, dacă nu cumva chiar să le sărute, pentru a se împărtăși și ei din sanctitatea viitoare a animalului. Doar berbecul și scroafa sunt încă împodobiți cu panglici multicolore. — Taurul este un animal de jertfă îmbelșugată, plescăie apreciativ lângă el tânărul Paterculus. O ofrandă foarte aleasă pentru înduplecarea zeilor. Mai ales unul ca acesta. Îl trage ușurel pe Tiberius de togă: — Uită-te și tu! Cântărește cel puțin 600 de livre. Nero consimte absent. A început să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sunt modele aduse pentru a masca tocilarii și ciudații în hanorace. ― Of, Geraldine, spun eu, prefăcându-mă din nou că nu vreau decât să ni se alăture. Haide, vino. ― Neah, face Geraldine, luând o felie de castravete între degete și plescăind. Am treabă, trebuie să mă spăl pe cap. ― Doamne, ești jalnică, exclamă Ben, dar nu cu răutate, ci pentru că de fapt nu se poate abține, este extrem de evident că vrea ca ea să vină. Chiar dacă sunt acolo tocilari, asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dorindu-mi să nu fi adus niciodată subiectul în discuție, pentru că oricum ai privi chestia asta, întâlnirile pe internet sună la fel de ridicol ca răspunsul la reclamele Lonely Hearts - înainte să întrebați, nu, nu am făcut asta niciodată. ― Și, adaugă Geraldine, plescăind cu gura plină de lăptuci crocante și înghețate, fără dressing, Jemima o să-l sune în după-amiaza asta. ― Bravo ție, spune Ben distrat, uitându-se la ceas și sărind în picioare. Mă uit și eu la ceas și văd că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]