900 matches
-
față de propria conștiință cât și față de memoria celor ce s-au jertfit în această luptă și, mai ales, față de generațiile viitoare. „Condamnarea comunismului este astăzi, mai mult ca oricând, o obligație morală (s.n.), intelectuală, politică, socială. Statul român, democrat și pluralist, poate și trebuie să o facă. Tot astfel, cunoașterea acestor pagini întunecate și triste de istorie românească a secolului douăzeci este indispensabilă pentru noile generații care au dreptul să știe în ce lume au trăit părinții lor. Viitorul României depinde
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Cristalizate într-o atmosferă profund omagială și de solemnitate, sărbătoarea zilei de 10 Mai consfințește ardoarea regăsirii forței și exploziei patriotice, a unității în diversitate, a bucuriei, a purității gândurilor desveșmântate de lupte și încrâncenări de tot felul. Presa liberă, pluralistă și independentă ipostaziază la aceste ocazii, fără nicio cădere în patimă și răutate, doar oglinda etic-estetică subscrisă la nivelul umanului. Ia doar marea de culoare, cerul muzicii, catifeaua inimii unui moment de unitate a românilor, de încărcare intensă a sentimentelor
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
a asistat mereu. Este o situație ce n-a putut împiedica însă unele interpretări piezișe ale operei sale, dacă nu chiar răstălmăciri menite să producă o falsă imagine pe seama autoarei. Adepții discursului unic în spațiul social-politic nu suportă nici discursul pluralist în istoriografie, discurs pe care Calherine Durandin îl propagă mereu și cu succes. Histoire des Roumains este desigur pilda cea mai eclatantă, care se cuvine adăugată la un palmares ce suscită demult stimă și admirație. Un asemenea text, ca și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
disciplinele având legătură cu viitoarea meserie. Profesorul poate și trebuie să utilizeze toate aceste motive ce apar cu pondere variabilă de la un elev la altul, dar trebuie să cultive prin toate mijloacele motivația intrinsecă. Sistemul motivațional școlar apare ca fiind pluralist; dacă acceptăm premisa că activitatea de învă țare este plurimotivată, atunci orice analiză a acestui fenomen trebuie să evidențieze complexitatea fațetelor mecanismului motivațional al învățării. O taxonomie multicriterială a motivației școlare o propune I. Neacșu (1978ă astfel: A. După locul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nimeni nu va risca să fie perdantul unei societăți inegalitariene, chiar dacă acest risc este mai mic în comparație cu șansele de a fi unul dintre câștigători. Rawls consideră că aceste principii ale justiție stabilesc condițiile în care membrii unei societăți democratice și pluraliste cu interese concurențiale vor reuși să ajungă la un acord politic. Justiția, ca valoare originară și incontestabilă a dreptului, denotă în primul rând o atitudine a conștiinței ce implică ideea de alteritate, adică considerarea simultană a mai multor subiecte puse
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
calea către mântuirea sufletului, C. Rădulescu-Motru urmărește procesul de naștere a per-sonalității, fiind interesat de felul în care se poate ajunge la formarea personalității energetice.286 La filosoful francez, finalismul este transcendent; Dumnezeu este cauza lumii; modelul său metafizic este pluralist. Filosoful român este adeptul "naturalismului personalității"; personalismul său este un monism. Personalitatea renouvieristă e dată de la început. Personalitatea, în sistemul personalismului energetic, rezultă ca formă finală a evoluției energiei. Desigur, alte diferențe semnificative, precum și unele asemănări între operele celor doi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu dib...cie s... z...d...rniceasc... piștele și s... descurajeze orice lectur... logic..., apt... a-i clarifica strategia global.... Distincția pertinent... pe care a stabilit-o În 1951 istoricul Hugh Seton Watson, a cuceririi puterii În trei etape (coaliție pluralist...; coaliție de fațad..., ascunzînd hegemonia comunist...; instaurarea unui regim declarat comunist) nu se impune la acea vreme În mintea contemporanilor. Fiecare din cele șase democrații populare pare s... urmeze un destin special, În care URSS va juca un anumit rol
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
retorsiune, pe care opinia lor public... le-ar dezaprobă. Partenerii s...i Îi par probabil resemnați și, În ciuda evidentelor, Inc... plini de iluzii. Faptul c... În Ungaria și mai ales In Cehoslovacia într... la guvernare și se mențin autentice coaliții pluraliste este considerat de c...tre o parte a elitei politice americane drept o dovad... c... sovietizarea nu e nicicum fatal... tuturor statelor din Europa de Est, inclusiv Poloniei. Pentru a explica acest uimitor optimism, trebuie spus c... sovieticii caut... s... dea dovezi
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
