189 matches
-
s-a luat,/ fie numele păhăruțului binecuvîntat,// înainte de-a îmbătrîni aici ascultînd mereu ploaia/ cu exilații și cu morții, susurul ei nocturn/ peste case revărsat, peste tufa de baștină, a domnului lunetist" (Lunetistul). Spre a evita de bună seamă plonjarea discursului în excesivă fluență, într-o melancolie caligrafică (simptome ale detensionării), poetul recurge la cîteva inserturi dure, precum lovituri de pumnal aplicate convenției: ,Vai vouă, rîturi de porci/ cum veți cînta, cum veți cînta sub stele/ Caracal Sighișoara mea, Caracal
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
și s-a prelins într-o ceață ce / dispăru în și din interior ca orice bucurie". Între rațiune și vizionarism se interpun elemente ale concretului cotidian, menite a limita tendința de abstragere fără rest a celei dintîi și cea de plonjare în abisul irațional a celui de-al doilea: "o moarte de vară / sub vie / sub lămpi calde / și sulf / între cuvinte / mai bătrîne / ca oamenii // monstruoase ce / năpădesc visul // somnul de vară / moarte de mărunțișul / uitat prin buzunare" (Somnul). Deloc
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
Gulagul, au însemnat nu numai moarte, chinuri trupești și morale, uriașe suferințe și amintiri de nesuportat ale supraviețuitorilor, ci și deformări ale spiritului, remușcări, complexe de culpabilitate (de ce eu sînt în viață și cei dragi mie, nu?), replierea asupra sinelui, plonjarea în niște universuri interioare secrete, iar în alt plan, destrămarea și dezintegrarea familiilor, rupturi, alienări, nevroze. Dar într-un fel vorbește despre toate acestea fostul procuror, care consideră, aidoma multor oameni pe care îi cunosc, însăși ideea comparației dintre Gulag
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
contenit să învăț de pretutindeni, în primul rând de la marii poeți... și de la extraordinara cultură orientală, nonantropocentrică și neemfatică, japoneză în special, de la lecția ei de expresivitate în lapidaritate”). Aparent, recentul său volum Nu eu, dar nici altcineva e o plonjare în lumea memoriei, dar poetul nu se abandonează amintirilor, ci caută, reconstruiește într-o altă lumină, de care s-a apropiat acum altfel și o știe. Cu o înfățișare de el însuși numită donquijotescă, înfășurat în multele mantii ale personalității
„Omul cu broaște țestoase“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4976_a_6301]
-
zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). La mijlocul drumului dintre eu și non-eu, se plasează stările de subconștiență: somnul, moartea, beatitudine. Ele aduc o aluviune romantică, mai exact spus un eminescianism corectiv al prezentului greu de îndurat, ca o magică plonjare într-o regiune ideală. În anii regimului opresiv, astfel de stihuri purtau o impenitentă încărcătură opoziționistă: "colb alb de penet/ gușă plină de vînt/ copil al cuvintelor mele/ în taină purtînd aripi nemărginite/ ți-e somn și ți-e milă
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
pot să nu remarc hazul situației în care se vorbește pe îndelete, cu indiscutabil profesionalism, pornind de la niște versuri care, cel puțin conform legilor în vigoare, nu pot fi citate înainte de ora 24... Referirile la lupta dintre Eros și Thanatos, plonjările în istoria artei, afirmarea ritoasă a libertății de creație și a anomaliei prin care o autoritate non-literară ar lua o decizie în legătură cu literatura, sublinierea diferenței dintre realitatea nemijlocită și cea transfigurată - toate acestea cu greu ar putea fi atacate ori
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
Și liniștite. Era încă timpul, la 1914, să privești înapoi cu dulceagă pietate. Îndată după, admirația va răscoli numai răni. Lumi-le uitate, deși consună cu tonul general, n-au a face cu figurile istoriei imediate sau ale literelor. Sînt plonjări în eroismele altor vîrste, cu întemeietori de spiță biblică, de la Noe la David. Din cînd în cînd, se rătăcește, în ele, rescrieri cu virtuți de scoarță țărănească, așezată, întru amintire, pe perete, cîte-un sonet care nu-și trădează cinul: "Mi
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
cineva care a muncit la un spectacol și a investit bani, timp, energie în producerea lui nu poate să-și permită, totuși, să-și ia peste picior propriul efort. Sau, dacă o face, să aibă în vedere și măsura. Aș! Plonjarea în ridicol este di granda. "La Teatrul Bacovia nu veți asista numai la înmormîntarea propiu-zisă - o veți vedea pe doamna...brună în plină acțiune. Și, mai ales, veți asista la reacțiile dintotdeauna pe care le are muritorul atunci cînd stă
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
