382 matches
-
pe ele, așa că îl întrebi cât costă, iar el îți spune 15 dolri. Dacă asta nu pare să te șocheze, atunci el mai adaugă „Și încă 5 dolari pentru culori. Și dacă nici acum prețul nu te surprinde, el va plusa „Și mai avem și cutii de carton pentru transport. Oricum veți avea nevoie de așa ceva.” Poate că sunteți căsătorit cu o persoană care nu s-ar arăta niciodată suprinsă de o ofertă exagerată, pentru că este mult prea orgolioasă. Așa era
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
anecdotic care asigură comunicarea mai mult sau mai puțin secretă între cărțile autorului. Cea de-a doua califică mecanismul narativ prin care este înscenată anecdotica: unul relativizant, care favorizează incertitudinea și scepticismul, care transmite și date neesențiale, de umplutură, care plusează în dreptul „versiunilor”, subminând „povestea unică”. „Întâmplările mele sunt ca acele cutii care ascund alte cutii mai mici”, scrie într-un loc O., oferind în trecăt formula literaturii pe care o practică. Cărțile lui de vârf sunt Ficțiune și infanterie (1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
Se încumetă în cronica plastică (incidental, și în cea muzicală), iar în câmpul literaturii se lansează într-o promptă și lejeră critică de întâmpinare, recenzând, în aprecieri succinte și în genere judicioase, fel de fel de apariții. Dacă mai și plusează, e pentru că nesațul, mărturisit, al lecturii îl predispune acceselor de încântare. Ceea ce îl face, câteodată, să nimerească alături sau să o ia razna. Răzleț, îi reușesc schițe de portret (G.Ibrăileanu, „marele senzitiv”, P. P. Carp, un „caracter de bronz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
revizuiască atitudinea, adoptînd în cele din urmă o lege care permitea irlandezilor de confesiune romano-catolică să ocupe majoritatea demnităților civile și militare, sporind astfel substanțial numărul votanților catolici. Observînd succesul inițial pe care il avusese mișcare să, O'Connell a plusat, punînd sub semnul întrebării uniunea dintre Marea Britanie și Irlanda. Asociația Catolică a început să organizeze acțiuni propagandistice în favoarea abrogării legii din 1800 și a reînființării Parlamentului de la Dublin, care, în noile condiții, urma a fi, în mod firesc, dominat de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
urmare, liber să reinvestească simbolul unicornului după propriul plac: elimină tot ceea ce nu îi convine, refuză scenariile care ar fi zădărnicit happy end-ul (slăbiciunea pentru fecioară, de pildă, care ar fi trebuie să conducă, automat, la capturarea Inorogului) și plusează în direcția incontestabilelor calități spirituale ale măștii. Personajul său se vrea o imagine a perfecțiunii, fără a reuși să ducă această povară până la capăt; dar mă tem că este vorba de o atitudine impusă, rece, calculată, exemplară într-o doză
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puterea legislativă, executivă și judecătorească”. Cu experiența căpătată de ofițer de stat major în funcții importante - și nu puține - dar și datorită animozitățile avute cu Mihail Moruzov și cu Serviciul Secret de Informații în anii anteriori, la care s-au plusat noile condiții ale războiul când teritorial România fusese amputată chiar pe direcțiile celor trei fronturi informative (Est, Vest și Sud) generalul Ion Antonescu acordă întreaga sa atenție serviciilor de informații, încât acestea să devină organisme puternice și eficiente, necesare oricărui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a pronunțat ferm în favoarea intervenției, prin celebra, de acum, sintagmă: intervenția este legitimă și necesară. Ungaria, Cehia și Polonia, membre ale N.A.T.O., nu au știut cum să se fofileze de la o asemenea obligație. Diplomația română a continuat însă să pluseze, în comparație chiar cu Cancelaria diplomatică de la Sofia, care a fost sensibil mai rezervată. Am mai putea adăuga multe alte propuneri la fel de "valoroase", care au rămas pe hârtie, de genul: trilaterale cu parteneri din Vestul și Estul granițelor țării, programe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Că utopia era posibilă? Fericirea colectivă, libertatea de gândire de acolo, explozia artelor, chiar și consistența flamandă a meniului sovietic conturau o astfel de imagine. Spre asta s-ar fi îndreptat și românii, muritori de foame deocamdată. E limpede, Călinescu plusează în direcția pe care i-o cereau interesele partidului care îl făcuse deputat. Ascetul din urmă cu câțiva ani devenise un om politic, căpătase chiar gustul puterii, savura plăcerea înfrângerii dușmanului. Declara chiar că, în literatură, "ce nu pricepe lucrătorul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în Rigoletto. Era un copil minune. — L-ați cunoscut și pe tatăl lui, compozitorul Luciano Chailly? — Firește. Un mare domn. — Păcat că nu v-ați mai întâlnit cu Riccardo Chailly în afara spectacolelor de la Met... Tăcere. Momeala am aruncat-o. Nimic. Plusez. — Nu cumva mi-a spus Cătălina...? — ...de iubirea lor nebună? Erau tineri amândoi. Dar eu nu amestec borcanele niciodată. Erau superbi. La Roma au fost mult împreună și a durat ceva timp... O altă producție foarte frumoasă de Hoffmann a
