1,128 matches
-
Hirate Nakatsukasa, unul dintre cei patru oameni pe care tatăl său îi numise păzitori ai lui, când se mutase de la Castelul Furuwatari, locul nașterii sale, la Nagoya. Nakatsukasa era un servitor remarcabil de loial, dar Nobunaga îl găsea stângaci și plicticos. Murmura: — A, înțeleg, bătrâne, înțeleg... Și îi întorcea spatele. Nu-l asculta, însă bătrânul continua, ca și cum ar fi repetat o litanie: — Amintiți-vă de onoratul dumneavoastră tată. Pentru a apăra Owari, lupta pe hotarul de la miazănoapte dimineața și înfrunta năvala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Doi purtători de torțe trecură de colț. În spatele lor pășea mirele. De harnașamentul calului fuseseră agățați clopoței, care se legănau sunând precum cântecul greierilor. Cufărul de armură și două lănci erau purtate de cinci scutieri. Nu era deloc un spectacol plicticos pentru vecini. Mirele mai ales, Tokichiro, arăta admirabil. Era un om mic de statură, dar înfățișarea lui ar fi fost potrivită chiar și fără hainele elegante. Nu era atât de urât încât să stârnească vârfe și nici nu părea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
oferim clanurilor Uesugi, Hojo și Mori ocazia pe care o pândesc. — Vă înțeleg, stăpâne, răspunse Inuchiyo. Katsuie nu se pricepuse niciodată la dat explicații, iar Inuchiyo îi acceptă scurt însărcinarea, ca și cum n-ar fi fost necesar să asculte toate detaliile plicticoase. A doua zi, Inuchiyo plecă de la Kitanosho. Îl însoțeau doi oameni, Fuwa Hikozo și Kanamori Gorohachi. Amândoi erau vasali de încredere ai clanului Shibata și, deși plecaseră ca emisari, adevărata lor misiune era aceea de a ta cu ochii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
reglementarea zonelor din jurul capitalei și savurându-și viața personală. Pentru moment, privea criza de la Muntele Komaki ca pe o grijă a altcuiva. În timpul Lunii a Șaptea, călători până în Mino și înapoi. Apoi, cam pe la jumătatea Lunii a Opta, spuse: E plicticos s-o mai lungesc mult. În toamna asta, va trebui să rezolv problema odată pentru totdeauna. Încă odată, anunță că o mare oștire avea să plece pe front. Timp de două zile înaintea plecării, falutele și tobele spectacolelor Nô răsunară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
neputincios, nu-l săvârșește fiindcă nu e în stare, nu fiindcă are credință puternică... Apoi întru tîrziu: Sfântul apostol Pavel întîi i-a căsăpit pe creștini si pe urmă a trecut în fruntea lor și a început să le trimită plicticoasele lui epistole către corinteni și efeseni. Era ceva de capul lui, și-a dat seama că turma umană pornise irezistibil într-o direcție și că risca să nu mai poată gusta și el din puterea pe care cezarii începuseră să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
noastre." Eram numai noi doi acasă și mă prinsese bine, uitasem de câtva timp s-o mai chinuiesc, citeam ceva frumos, Les miserables, tocmai îl terminasem în acele zile și simțeam nevoia să recitesc începutul, care mi se păruse cam plicticos, sărisem, dar pe parcursul lecturii îmi dădusem seama că era cheia de boltă a acestei epopei și eram la scena în care simpaticul Myriel, un juste, se descurcă formidabil când poliția îi aduce acasă pe Jean Valjean, ocnașul pe care cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iar elevii, unii dintre ei, îmi plăceau, era adică o surpriză pentru mine să-i văd cum se uită în ochii mei hipnotizați de limpezimea de cristal a lecțiilor mele, de unde deduceam că până atunci obiectul logicii li se păruse plicticos și superfluu. XII Până într-o zi, când mă căută la școală Căprioara. Era tăcută ca și în ziua revederii noastre, dar trufia îi dispăruse, fără să mai fie însă căprioara de altădată. Am întrebat-o ce s-a întîmplat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se feri să-mi spună ceva de plecarea lui. Se pare însă că se produsese în el o armonie între starea de iritare universală care îl făcea atât de interesant și "umanismul" său de ultimă eră, care îl făcea total plicticos: era liniștit, ironia mai domoală, însoțită de un surâs care nu se ștergea, limbajul cu tresăriri caustice și adesea memorabile. În acele zile fusese găsit de către soția lui, spânzurat de plafonieră, un flautist al Filarmonicii din orașul nostru. Petrică îmi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nici o concluzie din aceste semne, tocmai începusem să-l citesc pe Marx, pe Engels, pe Lenin și mai ales pe Stalin, a cărui figură mă fascina, citeam despre el alte cărți decât cele oficiale, decât scurta lui biografie, nesărată și plicticoasă, departe de adevărul vieții lui atât de spectaculoase și teribile, și deși nu mă distrau aceste semne ca pe Matilda, gândeam că n-aveau nici o semnificație neobișnuită. Într-o revoluție se întîmplă multe, revoluția și le asuma, erau inevitabile, când
