181 matches
-
cu părul, vârfurile urechilor și fruntea vârâte în căciula din blană cu fir lung, moale și lucios, și un șal de lână portocalie înfășurat de două ori în jurul gâtului. În jurul lor pământul era înghețat, ici și colo pete de zăpadă plouată se transformaseră în mușuroaie cenușii de gheață, câteva petice de iarbă uscată sau fire de un verde murdar culcate la pământ se acoperiseră cu o folie de cristale mărunte, ca într-un congelator. O tufă văduvită de frunze încremenise într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
hărțuiască și să încerce să mă seducă cu tot felul de cântece macabre pe care le zdrăngănea la chitară. Myrna era foarte sinceră; din păcate era și agresivă. Când am văzut-o, după ultimul ei „tur de inspecție“, era destul de plouată. Se oprise prin satele din sud ca să-i învețe pe negri cântecele populare pe care le învățase la Biblioteca Congresului. Negrii, se pare, preferau muzică mai contemporană și dădeau drumul tare și sfidător la radiourile lor cu tranzistor de câte ori Myrna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pe Moir-Farquharson. — Serios? Insch părea gânditor. — Crezi că va-ncerca ceva? Un zâmbet se ivi pe fața inspectorului. — Să sperăm. Nu se zâmbea În camera de interogatoriu numărul trei. Era plină până la refuz cu inspectorul Insch, sergentul McRae, o agentă plouată și Duncan Nicholson. Casetele din unitatea de Înregistrare se Învârteau fără rost, becul roșu al camerei de filmat clipea În colțul camerei. Insch se aplecă Înainte și afișă genul de zâmbet pe care crocodilii Îl păstrează pentru antilopele africane. Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
fotografia cu spatele la el, astfel Încât să poată citi numele scris cu pix pe spatele ei. — Ia zi-mi, domnule Nicholson, cine e Luke Geddes? Nicholson Își trecu limba peste buze și privi nervos spre, oriunde dar nu spre ușă, spre agenta plouată, copilul de pe biciletă. — E una dintre micuțele tale victime, domnule Nicholson? Următorul pe lista de răpit, ucis și regulat? Nu? Dar ăsta - Insch scoase altă poză din plic, un băiețel blond În uniforma de la școală, plimbându-se singur pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Lacrimile porniră În jos pe fața lui Nicholson. Jur că n-am făcut nimic! După o jumătate de oră, inspectorul Insch suspendă interviul, folosind pretextul unei „pauze pentru confort“. Îl lăsară pe Duncan Nicholson În camera de interviu cu agenta plouată și o porniră Înapoi spre camera principală de anchetă. Nicholson era o epavă, suspinând, jelind, tremurând. Insch băgase groaza-n om și acum voia să-l fiarbă-n suc propriu. Logan și Insch petrecură un timp bând cafea, mâncând figurine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Chianti 1 de la Triest, mai bucuros ar sta acasă cu un vîrtos de Mostar sau cu un vin alb de Prokuplje, simplu. PÎnă la urmă l-am Împins să-și scoată un pașaport. S-a Întors furios și prost dispus, plouat, certîndu-se cu mama; pantofii cumpărați de ea luaseră apă și-l mai și juliseră, iar miliția, cînd l-a ajuns pe la Indjia, i-a cotrobăit și i-a răvășit totul În geamantane. Mai e cazul să vă spun că această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pe la Indjia, i-a cotrobăit și i-a răvășit totul În geamantane. Mai e cazul să vă spun că această escapadă la Triest, și ploaia din fața hotelului „Adriatico“, cum stătea el sub o copertină, fără umbrelă, rătăcit ca un cîine plouat, În timp ce mama scotocea prin pantofăria de la Ponte Rosso, Își are un loc cît se poate de distinct În Cartea morților? Singura lui consolare din toată excursia aia jalnică de la Triest a fost cumpărarea unor semințe de flori, pe care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Un importator de accesorii sexuale a dat faliment și eu Îl lichidez. Creditorii sunt o pereche de cumnați ultrareligioși. Imaginează-ți ce comedie. La ce-mi mai trebuie Jean Gabin? N-are importanță. Vino, dezbracă-te! Arăți ca o mâță plouată. Bea mai Întâi puțin scotch. Păcat că nu poți să te vezi. După aceea o să-ți aduc ceva de mâncare. Ce te-a făcut să te gândești azi la mine? —Articolul tău de vineri. Destul de bun. Poate un pic prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să le tragem din căderea partidelor de stânga din Anglia și