398 matches
-
vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
și un picior. Prin urmare, execuția presupune și o doză de exemplaritate; scroafa nu este ucisă simplu, ci este supusă mai întâi unei torturi pe măsura faptei: un călău îi smulge râtul și un picior, echivalentul părților vătămate ale nevinovatului plod. După aceasta, scroafa este atârnată într-un cârlig și lăsată să se zbată acolo, în fața oamenilor și mai ales a porcilor, probabil mai puțin impresionați de spectacol decât primii, până ce moare în urma rănilor. Apoi trupul ei este sfârtecat și ars
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
supus acest arbore În zilele acestea, acelea ale speranței lui Întru perpetuare, precum a noastră atunci când odrăslim - ce teluric termen urmează! - un moștenitor: De dragul câtorva flori - consacrate ca medicinale, deci vandabile ori, avându-le, economisitoare a câtorva gologani -, mulțime de plozi care visează, În schimbul lor, vreo gumă de mestecat dacă nu cumva vreo țigară ori ceva mai rău, respectiv oameni În toată firea - săraci ori mai degrabă zgârciți -, smulg crăci Întregi dintr’un arbore neînzestrat de Natură cu lemnul tare al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e (pe dinăuntru) creația individuală a cuiva care amestecă În cratiță tradiția cu elemente ale vieții moderne, precum scrisoarea, poștașul și, nu peste mult, cu e-mail ul pe care-l așteaptă știu eu ce măicuță (evident) bătrână și părăsită de plozi. À propos: În lumea animală, mama Însăși Își gonește din cuib puii deîndată ce simte că aceia Își pot purta singuri de grijă. Creație colectivă? Pe mine! Nici pomeneală. Creația folclorică e colectivă numai În măsura În care generații succesive pot fi aduse
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
său la Filarmonică timp de multe decenii. Cum nu-i plăcuse meseria, fratele mai mic, avocat, o făcea pe profesorul la Gulia, înconjurat de suplinitoarele de prostia cărora își bătea joc în pauze. Ele pălăvrăgeau despre mâncare, soți bețivi și plozi care știau să înjure înainte de a începe să vorbească. Emil Geanău se amesteca în toată această vorbărie, povestindule o rețetă de cozonaci (el care nu știa să fiarbă un ou) pe care i-o dăduse chiar cu o seară înainte
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și ale impertinenței”. Sălile Palatului ajunseseră ,,hipodrom pentru mica și nestăpânita herghelie”. Seara, Marele Voievod Mihai se întorcea la locuința mamei și-i povestea isprăvile zilei. Principesa ,,era îngrozită de influența pe care rău crescuții săi tovarăși o aveau asupra plodului regal”, relatează Manoilescu. Canoanele educative ale aristocrației englezești, în care fusese crescut până atunci Mihai, au fost încălcate și înlocuite cu ,,originalele concepții” ale regelui Carol al-II-lea, dar care asigurau dezvoltarea sociabilității copilului. Carol și-a crescut copilul ,,într-o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tânără, un firicel de sânge roșu îi colora obrazul palid, de la colțul gurii până a bărbie. A tăcut și a închis pentru veșnicie ochii ei căprui și calzi în care mai scânteia o fărâmă de viață. Ce-i făcut, măi, plodule?? Ce-ai făcut? Uite, vezi? Din cauza ta poate să moară... Adă-i, fă Ileană, o lumânare. Tu nu vezi că se duce... Oameni buni, doar n-om lăsa-o să moară în șanț, Doamne ferește! Au oprit o căruță și au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
copil, sau poate nici unul, și se simt terminate, vlăguite. Dar să naști și să crești 18 copii? Tatăl meu fusese al nouălea din seria de optsprezece. Așa că, pe bună dreptate, bunicii i s-a acrit să mai vadă picior de plod în fața ei. Voia și avea tot dreptul să respire ceva mai slobod, în deplină singurătate. Dar să revenim. M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse cap la cap. Era un băț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ticăloșia din automobile. ... Poporul e dobitoc; se poate lua și cămașa de pe el. Funcționarul e sclav, poate fi umilit. Militarul a jurat credință și ordine, deci poate să rabde de foame... Guvernul vinde covata la