vieții trăite direct prin poezie. Sintetic formulat, himerismul structurează dedublarea în variațiuni ale expresionismului, privilegiind un eu liric ce aparține unui globe trotter cu antene romantice, un Himerus Alter - cum își numește Vasile Baghiu eul artistic; el investighează și execută plonjări în timp și istorie, revizitând mituri și sentințe pentru a le dilua în semnele expresionismului regenerat. Lipsesc din roman o bună parte din termenii care invadează poezia lui Baghiu, cu precădere cei medicali, împrumutați, fără îndoială, de la expresioniștii germani. Atmosfera
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
Dezvoltînd un fel de terapie planetară, lumea (și) de azi apelează la poveste ca la un balsam vindecător. Bucuria acestui film a însemnat și descoperirea - chiar în secolul 21 - a evadarii din realitatea seacă, banală, prea puțin generoasă și voluptatea plonjării în puterea formidabilă a imaginației. Acolo, totul arată altfel. Acolo se poate să existe miracol, frumusețe, bunătate, generozitate, acolo cuiva îi pasă de celălalt, acolo mai există zîne. Și tuturor li se pare normal. Cînd se întîmplă, uneori, și în
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
Rareori îl putem surprinde pe Al.Cistelecan în beatitudinea unor admirații totale. Avem a face atunci cu destinderea musculaturii supusă la efort în actul critic mai mult ori mai puțin epuizant, cu o relaxare în idealitate. Criticul se reechilibrează prin plonjarea nereținută în dispoziția opusă celei curente în economia practicii d-sale. Mircea Zaciu înfățișează, ca o "întîie performanță tacitiană" a scrisului său, "celebrul portret al lui Bălcescu din Colaje (Editura Dacia, Cluj, 1972), scris al cărui echilibru se regăsește între
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
regretat imens că Ilie Gheorghe, unul dintre actorii noștri mari, speciali, cu un soi de înțelepciune scenică rară, nu a izbutit decît cea dintîi ipostază a lui Faust. Pentru aventura nopții walpurgice nu a găsit resurse care să facă credibilă plonjarea în dorință, în păcat. Nici ideea multiplicării Margaretei-Lolită, inocentă și ispititoare, pe care regizorul o aduce pe scenă, nu susține și nu înviorează personajul lui Faust cel întinerit, dedat tentațiilor, de neoprit din patimi, nu face credibilă revigorarea disperată a
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
fără nici o urmă de umorul negru exploziv ce a făcut faima regizorului. Ceea ce-l obligă pe critic să încerce "o salvare" catalogând actuala aventură în căutarea paradisului pierdut drept o tentativă hazardată de gonflare în superproducție a unei secvențe antologice: plonjarea în closet! Comparabil cu godardianul Cu sufletul la gură, Trainspotting - capodopera șocantă din ultimul deceniu al sfârșitului de secol și mileniu - fascinanta tocmai prin ritmul alternativ al unghiurilor în care operatorul Brian Tufano redă culmile și abisurile, frenezia și apatia
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
tip de roman este un complex proces de reanimare a unor eroi sau eroine atestate istoric, în tablouri vivante credibile, totul servit întru readucerea în actualitatea noastră devoratoare de efemere știri mediatice a senzației de realitate tangibilă, consistentă, referențială, de plonjare într-un timp și spațiu fără fruntarii. Acestui tip de scriitură, și deci și autorului, îi este îngăduit un imaginar prodigios fără să fie asediat de silnicia probelor documentare sau ale citării surselor. În Eu, Mona Lisa, îi auzim și
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
regretat imens că Ilie Gheorghe, unul dintre actorii noștri mari, speciali, cu un soi de înțelepciune scenică rară, nu a izbutit decît cea dintîi ipostază a lui Faust. Pentru aventura nopții walpurgice nu a găsit resurse care să facă credibilă plonjarea în dorință, în păcat. Nici ideea multiplicării Margaretei-Lolită, inocentă și ispititoare, pe care regizorul o aduce pe scenă, nu susține și nu înviorează personajul lui Faust cel întinerit, dedat tentațiilor, de neoprit din patimi, nu face credibilă revigorarea disperată a
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
roșie a fost strivită/ de niște omizi albe sau albastre,/ dacă-mi amintesc bine.// Am dat să scriu/ și nu reușeam să duc paharul cu apă la gură" (Apa noastră cea de toate zilele). Precum și tentația epicului în sine, adică plonjarea, consolatoare, "într-o altă ordine, mai practică, a lumii" (Dialog final). Poetul decupează secvența din real, cu o foarfecă avînd ascuțișuri suprarealiste, în conformitate cu tentația către hiperrealism a unor avangardiști care au practicat cu sete reportajul. Proza groasă nu e decît
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
ignobilă, pe care ajungem să o cunoaștem prin derularea narațiunii, se va încheia demersul narativ al lui Khadra. Marea schimbare este, însă, faptul că naratorul ne lasă mai bogați sufletește pentru că putem aprecia mai bine libertatea după o asemenea dură plonjare în lumea condusă de talibani, și mai triști pentru că avem de-a face, aici, cu o tulburătoare poveste de dragoste care nu se poate termina, desigur, decât în moarte. Cele două cupluri pe ale căror angoase și suferințe se construiește