Scandinavia, de fapt, din Întreaga Europă. Spuse deodată, fără nici o legătură: —Uite, Nina. Referitor la alaltăieri seară. De fapt răsalaltăieri. Am dat buzna peste tine arătând ca un câine plouat, am vorbit numai prostii, am sărit pe tine, te-am jignit și am fugit fără nici o explicație. Acum Îmi e rușine. Nu știu ce gândești despre mine. Dar nu vreau să crezi că nu sunt atras de tine sau ceva În genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dă ordin Eusebiu. Merg să se îmbrace,Teofana cu Zina, consultânduse asupra ținutei. Au coborât toți în curtea blocului îndepărtându-se cu pași agale spre centrul orașului. — Tata Sebi, treci la mijloc să fii între o doamnă și o domnișoară plouată, glumește Teofana. — Între două nu te plouă, cu condiția ca domnișoara să nu mai fie plouată, râd toți. „Ce bine că ești, ce mirare că sunt!” Se apropia momentul revederii celor doi tineri, Teofana și Cezar. Probabil și Cezar trecuse
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
în curtea blocului îndepărtându-se cu pași agale spre centrul orașului. — Tata Sebi, treci la mijloc să fii între o doamnă și o domnișoară plouată, glumește Teofana. — Între două nu te plouă, cu condiția ca domnișoara să nu mai fie plouată, râd toți. „Ce bine că ești, ce mirare că sunt!” Se apropia momentul revederii celor doi tineri, Teofana și Cezar. Probabil și Cezar trecuse prin atâtea și atâtea în anii petrecuți în Africa, departe de țară. Cu clima se acomodase
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fundul curții. Filip trebuia să-l urmeze de fiecare dată, zi sau noapte. Cu umbrela în mînă, se așeza pe o băncuță din fața closetului, a cărui ușă rămânea deschisă. Carol îl privea în ochi vreme îndelungată, căutând pe chipul său plouat și înfrigurat o umbră de umilință, o urmă de renunțare, un semn de revoltă față de postura înjositoare în care se afla. Nimic nu tensiona însă chipul destins al lui Filip. Din timp în timp, își scotea carnetul cu scoarțe negre
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
eu nu mai am nici un drept. Am să te las să-ți trăiești povestea și poate uneori am să arunc o privire între filele care de acuma vor purta numele tău... Te rog, nu mai face figura asta de gâsculiță plouată, nu merită. — Atunci... — Îți dau ție manuscrisul la care lucram. E bine așa? Știu că ții foarte mult la munca ta. Ești sigur că nu-ți mai trebuie? — Sigur. Îl scrisesem pentru tine de la început. După ce-l vei citi vei
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de indulgent aș fi, răspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. Și unu este prea mult. Altă dată să judeci mai bine, înainte de a răspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. Și-a întors spre mine o figură plouată și plină de reproș: iar eu i-am spus printre dinți: ― Băiatule, fă-te sănătos urgent, că ne-am săturat de chiulurile și fițele tale, ca de mere acre! A-nțărcat bălaia! Și i-a prins bine, că Simulescu, de frică
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
după ce adunaseră lucrurile împrăștiate, se privesc pentru o clipă. Fața vinovată a băiatului îi stârnește râsul spulberându-i orice urmă de supărare. Într-adevăr, simțindu-se vinovat, dar în același timp impresionat de frumusețea făpturii din fața sa, băiatul părea foarte plouat. — Parcă ai fi picat din lună. Din cauza dumitale am să pierd acceleratul. —Sub nicio formă, îi răspunde băiatul fascinat de frumusețea ei, scoțând telemobilul pentru a telefona. În cinci minute veți avea mașina cu care să mergeți la gară și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
doamna cu care faci pregătire? — Am lipsit de două ori de la pregătire. —De ce? —O dată n-a putut doamna și a doua oară am fost obligați să mergem la o prezentare de carte. —Cheamă-l pe tata, te rog! Plecând cam plouată, după câteva minute s-a întors cu Alexandru. —Sandu dragă, ai știut că Leni a luat cinci la engleză? —?! — Zice că nu s-a mai dus de două ori la pregătire. Trebuie s-o urmărești. —Tu ești mare acum, îți
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