mezat în care se leagănă plodul țăranului și menține saloanele în care fiecare fotoliu, fiecare statuetă, fiecare sărut al amantei, înseamnă furtul și înșelăciunea din truda dezmoșteniților, care dacă ar putea ar trage la răspundere și pe Dumnezeu”... Const. Cehan Racoviță, firește, avea dreptate. Situațiile se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și apoi va fi borșul acru. Cînd umple femeia borș și are vreo fată ori băiat răutăcios, să-l ungă pe la nas cu melesteul* cu care a mustuit borș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînce inimă de pasere rea, cum e coco șul, căci va face copii răi. Cînd tai un cocoș, să-i jumoli din penele aripelor, că te bați cu el pe lumea cealaltă. Femeile nu mănîncă cap de cucoș, că nasc ploduri rele. Barba de cucoș (cele două pielițe ce atîrnă) nu se mănîncă. Pe beregata cocoșului să nu sufli: e rău de sărăcie. Cînd cîntă cocoșii dimineața, din noapte și pînă se luminează de ziuă bine, va fi ziua bună. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are tot mîți pe lumea cealaltă. Se crede că dacă o mîță linchește* din bucate și apoi mănîncă copiii din ele, le pot fi de stricăciune; deci spre a scuti pe copii de așa ceva i se taie mîței vîrful cozii. Plod de mîță dat în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn rău. Să nu iei la casă mîță neagră, că ții pe dracu-n casă. Mîță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
limbaj (a promite, a întreba, a ordona, a cere, a enunța etc.), dar și prin conectori argumentativi (deoarece, pentru că, dar, deci etc.) și/sau printr-un lexic marcat din punct de vedere axiologic ("bordei" sau "cuib" în loc de "casă", "puști" sau "plod" pentru "copil", "slăbănog" sau "deșirat" pentru un personaj, alegerea unui lexic global euforic sau disforic într-o descriere etc.). A.2. O ancorare enunțiativă globală conferă unui text tonalitatea enunțiativă de ansamblu, în timp ce nenumărate schimbări de planuri enunțiative alternează. Avem
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
15 Aceleași elemente sunt reluate, nu peste mult timp, în concisul poem intitulat chiar Increat (în vol. Joc secund, 1930) și într-o viziune mai amplă în Oul dogmatic (1925), unde oul- simbol propune, prin straturile celor "trei atlazuri", revelarea plodului inaparent, vizibil doar în imaginea sa devoalată în perspectiva luminii solare. Nu am putea vorbi în acest caz de o imagine diafană propriu-zisă, întrucât ceea ce se lasă văzut nu luminează de la sine, prin însăși transparența prin care se vede, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu, Versuri natale, dă fundament mai amplu tristeții apăsătoare, vecină cu jalea doinelor, prin imagini ale „Sionului” pierdut - tablouri ale meleagurilor natale (Odă la Basarabia, Podgoria, Salcâmii sorb), portrete ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
și-a luat soție din Ucraina. „Au inima și mai bună decât moldovenii noștri, să știți”, spune Sorin. Eu râd, torn suc în pahare, mă uit la o mamă cu patru copii sărmani cu vârste între unu și șase ani. Plozii mușcă cu poftă din delicioasele sarmale ucrainene, așezați circular pe iarbă în jurul mamei care cere tot timpul alte și alte pahare de suc. Pelerinajul noaptea. Insula din oraș. Este ușor trecut de miezul nopții. Pelerini cu lumânări aprinse în mâini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
s-au făcut tractoriste. Cu comportament identic. Pe măsură ce se apropia sorocul, Anica era tot mai nervoasă, supărată pe lumea asta idioată, care nu se dădea la comunism. Abia se făceau întovărășirile, iar despre colhoz nici vorbă încă. Cînd a născut plodul, așa de tare răcnea Anica, încît se adunase jumătate din sat să asculte și să facă glume. Femeile alergau care încotro, pline de mister. Țîncii aflau, în sfîrșit, că nu barza îi aduce pe lume. O femeie speriată vine într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zi a fost surprinsă cum își număra degețelele. Unu, doi, trei, patru... Fața îi radia de fericirea reușitei sale. Bucuria acestei copile o apropia și mai mult de ceea ce vedem în unele icoane. Nu același lucru vedea și Vasile în plodul lui Eugen pe care el trebuie să-l crească. Parinții lui Vasile aveau o autoritate absolută și doar frica de ei nu a dus la omorîrea fetiței Peste imensele straturi de suferință imprimate în micuța ființă în scurta sa existență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