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
emană un miros de putreziciune, îl însoțesc doi corbi vorbitori), trecând în melodramă (Flint se îndrăgostește de patroana tavernei, femeie fatală și întrupare a generozității). Schulz oscilează între universul său, guvernat de prezența unei frumuseți de femeie ... de ceară și plonjarea în Veneția cărții, familiară și străină deopotrivă, pentru că înțelege cât de subtile și profunde sunt legăturile între el și Flint, între tatăl său care nu contenește să-l sfătuiască și ocrotitorul lui Flint, între femeia tăcută de alături și Nina
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
Gruppen, Carrč, Momente), torturarea ambianței prin exerciții și tatonări eufonice de multe mii de herzi (în Microfonie 1,2), calofiliile și mixturile sonore (în Hymnen), rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un puternic erotism a spiritualității hinduse (în Stimmung) ori plonjarea în oniricul premeditat și auto-monitorizat (în Trans). Toate au însemnat fie exaltarea raționalismului, a formalizării excesive, fie, din contră, îmbrățișarea sufocantă a empirismului și intuiționismului, ambele ipostaze stîrnind, vorba lui Antoine Golea, o publicitate exagerată, bine condusă, ceea ce oamenii de la
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
fi văzute până și în cristelnițe din care pruncii sunt scoși cu - parcă - alunele pe trupșor. A Streetcar Named Desire Pentru Anna Karenina doamnă mândră dar infidelă în conjugală juruință aruncarea sub tren a fost cam același lucru cu eventuala plonjare sub un tramvai numit dorință... Modificare de forme În noapte se aude un foșnet. Îl percep ca pe o schimbare de forme. Da în spațiu s-au modificat formele a ceva. S-a dezechilibrat ce era fix nemișcat. Altfel foșnetul
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/2557_a_3882]
-
bucății. în schimb, în celebrul Pseudokynegetikos (1874), deși se mai păstrează unele semne prezente (fetița scriitorului apărută pe neașteptate în cameră, cățelușa care naște, un alt ospăț final, oferit de data aceasta de un domn Stere), echilibrul s-a stricat: plonjarea în muzeal ia proporții acaparante, iar lectura devine împiedicată, fragmentară, fără suflu continuu; simpla temă a "vînătorii" nu e suficientă ca liant stilistic. Simțind și el acest handicap, Odobescu a introdus un inedit element al prezentului, pe care îl distribuie
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
fost ziua proclamării Republicii Populare Române Și apartamentul și imobilul poartă patina timpului. Poate și de aceea o convorbire cu dl Vasile Cosma, veteran de război, „privat de libertate prin act administrativ” timp de câțiva ani (fără condamnare), este o plonjare într-o altă lume; un univers marcat de conflictele interetnice ale Clujului din 1940, de marile personalități pe care le-a întâlnit de-a lungul vieții: Regele Mihai, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu etc. Dacă ar fi să decupăm un singur
Agenda2005-19-05-1-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283670_a_284999]
-
din osul negru și lustruit al frunții. Iese din mine ca insecta, încă umedă și moale, din coaja străvezie a fostei ei carcase. Memoria mea este metamorfoza vieții mele, insecta adultă a cărei larvă e viața mea. Și fără o plonjare curajoasă în abisul de lapte care o-nconjoară și o ascunde în pupa minții, nu voi ști niciodată dacă am fost, dacă sânt o călugăriță vorace, un păianjen visător pe picioroange ne-sfîrșite sau un fluture de o frumusețe suprafirească. Îmi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe care nu o bănuisem a fi atât de limpede. Am fost mișcat, firește, și de deruta și melancolia depărtării, de nu și a „Înstrăinării” nedorite de țară, prin care trecusem și mai treceam eu Însumi. Știam ce Înseamnă brusca plonjare În neant, după neantul rutinei de acasă. Oricât de dură era situația În țară, aveai totuși senzația că făcea parte din destinul care ți s-a hărăzit. Libertatea brusc oferită În exil părea derutantă, chiar neliniștitoare, nu doar prin acutele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
iubiri ivite într-un moment de criză. Pentru această interpretare ne putem sluji de un detaliu: în adolescență, Codrescu fusese îndrăgostit de mama Adelei. Adela seamănă acum cu mama sa. Dragostea sa ar putea fi socotită deci și ca o plonjare în trecut, o întinerire cel puțin simbolică. Așa se explică gesturile lui juvenile, consumate însă în interior. Ca orice intelectual al vremii respective, are momente când vede iubirea și femeia din perspectiva misoginismului shopenhauerian. Iubirea înseamnă invazia naturii, a instinctelor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]