930 matches
-
și într-un gang, un înger blond, din surlă, vrea să îmi vîndă busuioc eteric. Cînd s-or trezi la viață cerșetorii, eu voi dormi în pijama scrobită, și vor crăpa deasupra noastră zorii ca niște ouă sfîrîind pe-o plită. Referință Bibliografică: Noaptea dinaintea zilei / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2277, Anul VII, 26 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NOAPTEA DINAINTEA ZILEI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383071_a_384400]
-
dus și anul acesta!..fără Sorinel...fără mama...fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se zbătuse să pregătească atâtea și pentru anul acesta. Și acum se întreba
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
foarte, foarte bine și sunt foarte cerute și solicitate. Mai avem cavarmaua de rață de la meglenoromâni, daca vă interesează și acest aspect. Este o pulpă de rață frăgezită în untură, fiartă în untură câteva ore, după aceea se rumenește pe plită și se servește cu mămăligă și mujdei. Mai sunt și alte preparate care se vând foarte bine cum ar fi colțunași cu mânătărci de la basarabeni, pitligeani țârgăsiti (n.r. vinete prăjite) de la aromâni, phiperchi, chiroștii, etc. Revenit la preparatele istroromâne, au
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
și într-un gang, un înger blond, din surlă, vrea să îmi vîndă busuioc eteric. Cînd s-or trezi la viață cerșetorii, eu voi dormi în pijama scrobită, și vor crăpa deasupra noastră zorii ca niște ouă sfîrîind pe-o plită. Citește mai mult Mă tot pețesc trăsurile vacantecînd mai înmoi cu tîrnul prin luceferiși simt femei, prin jur, mergînd pe poante,și toți nebunii lumii îmi par teferi.Eu le răspund candid că nu-s acasă.Mă înțeleg muscalii, și
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
tăiate de-ntunericși într-un gang, un înger blond, din surlă,vrea să îmi vîndă busuioc eteric.Cînd s-or trezi la viață cerșetorii,eu voi dormi în pijama scrobită,și vor crăpa deasupra noastră zoriica niște ouă sfîrîind pe-o plită.... XXIV. SÎNT O RANĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. V-aș îndruma să mergeți pe caii de lumină, V-aș arunca pe umeri un șal al împăcării, Dar sînt mereu o rană din ce în ce mai
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
dus și anul acesta!..fără Sorinel...fără mama...fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... Citește mai mult 1. Tava cu plăcinteDupă ce scoase tava cu plăcinte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
dus și anul acesta!..fără Sorinel...fără mama...fără tata...și noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva...Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... XIII. POVESTIREA BOLINDEȚI DIN VOL. "MAGIA COLINDEI", de Năstase Marin, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
șiruri ordonate de vase și recipiente din sticlă și din ceramică pictată. Pe marele banc central, acoperit de o placă din marmură, zăceau câteva mojare de diferite dimensiuni, din piatră, din bronz și din lemn, și apoi o serie de plite pe care fierbeau ulcele și retorte din cupru, emanând un subțirel abur aromatic. Un cuptor dintr-un material refractar emitea, pe fundal, o blândă lucire roșiatică. Lângă banc, poetul văzu un bărbat ce părea să aibă aceeași vârstă ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
înainteze nici măcar un metru cu o asemenea greutate. Întunecatele colțuri de stâncă ale masivului muntos, orientate spre sud și ușor înclinate, începuseră să se încălzească din nou încă din zori, și la ora aceea, aproape de prânz, deveniseră un fel de plite de bucătărie pe care s-ar fi putut prăji un ou fără altceva decât un strop de ulei. Imediat observară că picăturile mari de sudoare ce le cădeau de pe frunte nici măcar nu ajungeau până jos, deoarece se evaporau înainte, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște turte , mai rar se coceau în ulei, în tigaie. Dacă nu se coceau plăcinte, în cuptorul de afară (o lipitură de lut galben pe un cadru din nuiele de alun!) se coceau alivenci pe frunze de hrean
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
