389 matches
-
am, nu vrea s-audă Sau să-mi acorde vreun favor La ce bun diplomele toate Să aibă moliile ce roade Că toată lumea dă din coate: Codoșii, parveniți, iscoade? La ce bun studiile dacă Nu ești în stare să crești plozi Că n-ai nevoie de dădacă Și geme lumea de nerozi? La ce folos învățătura Când e mai bună o fițuică Alege omul scurtătura Și are-ntruna bani de-o țuică De ce nu fac și eu un chef Să-mi
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355493_a_356822]
-
și-ar fi călcat și băiatul moșului pe suflet, cum ar fi făcut nevestica lui cea iubită, care îl amenințase că îl părăsește, dacă nu o să-i facă pe plac, și s-o dea și el dracului pe matracucă, cu plozii ei cu tot cu care îl șantajase ea pe el? Ce slăbiciune este în sufletul bărbaților, de-i face să înghită orice, numai să nu trăiască cu gîndul că și-au nenorocit copiii?! La asta mă gîndisem și eu, cu ani în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
și o tăvăleală la hotel pînă spre dimineață ar putea echivala cu dăruirea dumnezeiesc de profundă a Ksiutei în căpița de fîn, în noaptea aia ploioasă, cînd cerului i s-a făcut milă de singurătatea ei și i-a rodit plod în pîntec, rod de iubire adevărată și de dăruire necondiționată, of, ce poate fi mai frumos?! În ochii Lizucăi străluceau lacrimi limpezi de emoție și de fericire. Evghei Evtușenco, tuns ca un soldat pe frontul literelor, stătea îngîndurat, cu cotul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
fost la babe, dar nici cu ele nu au rezolvat problema. Lumea începuse să vorbească și nu au fost puține vocile care‑i șopteau lui Vasile, mai pe ocolite ori mai direct, să‑și găsească femeie care să‑i facă plozi. În special, la cârciumă se găsea câte unul care prindea curaj să‑i zică. - Bă Vasile, mare păcat e că n‑ai și tu un moște-ni-tor... Cât ești tu de bărbat voinic și frumos, n‑ai femeie bună la treaba
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
Mița”. Lucrurile se desîlcesc. Mama Marucăi a ajuns la închisoare în urma unei înscenri: Ce-ți făcuse? vorbea în continuare Ziko Enver. Miriam se chinui să-i zâmbească, recunoscătoare: - Ah, nu era decât o cioroaică nenorocită... Încerca să sară cu un plod pe bărbatul meu, pe Ady! I le-am strecurat în casă printr-un intermediar, după care i-am trimis poliția-n “vizetă”. Ce voiai să fac? Îi tot dădea cu puradelul! Justițiarul a reușit să înregistreze mărturia cea mai prețioasă
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
citi peste român, despre care Eminescu avea să rostească tristul adevăr: „Vai de biet român săracul,/ Înapoi tot dă ca racul”). Păi cum să nu dea înapoi, când el - ocupat până peste cap să-și lucreze pământul, să-și crească plozii și să-și vadă de multimilenarele tradiții ieșite din sedentarism - n-avea nici timpul și nici dispoziția sufletească (în primul rând liniștea) pentru reușita campaniilor culturale de amploare, căci grija lui de căpetenie era să-și apere „sărăcia și nevoile
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
ca mâine m-oi însura, vezi să fii numa' pregătită. Să primești nora.” Mâine s-a făcut poimâne, săptamâna viitoare s-a făcut luna următoare, apoi lunile au devenit ani și tot așa. Mama a murit fără ca să ție un plod, din partea feciorului, în brațe. I-a lăsat cu limbă de moarte, dacă nu se însoară, îl va blestema și dincolo de mormânt. Să nu i se stingă neamul. Dar parcă el nu ar fi vrut să se însoare? Câte fete nu
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
aceea. - Nebuno, îi strigase asistenta cu câțiva ani în urmă, când venise să-i vaccineze copiii, nenorocești băiatul! Vasilica se săturase să se tot scoale noaptea udă și să fie pusă de bătrână să spele zdrențele pe care se ușura plodul. Găsise soluția! Îi lipise băiatului două benzi de leucoplast, una peste alta, direct pe piele, asigurându-se că nu avea pe unde să iasă nici o picătură. Asistenta dezlipise benzile în urletele copilului, sub privirile îndurerate ale fetiței care începuse și
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