neobservate mulțumirea prin negociere: „Aducătorul de satisfacție (the smuggler) în societate este unul care ajută toate grupurile sociale pentru a fi ascultate și a-și face cunoscute drepturile. Priceperea smuggler-ului este de a recunoaște că noi trăim într-o societate pluralistă și polarizată (chiar dacă este sau nu «duală») și că putem să influențăm”<footnote Blanc, Maurice, Smith, David, Storrie, Tom, „Towards Grassroots Democracy. Participation and Power”, în Theoretical Approaches Towards Democracy in Organizations, Copenhagen International Sociological Association, 1996, p. 18. footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
satisfacția înțelegerii reciproce; „aducătorul de satisfacție (the smuggler) în societate, este unul care ajută grupurile sociale deposedate pentru a fi ascultate și a-și face cunoscute drepturile lor. Priceperea smuggler-ului este de a recunoaște că noi trăim într-o societate pluralistă și polarizată (chiar dacă este sau nu duală) și că putem s-o influențăm. Priceperea sa constă, de asemenea, în a combina știința cu competența tehnică în tranzacțiile sociale. Expertiza științifică trebuie să fie, în același timp, socială și tehnică”<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și conflictuale, așa cum este În Irlanda de Nord marșul novicilor protestanți prin cartierele catolice sau cum a fost ridicarea unei statui a Libertății de către studenții chinezi din piața Tiananmen. Ele pot servi demarcării și, prin aceasta, Întăririi diviziunilor sociale Într-o societate pluralistă, ca la paradele diverselor grupuri etnice din ziua de 1 Mai; riturile politice pot fi ocazii solemne, precum Încoronările, sau sărbătorești, precum paradele. Uneori, ele pot fi activități aparent non-ritualice, precum alegerile, care sunt interpretate ca rituri politice (S. Lukes
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și de mentorii C., eseul Cubism și empirism, aparținând lui Leonce Rosenberg, manifestul Sensibilitatea futuristă al lui F. T. Marinetti, care își anunță și intenția de a vizita redacția revistei și de a ține o conferință în octombrie 1923. Atitudinea pluralistă a C. se menține, de altfel, de-a lungul întregii sale apariții, iar interesul publicației îmbrățișează o arie foarte largă de manifestări ale artei moderne, prin noile curente, constructivismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul. Cele dintâi note și însemnări ale conducătorilor revistei
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
fi îmbogățită. Uneori însă pluralitatea își relevă originea normativă. Este de dorit să existe o diferențiere sănătoasă a instituțiilor și a diferitelor grupuri (personale, familiale, etnice, locale și ocupaționale), fiecare păstrându-și specificul și îndeplinindu-și funcțiile. Slăbiciunea esențială a pluraliștilor ține de faptul că ei consideră că în mod automat binele individului este asigurat prin autonomia grupului. Dar cum grupurile subsidiare pot fi mai opresive chiar decât statul, libertatea în cadrul asociațiilor trebuie protejată la fel ca și libertatea de asociere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o preocupare proeminentă atât pentru istoriografia României interbelice, cât și pentru eforturile curente de a reconstrui identitatea românească. Numeroși istorici ai perioadei interbelice au detașat inteligența românească de antisemitism și extrema dreaptă, prezentând discursul intelectual ca fiind modernist, cosmopolit și pluralist 30. La polul opus, alți cercetători și-au Îndreptat atenția În mod deosebit asupra tendințelor extremiste, antisemite și naționaliste xenofobe Împărtășite de elitele intelectuale 31. Acești istorici au considerat astfel de orientări reacționare și tradiționaliste și au Încercat să demonstreze
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
similitudinilor Între ideologiile acestor mișcări politice. Elementele care compun acest profil Își găsesc corespondenți În descrierea pe care Moldovan o face statului biopolitic. Atât statul totalitar, cât și cel biopolitic erau prezentate ca antiteze pentru statul liberal și pentru structura pluralistă a vieții politice, susținută de practicile parlamentare 62. Ideologiile totalitare urmăreau să controleze viața privată și să mobilizeze toate forțele sociale În sprijinul propriilor idealuri. În vederea acestui scop, statul era Îndreptățit să folosească orice mijloc de a exercita controlul asupra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ai unor poziții cu autoritate, iar numărul cetățenilor care Își Întemeiază acțiunile și opiniile pe astfel de prejudecăți este mult mai mare. Tendințele evidențiate În rândurile anterioare pun În pericol dezvoltarea unui sistem politic stabil și a unei societăți civile pluraliste. Nu este Însă foarte clar cât de multă carismă ar putea avea ideile determinismului biologic pentru promotorii acestui tip de politică radicală. România Mare, prin intermediul revistei cu același nume, este cunoscută pentru folosirea limbajului biologizant În efortul de a denigra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu ne-a fost nici pe departe indiferentă ascpect pe care îl vom pune în discuție în primul capitol. Elita, în calitatea ei de clasă conducătoare, va fi prezentată sub diferite aspecte în capitolul următor. Dar, pentru teoreticienii așa-ziși „pluraliști”, grupuri în poziție preeminentă se găsesc în toate domeniile vieții, până și în gestionarea activităților specifice timpului liber. Aceste elite, tot atât de diverse pe cât pot fi și societățile moderne, constituie tot atâtea grupuri de influență posibile. De altfel, în anumite împrejurări