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de imagine gândeam eu că o să oferim noi în lume, cu și Matilda, expresia unei astfel de iubiri care să ne arunce în anonimat. Fiindcă la drept vorbind astfel de perechi sfârșeau prin a fi ușor evitate: partenerii erau vag plicticoși. Intuiam doar că Matilda, fără a dori să placă și altora, avea o prea puternică personalitate ca să se plieze unui singur sentiment, să nu-și exprime din plin această personalitate și nu din vreun orgoliu, ci, potrivit unei expresii care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
puteau fi decât amuzante și ușor ridicole, ca ale oricărui ins care privește fenomenele neimplicat în ele ca să le descopere cu adevărat legea care le guverna; fusese patron și presupuneam că alt subiect de discuție ar fi fost pentru el plicticos.) " Nu glumesc deloc! exclamă însă domnul Culala cu o ironie împrăștiată. Nici el nu știa dacă era cazul să-și adâncească sau nu ironia. Un salariu sigur și niște prime nemeritate nu sânt ele niște stimulente asemănătoare cu avantajele autoconducerii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu ironia și tandrețea ei ucigătoare). VI Pe la sfirșitul lui ianuarie într-o zi se indignă. "Cum adică, mi se adresă, trece iarna și nu ne ducem și noi doi la Sinaia să schiem puțin?... Da, la Sinaia, aici e plicticos, până urci îți iese sufletul, acolo e teleferic, iar la cota 2 000 sânt telescaune care te urcă cu schiuri cu tot în vârful pârtiei... o minune, poți să schiezi ore întregi... Pregătește-te, mergem să-ți cumperi schiuri, un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Preda, C.V. Tudor și Mircea Dinescu, Ion Gheorghe și Dorin Tudoran, Mihai Beniuc și Petre Țuțea, Petre Dumitriu și Octavian Paler, Vasile Băran și Paul Goma, Mihai Ungheanu și Nicolae Manolescu etc. Bietul cetitor, după o lectură în multe locuri plicticoasă și agramată, va rămîne cu impresia că toată scriitorimea era în colimatorul securității și nu mai puțin pornită împotriva regimului. Pentru constructorii Cărții..., nemulțumirea lui Dan Grigorescu la adresa lui George Ivașcu, care cumula și pensia și salariul la un total de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aș putea liniștită să spun numele doar unuia dintre ei, al ei, fiindcă ea este cea care-mi răspunde la telefon. Ori de câte ori nu mai pricep nimic, dar nimic, dintr-o situație sau întâmplare (petrecută de cele mai multe ori în paradoxala, niciodată plicticoasa, în fine cred că ați ghicit: în eterna și fascinanta noastră țară) iau telefonul și i-o expun, iar dna Lovinescu, după o tăcere de câteva secunde, îmi răspunde concis, la obiect, cu acea voce a ei, "obosită de România
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
incasabile,/ afirmativ,/ acut că triumful,/ imediat că furia îmbrățișării,/ în fiecare stea a lui da/ crește ulcerul lui roșu,/ de obicei secretă cochilii, gheare, clești,/ ventuze, e activat de agresiuni lăuntrice,/ pe noi ne tratează drept niște victime/ mult prea plicticoase." (pag. 75) Prea puține din traumele transcrise aici sunt individuale. Problematică e lumea, nu imaginea acesteia radiografiata de ochii inflamați ai cutărui vizionar: După ce vorbim, un foc amestecat cu neguri/ și murmure se întoarce în noapte, închidem/ gură și degustam
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
cu ghiotura lovind direct la creier, anihilând instinctul de conservare al individului, profitând de prostia și incultura sa. Normalitatea a devenit în aceste vremuri un concept lax, dacă nu chiar inutil, și în orice caz supus batjocurii. Ești normal? Ești plicticos și, prin urmare, n-ai ce căuta în lumea noastră de pleziriști și exhibiționiști! Tot ce vrem noi e diferența, diversitatea, neobișnuitul, extraordinarul. Aceste aspirații ale copilăriei și adolescenței timpurii au devenit valorile de căpătâi ale civilizației noastre. Nu te
Cum definim normalitatea? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7636_a_8961]
-
de fotbal înseamnă a-ți pierde busola morală. Această imagine nu e inventată de ziariști, ci rezultă din ceea ce susțin unii despre alții grangurii fotbalului național. Nu trebuie să cobori până la analiza rezultatelor echipei naționale, și nici să diseci aglomerarea plicticoasă de pase aiurea și de lufturi infantile ale vedetelor echipei naționale pentru a ajunge la concluzia că era logic, era legic, era inevitabil ca președinția FRF să-i revină lui Mircea Sandu. Orice alt personaj - cu excepția, probabil, a lui Dumitru