plăcute, cu sărutări, cu îmbrățișări și toate acestea erau manifestări sincere, nu de fațadă. Era fericit când ea îi admitea propunerile și se întrista când erau amânate anumite întâlniri. Îl necăjea cu unele păcăleli și se amuza văzându-i fața plouată, încât nu rezista să-l țină mult în asemenea stare și-i spunea adevărul, iar el se bucura ca un copil mic și o săruta cu dragoste. Își amintea de ziua în care Matei o văzuse pe stradă cu colegul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Parcă erați doi prieteni, mai mult doi iubiți, îi spune el posomorându-se. — Am putea fi așa cum ne consideri tu, fiindcă ne înțelegem extraordinar de bine, vrea să-l păcălească Cecilia. S-a văzut acest lucru, completează Matei, cu fața plouată care o amuza pe Cecilia. Ca să-l readucă la realitate cât mai repede, că nu suporta să-l facă să sufere, ea i-a spus: — Am citit într-o revistă că terapia prin râs te ajută să lupți împotriva stărilor
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nici Chianti 1 de la Triest, mai bucuros ar sta acasă cu un vârtos de Mostar sau cu un vin alb de Prokuplje, simplu. Până la urmă l‑am Împins să‑și scoată un pașaport. S‑a Întors furios și prost dispus, plouat, certându‑se cu mama; pantofii cumpărați de ea luaseră apă și‑l mai și juliseră, iar miliția, când l‑a ajuns pe la Indjia, i‑a cotrobăit și i‑a răvășit totul În geamantane. Mai e cazul să vă spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe la Indjia, i‑a cotrobăit și i‑a răvășit totul În geamantane. Mai e cazul să vă spun că această escapadă la Triest, și ploaia din fața hotelului „Adriatico“, cum stătea el sub o copertină, fără umbrelă, rătăcit ca un câine plouat, În timp ce mama scotocea prin pantofăria de la Ponte Rosso, Își are un loc cât se poate de distinct În Cartea morților? Singura lui consolare din toată excursia aia jalnică de la Triest a fost cumpărarea unor semințe de flori, pe care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
apropiam, o transformam în impas iremediabil. Pe talgerele balanței dreptății nu era la sfârșit decât un pumn de nisip. Eram istovit după un asemenea proces. Cu ochii înroșiți de nesomn, jigărit, neras și abătut. Zile întregi umblam ca un câine plouat. N-aveam chef de nimic și nu mai vroiam să vorbesc cu nimeni. Mă simțeam într-o stare de disperare cumplită. A început chiar să-mi treacă prin minte gândul sinuciderii. M-a apărat faptul că sinuciderea mi se părea
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de crâșcare, cât va trebui să ne sugem labele ca ursul în bârlog cu asemenea rânduială. (Iese. Se izbește de cineva, face un pas înapoi. Pârjol, dincolo de ușa întredeschisă.) PÂRJOL: Mă iartă de izbitură, frate Ceaun. Da' ce arăți așa plouat, ți s-a afumat mâncarea sau ți s-au ars plăcintele? (Face un pas în încăpere. E mustăcios și îmbrăcat cu dichis militar zornăitor. Trec amândoi spre rampă. Dialogul dintre cei doi continuă pe un ton scăzut, să nu audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a asta a lunii, și văd plicurile cu facturi, simt un dor de ducă pe pustii. Iei cu o mână, dai cu două. Sandu se trântește și el pe scaun și Îi salută pe cei doi. Băieții veseli au mutre plouate. Câte corăbii vi s-au Înecat? Hai, că viața e frumoasă, uite ce vară se anunță, iar nevastă-mea vrea să spele covorul. Sticla de Tămâioasă apare pe masă. Rece. Gore vede cizmele de cauciuc și ridică sprâncenele a mirare
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fi trebuit sè, la urma urmei e o faptè creștineascè, dați de mâncare celui înfometat, ar putea sè-mi fie recunoscètoare cè i-am dat șansă sè facè o faptè bunè! pur și simplu i s-a fècut milè de Matei, plouatul! pur și simplu aspirinè, ca unei femei i s-a fècut milè de un bèrbat complet neajutorat, iat-o întorcându-se cu o jumètate de franzelè și mi-o întinde, Vè rog sè luați! Nu-i mare lucru! O, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
că, deși grupele de 4-500 căruțași trebuiau să fie sub conducerea unui ofițer care urma să aibă grija lor și a vitelor lor, totuși, în aceste marșuri de transporturi, nu gradele, ci Dumnezeu avea grija lor, Îmbrăcați numai în cămăși, plouați, obosiți, nespălați, înnegriți de praf, nebăuți și chiar nemâncați, acești martiri m-au impresionat mai mult, căci m-am convins că ei au avut privațiuni mai mari decât trupele"551. De multe ori, revizia antiepidemică aplicată acestor necăjiți căruțași era
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]