272 matches
-
eu, țărănește. Spune, spune, Catrințaș, îi ziserăm noi cu toții. Apoi odată, urmă el, pe când eram tânăr, m-am suit la munte să culeg zmeură. Era o zi frumoasă ca astăzi; liniște mare în pădure; numai ciocănitoarele se auzeau lovind cu pliscul coaja bradului. Umplusem coșarca pe jumătate, când iată mă trezii la spate cu un afurisit de urs zburlit, rădicat în două labe, care venea spre mine mormăind și scuipându-mă, parcă vroia să mă mustre că de ce i-am călcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
alta, cum și de ce a scris literatură pentru copii. Avea răbdare cu mine. Ne-am așezat confortabil și până a început lansarea am tot vorbit. Dar ce frumușică ești tu, măi fată, de unde ești? Unde te-a scăpat barza din plisc? mă întreabă. Și răspund că sunt de la Brăila, da, da, de acolo de unde vin toate fetele frumoase. A, de aici vine zicala ca "a văzut orbu' Brăila..." Și semăn cu mama, mai completez eu. Da? Și unde e maică-ta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să mai fie întâmpinat la Tușnad cu pancarta „Pașaportul, domnule președinte!”? De ce să vadă cu ochii lui pancartele pe care scrie „Ținutul Secuiesc nu-i România!”? I-ar strica iremediabil la ten și dacă la o adică ar mai deschide pliscul să zică și el ceva neconvenabil pentru maghiari, s-ar trezi că UDMR- ul, baza măgăriei și mândriei PDL-ului în Parlamentul României și la guvernare, ar face din nou fițe din alea nasoale care se lasă de obicei cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lumină și diavolul n-a putut să intre în raza aceea, Faustul tău! Admirabil tablou! Ți l-ai imaginat în toate detaliile, chiar și lumina de-afară cu frunzele galben-aurii ale toamnei, Taci! Nu-ți permit să te vâri cu pliscul tău ascuțit în gândurile mele cele mai intime, Dragul meu, Nu-mi spune dragul meu! De la bun început ți-a spus părintele, leapădă-te de pielea lucioasă a sedimentelor culturale, fii cât mai simplu! În loc să-ți plăsmuiești cu efort uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
195 Acestfel de putere i-a fost dată rătăcitoarei Singuratice: Stejarul descojit, Fagul cel cu lungi ramuri, dulcele Castan, Pinul, Blîndul Par, încruntatul Nuc, înțepătorul Măr Sălbatic, precum și Mărul dulce, Coaja cea aspră și-o deschid; ciripind se ivesc mici pliscuri și arípi, Privighetoarea și Sticletele, Prihorul, Ciocîrlia, Cineparul și cu Sturzul. 200 De pe-ascuțitul stei Capră 19 sărit-a, iar Oile se deșteptară din pămînt 20, Pe verdea să tulpina răsăriră Grîne, nenumărate unduind, Înfășurînd Copiii luminoși din fața vînturilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fost, Nici nu as fi simțit înțepăturile dorinței, nici dorurile de-a trăi, Căci viața dragă-i e lui Los nenorocitul; înaripatele lui chinuri 205 Primit-au glas ce strígă rîvnitor, să poată ca să sada noaptea pe stîncile puștii Și pliscurile să-și ascută și să adulmece văzduhul, si revărsarea zorilor să o privească Și să țipe pîn' ce, simțind mirosurile sîngelui, isi întind áripile ciolănoase Și străpung vînturile aidoma unor săgeți trase de cete ale Sorții". Astfel în noapte Los
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
minciună; pentru minte; miros; mîncare mîncat; moară; mor; mu-mu; mură; murdar; mușca; mutră; naș; neagră; nedreptate; nimic; obișnuit; ochi; oral; organ bucal; organism; păcătoasă; pămînt; paradox; parlamentar; parte a corpului; parte a feței; pasiune; pene; periculos; peșteră; picătură; piele; pîine; plisc; poftă; probleme; prostie; puf; pufos; pungă; pupă; pupă-mă; răbdare; răutăcioasă; răutate; relaționare; respingere; respirație; rîde; rîu; de rîu; rotund; rotundă; rujată; salivă; sărut; scanare; scuipat; senzuală; sex; sfîntă; simț; simțuri; sincer; slobodă; sobă; spălat pe dinți; speranță; spune; spurcat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
L4T7C8U4R7Nx ; Aceri - Quercion, Quercion pedunculiflorae, Me., Tx., In., De. ORD. GERANIALES FAM. OXALIDACEAE *Oxalis acetosella L. (Măcrișul iepurelui) - H.(G.), Circ. Frecv., se.fa.-e.bo.; L1TXC3U6RXN7; Fagetalia, Vaccinio - Piceetea, Petasition officinalis, Al. FAM. GERANIACEAE *Erodium cicutarium (L.) L´Herit (Pliscul cocorului) - T., Cosm. Frecv., z.step. se.go.; L8TXC5U3RXNX; Veronico - Euphorbion, Panico - Setarion, Koelerio - Corynephoretea, Lolio Plantaginion *Geranium phaeum L. (Pălăria cucului) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L8TXC3U5R6N5; Alnion viridis, Galio - Urticetea, Trifolion medii, Alnion incanae *Geranium