după un concediu în Texas. Nu mică i-a fost mirarea să vadă acolo, în vitrina unui magazin de arme, o pușculiță roz - așa se zice, nu? E diminutivul de la pușcă. Era specială pentru copilițe, dar perfect funcțională, ca să învețe plozii încă de mici cum să-și apere drepturile. Pe post de tânăr vlăstar în familia armelor de foc, lângă pușca automată clasică, de adulți, ”jucăria” făcea casă bună. Pe patul ei era desenată pisicuța Hello Kitty, semn că nu era
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
cornaci, Iar o doua alta nu e decât pacea pe pământ, Un mileniu-n care omul sieșii își va fi Cuvânt... Și Cuvântul se va face hrană gurii dar și rod Sufletului ce ne este dat să-l dăm din plod în plod... Referință Bibliografică: Cuvântul de după Cuvânt / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353513_a_354842]
-
o doua alta nu e decât pacea pe pământ, Un mileniu-n care omul sieșii își va fi Cuvânt... Și Cuvântul se va face hrană gurii dar și rod Sufletului ce ne este dat să-l dăm din plod în plod... Referință Bibliografică: Cuvântul de după Cuvânt / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CUVÂNTUL DE DUPĂ CUVÂNT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353513_a_354842]
-
o scapă din ochi pe guvernantă. Nu credea spusele lui, că îl interesează cum se poartă ea cu copiii și de aceea îi supraveghează. Trebuia să scape de femeiușca asta și așa îi era ușor să se descotorosească și de plozii ăia plictisitori. Guvernanta era ca o cloșca pentru ei. Nu-i scăpa nici o clipă din ochi și asta creștea aprecierea lui M.Joseph pentru femeie. Mary nu avea de gând să lase lucrurile, așa. Mătușa Annie, fredona o melodie și
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
se prinde. Stai liniștit. Și nu numai după bani. E o partida grozavă. Un bărbat bine. Și gura aia a lui ... îhmmm! își mușcă pofticioasă buza. - Nu face prostia, să-l subestimezi! E imprevizibil. Și își iubește, enorm, copiii. - Ah! Plozii aia nesuferiți. Mai ales vipera aia mică de fiică-sa, e numai cu ochii pe el! - Și mai e guvernanta ... O provoca, rânjind. Lady Morgan îl ciupi nervoasă. - Să nu-mi vorbești de tărăncuța aia impertinentă. M.Joseph e cu
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
genunchi, / Tot spre roșii orizonturi - // Ia priviți-i cum cerșesc, / Ia priviți cum nu mai vine, / De la Domnul lor ceresc, / Măcar mana de rușine - // Ia priviți cum stau la cozi, / Ia priviți în cimitire, / Cum se duc, să dea la plozi, / Libertate și iubire - // Tot privesc la cei ce vin, / Ce le cer, și ei, de toate - / Din puținul lor, puțin, / Ei i-ar duce-n Rai, în spate ... // Și mai au, puțin, puteri, / Și mai au, puțină, vlagă, / Să întrebe
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
fapta care a pus temelie Țării Moldovei. Va simula, la fața locului, dezgroparea promisă într-o doară, dintr-un exces de zel părintesc . Dar în planurile tatălui, fie el preot, își băgase bine coada și Potrivnicul. Căci într-o zi, plodul cel cu sete de cunoaștere cotrobăi pe unde nu era de așteptat și găsi corpul delict. Necunoscând însă anatomia necuvântătoarelor, Mihuț al părintelui a asociat obiectul ciudat cu ghidonul unei motociclete ... Și mare i-a fost descumpănirea tatălui când își
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
înghesuială, o pipăia năvalnic pe acele părți ale ei mai proeminente și ea se alinta ca o școlăriță, da' cine se supăra pe bădăranul cel guraliv, care o sorbea din priviri pe Afrodita lui cea frumoasă ce îi dăruia un plod pe cinste, uite acuma, la bătrînețe ... . Estera nu-și comenta niciodată tristețea, dar se dusese la un ginecolog și își făcea tot felul de analize, mai complicat era să-l convingă pe Mancuse al ei să se caute și el
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
complicat era să-l convingă pe Mancuse al ei să se caute și el, ca nu cumva să fie steril, dar bărbatul era convins că nu este și ce dacă nu-i făcuse ăleia cu care mai fusese însurat nici un plod, poate nu fuseseră compatibili sau nu voise Dumnezeu, oricum, își amintea că aia nu se ferea niciodată și probabil că și cu alții proceda la fel, pentru că acuma era convins că fusese însurat cu o nimfomană turbată. Medicul o sfătuise
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