strânsă și le-ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la unele gospodării un acoperiș improvizat în curte, sub care este un cuptor cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la unele gospodării un acoperiș improvizat în curte, sub care este un cuptor cu plită, unde se face vara mâncare, se încălzește apa pentru vase, spălat rufe și baie. De regulă, casa se construiește pe o temelie din piatră, dar sistemul mai vechi presupunea o structură de pari bătuți în pământ, între acești pari se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ea o poveste a prilejului pe care îl pierduse. După moartea lui Strickland o parte din lucrurile lui s-au vândut la mezat în piața din Papeete, iar ea s-a dus acolo pentru că printre altele se vindea și o plită americană pe care o dorea și pe care a cumpărat-o cu douăzeci și șapte de franci. — Erau acolo o duzină de tablouri - mi-a povestit -, dar nu erau înrămate și nu le voia nimeni. Unele dintre ele s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lui admirator de pe insulele acestea. Îi zâmbi malițios lui Tiaré și ea, lamentându-se, ne spuse încă o dată povestea aceea cum la vânzarea prin licitație a bunurilor lui Strickland neglijase tablourile, dar cumpărase cu douăzeci și șapte de franci o plită americană. — Și mai aveți tablourile? l-am întrebat. — Da, le păstrez până când ajunge fiică-mea de măritat și atunci o să le vând. Ele o să-i alcătuiască dota. Și apoi își continuă relatarea vizitei sale la Strickland: — N-am să uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
că lumina lui va putea trece peste mare, ajungând și până la necredincioșii din Palestina. Pe o parte a ciudatului obiect era un gemuleț Închis cu un mâner. Dante desprinse dispozitivul de fixare, aruncând o privire Înăuntru. Acolo era doar o plită mică, ecranată În partea dinapoi de o parabolă care pesemne că avea funcția de a concentra lumina spre ferestruică. Se Întoarse către Arrigo cu o expresie dezamăgită În privire. - Nu mi se pare prea diferit de oricare alt felinar, observă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În ultimii săi ani de viață, Elia aprofundase studiile de alchimie: acest praf e ultima sa descoperire. Dar nu a vrut să Îmi dezvăluie ce compoziție are, stăruind numai asupra extremei sale periculozități. - Și cum funcționează? - Clondirul trebuie pus pe plită și Încălzit. Sunt de ajuns doar câteva momente ca să se aprindă și să emane o strălucire uimitoare, albă și lipsită de variații, ca aceea a soarelui. Din instinct, Dante Întinse mâna să apuce sticla, Însă Arrigo o retrase brusc. - Atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
construiesc, în sfârșit, cum vor. Zăpăciți de cap, cei doi camarazi amestecă încurcați în găleată, ca să nu se întărească cleiul. Pentru asta, cleiul are nevoie de căldura pe care n‑o găsește afară, ci doar în ambianța plăcută a unei plite de bucătărie, unde se și află în momentul de față. Nu știu cum să‑l ia pe Hans ăsta, pare atât de sigur pe el, însă e evident că l‑au atras alții și‑l pun la treabă în folosul lor. Afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
notează sadic manifest și-o port ca pe un sac ca pe un lest lasă-mă în pace zgâtie! M-a pus la colț cu bobârnace ca pe un urs pe care-l înveți să joace pe tabla înroșită pe plită n-are principii numai capricii și dă tare cu gârbaciul că m-a adus pe mine cârpaciul să fac nu ce vreau ci ce-i place Degeaba îmi crapă pielea degeaba îmi urlă țeasta: ce fel de viață e asta
LASĂ-MĂ ÎN PACE, ZGÂTIE! de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361382_a_362711]
-
dintre paturi era zestre mătușii așezată frumos până în tavan alcătuită din covoare și coverturi țesute în război, presuri multicolore din coade și perne de puf noi înfățate în fete albe cu colturei. Bucătăria era încăpătoare iar sobă de lut cu plita ocupă un sfert din ea. În fața ei trona mărul cel mare, mărul domnesc . În fiecare an când ajungeam la țară acesta era plin cu roade ce se făceau mari și roșii, iar de jur împrejurul lui ramurile bătrâne se sprijineau pe proptele
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
surpriză. Ne-am îndreptat spre acea sală, agale, vorbind și glumind când cu unii, când cu alții. Acolo era cald. Așezându-mă în capul mesei dinspre cuptor, am înțeles că acolo s-a pregătit ceva. Marele cuptor era cald și plita încă era ușor încinsă. Ei bine, printre alte bunătăți, am avut surpriza să mâncăm și păstrăvi! Că au fost de la „Lacul de Argint” sau ba, nu am de unde ști. Nu am întrebat pe nimeni. Până la mâncare, compusă din nu mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
acum, pentru Dode. A început să plouă. Cu lacrimi de ceață. Plouă sălbatic. Cavalerii fără chip își mână caii în galop. Miroase a palidă destrămare. Dode purta iarna căciulă de astrahan. Când intra de la curățatul zăpezii, își încălzea mâinile deasupra plitei din bucătărie. Îi era mereu frig. Fusese prizonier de război. A mărșăluit iarna de la Păuliș până în Ungaria și apoi Austria. Cu lanțuri la picioare. Fără manta. Cei care cădeau, erau omorâți. Își încălzea mâinile deasupra sobei și spunea povești. Citea
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care se ridicau pe verticală și se lăsau să se usuce bine. Tizicul era folosit ca un combustibil ieftin pentru gătitul alimentelor pe plita amenajată în curtea din fața casei, construită din bucăți de olană și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]