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
poziție superioară în diferite sfere de activitate. Desigur, aceasta nu exclude ideea de excelență, dar accentul e pus pe pozițiile dobândite și pe funcțiile exercitate. Pluralul sugerează starea - reală sau percepută ca atare - unei societăți diversificate și a unui regim pluralist, în opoziție cu orice ansamblu social relativ omogen. Și în acest caz trebuie făcută distincția între două concepții subiacente. Într-adevăr, ne putem gândi la niște elite aflate în competiție în jurul aceluiași obiect sau, dimpotrivă, la diferite elite specializate, ce
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Scott face distincție între teoreticienii așa-ziși „elitiști” (noi îi vom numi unitariști, pentru a evita confuzia cu normativiștii), a căror atenție este centrată pe existența unei singure elite conducătoare (guvernamentale sau nu), și teoreticienii care pot fi calificați drept „pluraliști”, care, dimpotrivă, se ocupă de diversitatea elitelor, în toate contextele și la toate nivelurile (Scott, 1990, pp. XI-XIII). Acest fapt nu corespunde distincției paretiene dintre excelență și preeminență. Și unii, și alții se pot mulțumi cu constatarea unei poziții de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unor forțe sociale și politice” diverse. Competiția sau conflictul lor se traduc „printr-o luptă de influență cu privire la luarea deciziei și prin presiuni de tot felul exercitate asupra elementelor unificatoare”. Nu este mai puțin adevărat că un sistem „în întregime pluralist nu poate fi decât în stare de descompunere și de incoerență, agregatul de lobbyuri și de grupuri de interese având un conținut diferit de la un sector instituțional la altul (Touraine, 1973, pp. 214-216). În capitolele următoare, vom trece succesiv în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de gradul de acord asupra opțiunilor și a procedurilor politice. În această privință, se pot distinge mai multe logici care se încrucișează și se combină: o logică consensuală, una competitivă și una coalescentă (Putnam, 1976, p. 115 passim). În societățile pluraliste occidentale, se observă, în general, un grad ridicat al consensului în privința regulilor jocului politic, implicând aptitudinea pentru negociere și compromis, toleranța față de opozanții politici, precum și disponibilitatea de a se supune deciziilor electorale și parlamentare. Acceptarea sistemului și a procedurilor sale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
voturilor libere” (Schumpeter, 1951, p. 405), n-ar putea eluda problema tipurilor de candidaturi ce se supun selecției electorale. Într-adevăr, la urma urmelor, de acest aspect depind caracteristicile elitei guvernamentale. Una dintre condițiile de succes ale modului de selecție pluralist pare a fi existența unui fel de pepiniere de candidați promițători: „existența unui «strat» social, el însuși format în urma unui sever proces de selecție, ai cărui componenți se orientează foarte firesc înspre politică” (ibidem, p. 395). În această concepție, o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este caracterizată prin slăbirea reglementărilor sociale. În schimb, în societățile de masă cu caracter autoritar, instituțiile sunt cele care domină ordinea socială, strivind-o, de altfel, sub greutatea lor (ibidem, p. 81). Mannheim era preocupat mai ales de viitorul societăților pluraliste (de tip liberal), de posibilitățile reorganizării lor. În contextul ascensiunii regimurilor dictatoriale și al celui de-al doilea război mondial, problema societăților moderne (care au devenit de masă) este, în opinia sa, aceea de a găsi o cale de mijloc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
faptul că orice formă de planificare implică o extindere a raționalității birocratice în noi domenii ale vieții. Or, acest lucru pune problema controlului democratic al birocrației. Însă, în opinia sa, trebuie să ne ferim de supraestimarea stabilității elitelor în societățile pluraliste moderne, precum și a capacității lor de a se sustrage judecății opiniei publice, cu atât mai mult cu cât ele se slăbesc reciproc. Elitele politice și organizaționale au ca funcție principală integrarea diverselor programe într-un consens acceptabil. Elitele intelectuale, artistice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să se profileze la orizontul istoriei (Rizzi, 1939). Cu Burnham, utopia societății egalitare posttehnocratice dispare complet. Ne aflăm în fața unei teorii a convergenței înainte ca ea să fi fost formulată, dar fără optimismul tehnicist al anilor de după război: în regimurile pluraliste, ca și în statele totalitare, puterea de facto trece în mâinile unei noi clase conducătoare. Burnham păstrează totuși din teoria marxistă ideea că proprietatea asupra mijloacelor de producție este cea care asigură puterea reală (Burnham, 1947, p. 155). De aceea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]