Prăbușirea ca triumf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11064_a_12389]
-
Popescu, Editura Trei, 2000, 198 pag. Tot ce n-ați fi vrut să știți despre sex, dar ați făcut greșeala să întrebați Destul de ciudată maniera în care operele anticilor au fost "purificate", ad usum Delphini, în bibliotecile modernității! Nimic mai plicticos, adesea, decât citatele de o moralitate dreaptă și-atât din Cicero sau Seneca, făcute parcă să decoreze pereții căminelor culturale. Ei bine, cine deschide cartea lui Pascal Quignard află un bun mijloc de a-și pierde rapid iluziile, chiar fără
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
clasei de muncitori sovietici, deși a fost ținut sub supraveghere constantă. Oswald s-a maturizat plictisit în Minsk. El a scris în jurnalul său în ianuarie 1961: „Încep să-mi reconsider dorința de a sta aici. Locul de muncă este plicticos și nu am unde cheltui banii pe care îi primesc. Nu sunt cluburi de noapte sau piste de bowling, niciun loc de recreație cu excepția serilor de dans ale Sindicatului. Mi-a ajuns.” Peste puțin timp, Oswald (care nu a renunțat
Lee Harvey Oswald () [Corola-website/Science/317844_a_319173]
-
și faptul că de curând Poesiss-a îmbogățit cu o nouă publicație ce se anunță interesantă, Po9s:s int9rnational. Prin toate acestea, revista Poesis, creată și condusă de poetul George Vulturescu, reprezintă un exemplar mod de a transforma un loc marginal plicticos într-un centru cultural care contează. Cine și ce mai citește În OBSERVATOR CULTURAL din 5-11 august putem citi sub semnătura lui Marius Ghilezan un reportaj care încearcă să răspundă la întrebarea „Cine și ce mai citește pe litoralul românesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6130_a_7455]
-
Cultural. Pe cine se vor baza ele? Tot pe carisma lui Cătălin Țîrlea și a Marianei Sipoș? Tot pe invitații lor aleși pe sprînceană? Tot pe ideea că emisiunile culturale, fiind o treabă serioasă, trebuie să fie neapărat trenante și plicticoase, cu discursuri și imagine stagnînd pe cîte un chip? Sau poate, dea Domnul, a fost descoperit în sfîrșit un Pivot sau Reich-Ranicki al nostru, cu mare drag de cărți și scriitori, capabil să incite pofta de citit? N-am reușit
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
asociază versul liber cu sexul normal și homosexualitatea cu rigorile formei. Există, Însă, o mulțime de poeți morți homosexuali care au practicat versul liber, cum ar fi Frank O’Hara, ca să menționez doar un nume, precum și o mulțime de poeți plicticoși, formali și heterosexuali. Dar ce-ați zice de un club al bisexualilor? Sau al asceților? Cunosc poeți care sînt bisexuali și chiar cîțiva care sînt abstinenți. Îi aruncă o privire lui Maggie, care stă În primul rînd. Pare distrusă. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
aici dăm din nou de problema imaginației. Poți să-ți Încredințezi banii unor instituții birocratice și cenușii pentru a-ți ostoi conștiința vinovată, dar așa rămîi pe din afara procesului creativ. Banii sînt un limbaj și, ca orice limbaj, pot fi plicticoși sau dătători de inspirație. Poetul spaniol Federico Garciá Lorca spunea „No se puede vivir sin amor“ iar eu am să-l parafrazez: „No se puede vivir sin imaginație“. Dintr-o dată, Diavolul știe că a făcut bine așteptînd. Acum vine poanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
la alta, dar nici una dintre relații nu durase mai mult de trei sau patru zile. După ce s-a terminat idila cu Mariana, Anton a mai sunat ca să le vorbească despre viața și problemele lui, dar viața și problemele lui erau plicticoase, așa că de abia așteptau să Închidă. Apoi Anton le-a dat vestea cea bună că și-a luat diploma În ceva numit scriitură creativă. A sunat să vadă dacă nu-l poate ajuta Wakefield să-și găsească o slujbă. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de seamă că Wakefield ascultă cu atenție. — Luna istoriei negrilor. Ridică din umeri. Mai verifică două-trei evenimente notabile cu prietena de la telefon, apoi se ridică și Îi umple din nou ceașca de cafea. — Cum e viața pe-aici? Întreabă Wakefield. — Plicticoasă. Fata zîmbește. Ești vampir? Probabil că lipsa de somn a lăsat urme. — Deloc. „Cheia Întregii afaceri era plictiseala“, citează Wakefield din nici el nu-și aduce aminte cine. Se Întreabă dacă l’ennui poate exista În acest oraș de țărm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]