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Paris în special - pentru care Villon și-a riscat viața -, transpuse în refrene precum „Îl n’est trésor que de vivre à son aise” („Nu-i bun mai bun ca viața-ndestulată”) sau „Îl n’est bon bec que de Paris” („Plisc meșter nu-i că la Paris”), devenite proverbe și folclor datorită șansonetiștilor francezi moderni, nici nostalgia din „Où șont leș neiges d’antan”, și nici fiorul de disperare al strigatului „Frères humains qui après nous vivez, / N’ayez le coeur
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
naștere o reacție de înciudare, de revoltă chiar împotriva uneltelor poeticești, împotriva limbajului propriu, caricaturizat și suduit în fel și chip: "o limbă spongioasă, plină de bale, care linge asfaltul în fața academiei și colțul dinspre cișmigiu al editurii militare. închide pliscul, bă! mucles! într-o lume de căcat nici în curtea literaturii nu cresc violete de parma". Ori: "furca limbii care biciuiește văzduhul". Ori cel puțin: "cititorul va afla acum/ că în text este iarnă/ și personajele vorbesc o limbă ciudată
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
el cu pietre, și strig românește la doamna care-l însoțește, și care, probabil, îi este mamă, "cârpiți-l!", ...iar doamna dă din cap zâmbind și răspunde "Oh, yes, yes, yes." E o speță de corbi mari, lucioși, cu un plisc gros cât o călimară de primărie, cum sunt la noi corbii de arătură, din Bărăgan... Aceste păsări fantastice, și foarte reale în același timp, cu o lungă, sinistră genealogie, pripășite la Turn încă de pe vremea primelor execuții, azi, ținute în
Corbul domesticit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6951_a_8276]
-
foame asmuțite, Se cățărau de-a valma pe-un spânzurat putrid Rupând de pretutindeni, cu ciocul ascuțit Din putregaiu-acela cu coaste ciuruite. Îi erau ochii găuri, din pântecu-i scobit Se prelingeau pe pulpe hâd mațele afară, Casapii lui feroce cu pliscuri și cu gheară Mușcând cu sârg din dânsul lăsatu-l-au scopit. Pizmașe patrupede roiau pe la picioarep Cu boturi ridicate urlând și adulmecând. Și-o fiară mai voinică se agita bolând La mijloc, ca un gâde-asistat de ajutoare. Localnic al
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
înțeleg durerea Și, cu infama-ți soartă fraternizând deplin, Îmi strevezește dinții, născut din vechiu-mi chin, Ca o vomitătură, un râu amar ca fierea. În fața ta biet diavol, care îmi ești emul, Simții din nou în mine iscându-se acele Pliscuri de corbi și boturi hulpave de pantere Ce altădată carnea mi-o sfîșiară dur. - Era în pace cerul și marea albăstrie Dar mie-mi părea totul cernit și sângeros, Iar inima-mi de atuncea, ca într-un giulgiu gros, E-nmormântată
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
reprezentații al cărei titlu ar putea fi luat din Blake: "căsătoria cerului și a infernului": "Trăiam la Veneția, departe de judecata de apoi,/ și stînjenei țîșneau din gura mea./ Sub luna de smoală pluteau palatele/ ca niște vulturi negri cu pliscul prins în dantelă./ Nu știu nici acum dacă era o vestire ori o năpastă de seamă./ Bancherii rîvneau să-ți atingă încheieturile gotice/ sau să-ți cumpere o șuviță de păr./ Mă lăsai îmblînzit lîngă ceafa ca o Capelă Sixtină
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
sufletului meu închis. Și, iată, bolovanul se-nmuiase în roua nostalgiei giugiulite de zefiri inventați, desigur, de zînoaice bulbucate lumesc în locurile divinizate-n cărțile cu poze ale copilăriei mele deșuchiate de-o imaginație hip-hop! Zgripțorii, la datorie, conștiincioși, căscau pliscuri ferestruite în șapte perechi de dinți, încercau să-mi sfîrtece bucățica de luciditate rămasă. Și-am scăpat, am scăpat, fugind ca bezmeticul, sumar îmbrăcat, probabil în pijama... aveam și tulburări de memorie, de olfacție, de... șoldologie. Cîte coapse scapără o
Proza din poem (I) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16190_a_17515]
-
11.X.2009 Către sinele meu Prin toate primejdiile m-ai trimis și purtat: De la Roșu împărat la Verde împărat, La răscruci iscodit de Sfinxul cel firoscos, Din toate Șaradele sale m-ai scos Până la Patria părinților astrali Purtat în pliscul Ghionoaiei ca nucile de migdali, în lâna oilor dus ca semințele de scaieți, Unică semănătură pe ogoarele mai multor vieți, în gușa mierlei, cu sâmburii în strugurii de iederă și urmuz, Din alungare-n alungare, din refuz în refuz, Mestecat
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
sării, pe unde cerul rătăcește cocorii Pe sub vâltoarea lucorii... Fătul Atoate repausele și odihnele trecătoare în Mantia cu Luna-n spate și-n față mereu Soarele. Numele Tale pe piscuri, de la Muntele Moma Le duc Blândele Columbe semănându-Te din pliscuri - Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