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
definește omul. O demonstrează și pe la noi o minoritate negricioasă. Dar În limbi evoluate, precum a noastră ori franceza, același cuvânt numește planeta și solul; cu și fără majuscula imposibil de redat radiofonic. Și, dacă tot nu se poate, să plusez: majusculă la majusculă, definind alt element filosofic. Care-mi evocă același cadru cu emisiunea, ideea de punct terminus - parcă latinii aveau un zeu cu acest nume, care veghea asupra hotarelor de orice fel - al unei lumi, pe care eu o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
strămoșii noștri din neolitic. Ne aflăm Într’o mlaștină - iertare pentru comparația atât de neelegantă cu Natura -, În care ne afundăm cu cât ne zbatem mai tare. Instinctul de conservare a speciei ne spune că, deși putem, nu trebuie să plusăm. Și totuși, chiar și așa, nu putem fi veșnici. O dovedesc toate etapele pe care viața le-a parcurs pentru a se naște. Vom fi și noi Înlocuiți de altcineva; și, ca În trecutul filogenetic, de cineva născut dintre noi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar o speculație logică: S’ar fi expus Natura sinuciderii, creîndu-ne, așa diavoli cum ne autoacuzăm? Chit că ne autoacuzăm poate doar pentru că nu ne știm rolul rezervat de Natură. La urma urmei, nici ciocanul nu știe ce face. Și plusez, ca o Încheiere, dar optimistă: ’om fi degradând În urma noastră, dar nu cumva construim altceva În față? O altă față a Lumii? Chiar cu riscul ca nu noi, ci „alții“ să beneficieze de aceea? E ceea ce a intuit perfect Lucian
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dacă sunt pregătite pentru a pune pe picior greșit un fanfaron, pot intra în legendă. Cei care l-au cunoscut bine pe poetul Tăutu povestesc farsele acestuia fără să se mai întrebe dacă au avut loc cu adevărat. Timpul a plusat în privința farmecului și a surprizei. Asta înseamnă că poți pregăti o farsă cu ingeniozitatea unei nuvele. Cu suspans și umor. Cunosc un domn căruia nu-i place deloc, dar absolut deloc, un analist politic. Acesta apare mereu la televizor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ace. Povestea câinelui o știe de-acum multă lume, fiindcă familia D. e frecventată. Totuși, puțini discută condiția morală a foștilor stăpâni, care s-au lepădat de câine atunci când, bătrân și bolnav, „nu mai dădea bine la rang“, nu mai plusa prin prezența lui la ifosele casei. Tocmai pentru că era mare cât un vițel și tot ceea ce impresiona plăcut atunci când era tânăr stânjenea acum, când era terminat. Îi deranja neajutorarea lui mare. Să fi fost mai mic, probabil că-l mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
iar Iranul finanțând masiv opoziția reprezentată de Hezbollah. În aceste condiții periculoase pentru statul libanez, premierul Siniora a luat acea măsură de care aminteam mai sus și care a dus la reacția deosebit de violentă a milițiilor șiite. Acum premierul a plusat și a cerut armatei să intervină. A început, firește, și un război al declarațiilor. Toți dau vina unii pe alții, iar președintele Bush care nu putea sta deoparte a acuzat direct Siria și Iranul și a promis ajutor armatei libaneze
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
aceeași deferență și Înțelegere, stopând acele porniri specifice unor părinți de a epata sau a „ieși În față”; am constatat de-a lungul timpului că pentru unii părinți aceste Întâlniri se constituie În prilejuri de marcaj identitar, profesional, material, financiar, „plusând” sau răsturnând unele conveniențe ale bunei măsuri. E de datoria profesorului-diriginte să intervină și să realizeze astfel de „neteziri” ale terenului, de „neutralizări” ale unor porniri accentuat individualiste. În fața profesorilor și a factorilor de decizie din școală, toți părinții - la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
15, așa cum este el expus, de atâta timp, în școală: ascensiunea la tron, reglarea relațiilor cu Ungaria și Polonia, luptele cu turcii, patronajul cultural fără rival în Moldova. Toate au fost amintite în ordinea știută, de manual. Elogiul final a plusat tocmai virtuțile sale de mare pedagog al neamului, căci "prin modul în care a condus și apărat țara, Ștefan cel Mare a oferit o lecție de diplomație și, în egală măsură, de strategie militară"16. Competiția "Marilor români" a fost