trecere la băieții cu gânduri serioase. Dar printre însoțitorii codanelor se aflau și vicleni, în plasa cărora gâsculițele s-alegeau cu ponoasele cele hulite de țațele și babele satului. Așa pățise Maria lu' Rostogol și Ileana lu' Ivașcu, ai căror plozi erau numai buni de-acum să pască mieii pe coastele Chetrăriei ori s-aducă acasă gâștele de la bălțile Ghilahoiului. După spartul horelor, de un timp încoace Ion și Ruxandra se îndreptau, fără tăgadă, spre casa lui Ghiță Pâslă. Era lucru
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
buchet spre cerul colorat în violet amiroase peste țară a carne sfârâind pe jar și suie tot mai sus trecând Carpații o rugăciune și căință de tâlhar rumegă durerea în lacrimi triste turma că iar s-au dus pe copcă plozii la cuțit (cu crucea pe mâner și bine ascuțit) în blânda irosire de cruciadă sfântă în timp ce își dă duhul priponit în cuie un alter ego pe care-l știe lumea (dar teamă mi-e, c-o să-l alunge UE!) că
AMIROASE PESTE ŢARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344657_a_345986]
-
Din copaci se-nălță-n roiuri, Scâncete în mii de soiuri; Vântul trece și se pierde, Parc-ar vrea și parcă nu, Să se coloreze-n verde. Se trezește din somn vremea, Scutură și-alungă lenea; Se întind pe ramuri plozii, Parc-ar vrea și parcă nu, Să țâșnească în explozii. Iarăși mă apucă frica; De va roboti furnica Și-o să-mi spună: "Fă ca mine!” Parc-ar vrea și parcă nu, Să mă facă de rușine. Țipă-n mine o
PARC-AŞ VREA ŞI PARCĂ NU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358860_a_360189]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > LUME COMUNĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Lume comună Ion Barbu-Oul dogmatic Întrebi la piață doar cât costă oul, Nu dacă are sau nu are plodul, Să nu te socotească drept nerodul Ce-ntreabă de câți metri e metroul Aici descălecat-a Voievodul - Se naște bard ce demonstraează „noul”: Coaja de var a oului - cavoul, Înalță imn și cântă chiar prohodul. Dacă ai chef pentru filosofare
LUME COMUNĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358874_a_360203]
-
toate câte mi-ai făcut?, țipă ea furioasă, fluturându-mi prin fața ochilor o bucată mică de hârtie. Tu știi ce-i asta?, mă întreabă făcând ochii mari la mine. Știi? - Nu știu. Ce e?, spun calm încă. - Dovada, idiotule, că plodul Mariei este al tău. Dovada că tu îi plătești pensie alimentară de zece ani fără ca eu să știu, fără să-mi dau seama. Un mandat trimis de un binevoitor în cutia noastră poștală, o copie de fapt a adevăratului mandat
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
lucrate la război în iarna ce urma. Cu pași domoli, cei doi păcurari se îndreptară spre umbra alesă. Vitele flămânde smulgeau fără alegere iarba crudă, mestecând-o sumar și înghițind-o cu nesaț în burdihanele veșnic nesățioase. Vițeii, ca niște plozi neastâmpărați, cu cozile ridicate, alergau în jurul lor întrecându-se în zbenguieli și din când în când căutau la ele pentru a mai suge lapte din ugerul golit de curând. Dorința lor era zadarnică fiindcă în loc de îngăduință, acum erau împinși cu
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
francului elvețian este o altă veritabilă filovrăgeală izvodită de români. (Maestrul Corneliu Leu o numește dramoletă. Mă rog, fiecare cu gusturile lui...Important este faptul că noul născut nu a rămas cu buricul netăiat, așa cum îndeobște se întâmplă în cazul plozilor cu mai multe moașe.) Firește, este cât se poate de regretabil că vreo câteva zeci de mii de români au fost din nou țepuiți de bănci. Eu unul stau și mă minunez că, după atâtea dezastre provocate de bănci României
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
locul lor de înnoptare se cheamă Poiana untar'lui. Și încet încet profesia de untar, a făcut să treacă în umbră numele neamului, iar când s-a schimbat notarul comunei, cel nou, probabil auzind că s-a mai născut un plod de-al untăreștilor, așa l-a trecut în registrul de nașteri și schimbarea fusese legiferată. O altă rubedenie de-a noastră spunea tușa Rada, fusese pădurar trăise într-un bordei ed pământ în inima pădurii, gospodărindu-se singur cum putea
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]