doar o ezitare ce se-nsoțește singură pe străzi și în măduva nopții și în cutremurul somului ia-mă de mînă ascundemă-n răsuflerea ta uită-mă poate înduioșăm moartea cu această complicitate. Peisaj normand Ani în picaj păsări plonjînd în mare pliscurile lor se înfig adînc între omoplați stol la orizont inexprimabilul se deschide doar pentru sine vîntul ghemuit în spatele dunei pîndește valurile. Briză consolatoare cînd fruntea ademenește ultimul snop de raze de după nori ca pe o recompensă pescărușii manevrează refluxul sub
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
Ceva fără nume Un vultur negru vine din când în când în picaj să-mi ciugulească sprâncenele și trage toți norii de pe cer după el lăsând în urmă o nebunie de stele Nu mai știu cum să mă feresc de pliscul lui necruțător încerc să-mi apăr măcar ochii și mi-i acopăr cu palmele găurite Ascult țipătul înfometat al acvilei seară de seară și mă ascund în beciuri adânci, ferecate de unde țâșnesc flăcări și fum ca din bolgii infernale odată cu
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
Valea Oituzului Vulturi de bronz cu marmora în gheare plutesc ca o flacără fixă desupra eroilor. O dulce chilim, popor fără noroc scufundat în somnul demonului! Aici e paza trecătorilor o rugină se de pune pe aripi vântul coclește în pliscuri Patria recunoscătoare! Pe Valea Oituzului vulturi de bronz duc dorul nebun al vulturilor de carne. Frageda miresmelor Sunt singur chiar pe viața mea sunt doar adaos fără ea și nu mai vine cum râdea Nici umbră nu-i din frageda
Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/10115_a_11440]
-
Nu știu voi ce părere aveți”, zice Wiggins. „Dac-ar fi după mine, n-aș mai auzi o singură împușcătură cât mai sunt în țara asta”, zic eu. „Vorbești ca o școlăriță fricoasă”, zice Wiggins. „Dacă mai dai mult din plisc, ai să ajungi iar la spălat veceuri”. „Ia uite-te la tine, Metzger, îmi dai peste nas cu rangul tău. Credeam că suntem prieteni, chiar mi-ai face așa ceva?” „Ce să-ți zic. Sper să ai parte de acțiunea pe
Joseph Daniel Haske: În bătaia puștii by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Journalistic/3768_a_5093]
-
aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita crengoasă; toate trec dinaintea mea, vii și în mișcare... Dar serile satului meu, cînd luna se ridica asupra părului și cumpăna fîntînei se părea ca un cocostîrc cu pliscul întins... ce sări sănine! într-amurgul se apropia, cîrdurile aducînd miroasele cîmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea de la pădure" (Amintiri). Pregnanța detaliului material și capacitatea de a alcătui din detalii o atmosferă
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
cărți. Sunt contabilii mei (care trebuie să declare, n.r.). (...) Eu sunt demnitar european, m-au votat o jumătate de milion de oameni, să nu mă confunde ăștia, că eu nu tai chitanțe și să mă duc repede cu mărgica în plisc, la cine? La Macovei și Georgescu. Cine sunt ăștia domne? Lolek și Bolek, Tom și Jerry ăștia domnule", a conchis el. Eurodeputatul C.V.Tudor nu a menționat în declarațiile depuse la PE venituri din drepturi de autor în valoare de
ANI îl acuză pe Vadim de evaziune şi fals în declaraţii. În replică, acesta spune că dă în judecată ANI şi că va juca pe mormântul politic al infractorilor lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/48637_a_49962]
-
-ți toată Simt și-azi cum se înalță, în minte când te văd, Spre gât un val de fiere bufnind ca un prăpăd Al vechii suferințe de tine tulburată... În fața ta, biet diavol plin de-amintiri fierbinți, Simțit-am orice pliscuri și orice fel de gheare, Doi corbi câinoși, pantere lipsite de-ndurare, Ce-odinioară carnea râvneau să-mi rupă-n dinți. Era albastră marea și bolta străvezie, Dar pentru mine totul de-atunci, vai, a rămas Întunecat în sânge, iar
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
aurită și de cruci negre, cumpăna fântânei de la poartă, aninantă pe răchita crengoasă; toate trec pe dinaintea mea vii și în mișcare... Dar serile satului meu, când luna se ridica asupra părului și cumpăna fântânei se părea ca un cocostârc cu pliscul întins... ce sări senine! Într-amurgul se apropia, cârdurile aducând miroasele câmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea din pădure..." Este partea literară a memorialisticii, cum se întâmplă și în tabloul de moravuri
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]