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de o neîntrecută frumusețe și bogăție", pusă sub semnul grandorii și a generozității 63. Tot în paginile acestui manual, aura legendară a epocii a fost discret redată, mai curând pentru a completa unele necunoscute ale vieții sale, decât pentru a plusa ceea ce a fost deja atestat istoric; de pildă, pentru a schița, cumva, copilăria viitorului domn64. Dintre toate cele trei manuale contemporane, cel al editurii Sigma a manifestat un respect deosebit față de tradiția școlară, reluând povestea mănăstirii Putna 65 și recomandând
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
astea aici ? se interesă ea într-un târziu, după ce sosise cafeaua. Pentru dumneavoastră sau pentru bolnavi?5 c. În aceeași secvență, medicul observă interacțiunea dintre privirea Ioanei și peisajul pânzei: -Tot nu se schimbă nimic... -Chiar dacă, trebuie să încercăm, plusă el urmărindu-i ochii obosiți rămași pe peisajul violet căruia părea să i se adreseze [...]6. d. Pe parcursul aceluiași dialog, când Ioana nu se arată foarte bucuroasă de faptul că Anton a căutat-o la spital, doctorul Vlad îi spune
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
atitudinea victimelor și spune că, în afara morților martirizați, care ne-au spălat onoarea tuturor, toți ceilalți care au trecut prin sinistru au devenit ori torționari, ori delatori, atât cât i s-a cerut fiecăruia, bineînțeles că sub teroare. Unii au plusat și au făcut mai mult decât era necesar ca să supraviețuiască. Unii s-au redresat mai devreme, alții mai târziu și foarte puțini au fost consecvenți cu mârșăvia în care au intrat fără voia lor2. Neculai Popa, în schimb, vede un
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acei ani: "Societatea noastră are nevoie de o literatură militantă, care să cheme masele la o tot mai bogată activitate creatoare, conștientă, să mobilizeze conștiințele, să contribuie la întărirea unității moral politice a întregului popor" (16 noiembrie 1968)80. Editurile plusau în această direcție. Darea de seamă a "Comitetului oamenilor muncii" de la "Junimea" din anul 1975 (când Luca Pițu consemna încheierea sezonului cirichez) raporta că s-au pus la dispoziția publicului "lucrări valoroase, menite să îmbogățească tezaurul de gândire și sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ai „Pactului cu diavolul” a fost un devastator semnal pentru unii profitori ai regimului, care n-au fost obligați de nimeni să semneze un asemenea pact; s-au înghesuit ei înșiși să semneze, cu ambele mâini, pe toate actele posibile, plusând cu delațiuni oribile, pentru a ocupa posturile din ce în ce mai puține față de numărul crescând al delatorilor-profitori. În cartea sa „Căderea în lume”, scriitorul Constantin Țoiu descrie „pactul cu diavolul” astfel: „Înțelegerea, legământul cu Prințul decăzut al luminii, în schimbul căruia oamenii obțin niște
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
avem haine groase. Cum să plecăm de aici ?”. Organizatorii pelerinajelor nu vor sau nu pot să înțeleagă faptul că adevărații pelerini nu se îndepărtează de „punctul zero” al ceremoniei, baldachinul cu moaștele sfinților, căutându-i instinctiv prezența sacrului din jur. Plusez și o întreb pe femeia care citește „Acatistul Sfântului Valeriu Gafencu” dacă a fost în pelerinaj la Prislop, la mormântul Părintelui Arsenie Boca. „Nu am fost la Prislop, nu cunoaș tem. Dar am auzit vorbindu-se de el, se pare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
hârtie, apoi introduce bancnota în recipientul de tablă, închis cu lacăt, aflat la picioarele sale. Întreb de ce scrie ceva de fiecare dată când primește bani. „Dacă credinciosul dă un leu, de un leu se citește, adică o singură dată. Eu plusez și spun : dar dacă eu aș fi mare patron cu mulți bani și ți-aș da acum, pe loc, un milion de euro, tu ce ai scrie pe hârtie, de câte ori s-ar citi la altar ?” Băiatul se uită la mine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sfârșit, ce vom vedea deseară la televizor ? Nu spun că acum slujesc patru înalți ierarhi, cât de frumos este locul acesta, nu ! Dau tot ce vor ei, înghesuială, îmbrânceli, vorbesc de oamenii ăștia de aici ca de niște sărmani !”. Eu plusez, la rândul meu, spunând : „În curând vor fi ei cei care vor organiza pelerinajul”, la care preotul spune, parcă puțin mai potolit : „Da, bine spuneți, așa este. Măcar aici nu avem sarmale, să vedeți atunci ! Nu meri tăm asta, domnule
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]