debordau precum cornul abundenței. Pînă la venirea lor meditam admirativ. Îmi ziceam că uită-te, dom'le, au cam 30-32 kg, fac treabă cît una bucată femeie europeană de 70-72 kg și, dacă te uiți lung la ele, țac-pac, apare plodul. Mîncare aproape deloc, cu un metru de stofă îmbraci un harem și muncesc precum furnicuțele. Incredibil, dar ca dotări aveau tot ce trebuie și, în plus, salariul era cît și al europenelor noastre de mare. Am rămas contrariat de farfuriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
par să confirme că voiajul este plăcut. Se opresc la izvor, dau "bagajul" jos. Beau apă, se spală pe față și zîmbesc. Cînd v-ați pornit din sat? De două ore. Au gura pînă la urechi, dau ceva de băut plozilor și ne întreabă ca să se afle în vorbă, pentru că știau răspunsul. Pînă la Pont du Col cît se face? Cinci ore, sar eu cu un răspuns ferm. Mai bine dormiți aici. Jean rîde amuzat, olandezii privesc soarele. Este prea sus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
încăpea în buzunar i-a cucerit inima Veronicăi. Căsătorie, bocete, vapor și Insula apre în toată splendoarea ei. Ce nu știa biata fată este faptul că pe aici femeile gîndesc că orice bărbat este divorțabil. Dacă pînă îți toarnă 2-3 plozi mai poți lupta cu rivalele care vor să-ți ia jucăria, după ce șarmul se mai tocește este greu să-ți mai ții jumătatea pe acasă. Deșteaptă, Veronica era cercetător la Universitate, iar "'guantanamera în sus și guantanamera în jos'' era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai tocește este greu să-ți mai ții jumătatea pe acasă. Deșteaptă, Veronica era cercetător la Universitate, iar "'guantanamera în sus și guantanamera în jos'' era un frecător de mentă cu hau-hau. Într-o zi, biata femeie a rămas cu plozii singurică. Nici o șansă să găbjească soțul alteia, nu era genul și nici nu poseda tehnica. Dar studiile și copiii îi ocupau tot timpul și nici nu mai avea timp să plîngă, decît două-trei ore pe zi. Minimum. Specialitatea Veronicăi era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Consecința este o defazare între instituția de control și invenția care trebuie controlată. Puterile, surprinse, au fost luate pe nepregătite. Cine reglementa manuscrisul? Biserica. Tot ea va avea în grijă tipăriturile. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i pasează plodul Statului. Cam tîrziu însă. Cine reglementa tipăriturile? Statul însuși. Va prelua deci conducerea audiovizualului. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i plasează plodul pieței libere. Cam tîrziu însă. La început, puterea e calmă. Îl întîmpină chiar pe noul sosit
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Tot ea va avea în grijă tipăriturile. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i pasează plodul Statului. Cam tîrziu însă. Cine reglementa tipăriturile? Statul însuși. Va prelua deci conducerea audiovizualului. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i plasează plodul pieței libere. Cam tîrziu însă. La început, puterea e calmă. Îl întîmpină chiar pe noul sosit cu un zîmbet larg și frecîndu-și mîinile. În final, panică. Accelerarea progresului tehnologic scurtează, evident, momentele de latență între întîmpinarea represivă și abandonarea finală
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
refuze, iar eu nu eram decât un pretext. Mai departe pot să-mi închipui foarte ușor ce s-a întâmplat și să-mi explic multe probleme pe care le-am avut dea lungul anilor. Pe de o parte era un plod de securist care nu era nimic de capul lui dar care avea pretenții și care pornise deja pe panta minciunii și megalomaniei, iar pe de altă parte a urmat lunga noapte a dictaturii, când Securitatea a devenit pur și simplu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]