212 matches
-
Șiretului favorizează foehnizarea ușoară a maselor de aer vestice și nord-vestice la coborârea versantului împădurit din est și formarea brizelor de deal-vale. Microdepresiunile formate la contactul cu glacisul piemontan oferă nuanțe de adăpost . Este de remarcat aridizare pronunțată a regimului pluviometric în ultimele 3 decenii, în sensul predominării anilor secetoși și creșterii gradului de torențialitate. Temperatura medie are valori de 8-8,5 °C, precipitațiile apropiindu-se de 580-600 l/m2. Zona este circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate. Climatul comunei este un climat temperat continental, caracteristic zonei de silvostepa, cu ierni aspre și veri călduroase. Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei este de -9°. Regimul pluviometric este caracterizat prin ploi suficiente la începutul verii și insuficiente vară și toamnă. Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august și septembrie este dăunător culturii de porumb. Vânturile de nord și nord vest aduc iarnă zăpadă și geruri
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
ecuatoriali de sud ai Pacificului. Trăsăturile reliefului se văd oglindite în numele pe care le-au dat băștinașii insulelor: "Hiva Oa", „creasta lungă”; "Nuku Hiva", „creasta stâncii”; "Fatu Iva", „nouă stânci”; "Fatu Huku", „bucată de piatră„; "Ua Pou", „două piscuri”. Regimul pluviometric variază mult de la o insulă la alta și de la un an la altul. Vânturile alizee moderează căldura și aduc ploi. Ecosistemul insulelor este influențat de marea depărtare față de țărmurile continentale ceea ce face ca speciile endemice să fie foarte rare. În afară de
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
tipul continental de variație anuală a presiunii atmosferice. În lunile august și septembrie se produc cele mai mari creșteri ale valorilor presiunii atmosferice. Valorile sunt cuprinse între 755 și 762 mm. Întreg județul Dolj se caracterizează, din punct de vedere pluviometric, prin cantități medii anuale de precipitații relativ mici. Cantitatea medie înregistrată la stația Calafat, în perioada 1896-1988, este de 561 mm. În 1980, potrivit înregistrărilor făcute la Calafat, cantitatea totală de precipitații a fost de 607,3 mm, depășind media
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
cantitate lunară, de 160,2 mm. În perioada 1896 - 1988, cantitatea medie anuală de precipitații în Poiana Mare este de 510,5 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații este de 429,5 mm, înregistrată în 1980. Studiind tabelul postului pluviometric Poiana Mare constatăm că maxima anuală de precipitații de 109,5 mm s-a înregistrat pe 1 octombrie 1981. În ceea ce privește repartizarea precipitațiilor pe luni, se observă o creștere continuă din februarie până în iunie, urmează o scădere a acestora până la sfârșitul
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
baraj, umiditatea în carieră și în baraj, compactarea în baraj. Laboratorul trebuie să dea rețeta de amestec la prepararea materialului argilos (proporția de argilă și balast). Este obligatoriu să se țină evidența temperaturilor în șantier și să se urmărească curbele pluviometrice anuale. Neapărat șantierul va trebui să fie dotat cu barometru, pentru a se anunța din timp eventualitatea apariției unei ploi și a se putea lua măsurile necesare. 6.2.6. Urmărirea comportării lucrărilor Comportarea depunerilor în timp este foarte importantă
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
este neuniform, înregistrându-se cantități mari în perioada iunie-iulie și mici în luna decembrie. Din totalul precipitațiilor, 35-40% cad vară, 2330% primăvară, 17-235 toamnă și 10-175 iarnă. În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie. Caracteristică pentru regimul pluviometric al acestei zone este, pe de o parte, abundență, iar, pe de altă parte, deficitul de precipitații în sezoane diferite ale anului, ambele fenomene influențând negativ activitățile economico-sociale ale locuitorilor. Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizează climă acestei zone, influențând negativ
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
exploatarea forestieră, vânătoarea, activități în domeniul silvic. Lacul de acumulare Tungujei Situat pe cursul mijlociu a râului Șacovăț, acest lac are o suprafață de aproximativ 315 ha, și are drept scop diminuarea eventualelor viituri, dar în principal pentru irigații, deficitul pluviometric fiind adesea caracteristic acestei zone. Acest lac antropic a modificat multe din componentele naturale social-economice ale zonei. Astfel putem menționa o creștere simțitoare a umidității aerului, creșterea duratei fenomenului de ceață, ridicarea nivelului apelor freatice, in amonte, dar scăderea lui
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de câteva ori în raport cu iarna, însă datorită topirii mai lentă a zăpezii de pe platourile și dealurile înalte, a gradului ridicat de împădurire, scurgerea este totuși moderată, ajungând la 50, 49% din volumul anual (V. Băcăuanu, 1980). Vara, prin plasarea maximului pluviometric la începutul anotimpului, volum de apă transportat de râul Bahlui atinge valoarea de 25,63% din volumul anual, uneori precipitațiile ating 30 mm/m2 în 24 ore (V. Băcăuanu, 1980). În anotimpul de toamnă, alimentarea superficială fiind redusă, cantitatea de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nord-est, sub forma alizeelor. Doar extremitatea nord-vestică a Maghrebului și regiunile din estul Mării Mediterane intră sub influența periodică a vânturilor de vest de la latitudinile medii și a ciclonilor mediteraneeni retrograzi, cu activitate mai intensă iarna, când favorizează apariția maximului pluviometric de tip mediteraneean. Zonarea climatică și trăsăturile climatice de ansamblu se individualizează preponderent pe criteriul pluviometric și mai puțin pe cel termic, deficitul de pluviozitate fiind fenomenul ce dă nota caracteristică a peisajului și imaginea perceptuală de întindere aridă a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sub influența periodică a vânturilor de vest de la latitudinile medii și a ciclonilor mediteraneeni retrograzi, cu activitate mai intensă iarna, când favorizează apariția maximului pluviometric de tip mediteraneean. Zonarea climatică și trăsăturile climatice de ansamblu se individualizează preponderent pe criteriul pluviometric și mai puțin pe cel termic, deficitul de pluviozitate fiind fenomenul ce dă nota caracteristică a peisajului și imaginea perceptuală de întindere aridă a spațiului arab. a. Cea mai mare parte a spațiului din peninsula arabă și din Sahara este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
fiind fenomenul ce dă nota caracteristică a peisajului și imaginea perceptuală de întindere aridă a spațiului arab. a. Cea mai mare parte a spațiului din peninsula arabă și din Sahara este cuprins în limitele climatului tropical arid, cu un regim pluviometric caracterizat prin precipitații rare și reduse cantitativ (sub 100 mm. precipitații/an), iar în mijlocul deșerturilor chiar sub 50 mm. precipitații/an. Peste două treimi din aria specificată se găsește în limitele izohietei de 100 mm.precipitații/an, areal ce s-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în regiunile Mesopotamiei, părțile estice ale Iordaniei și Siriei, unde precaritatea precipitațiilor este mai accentuată, inclusiv în timpul sezonului de iarnă, apropiind particularitățile climatice de cele ale arealului tropical uscat din vecinătate. Coastele maghrebiene și regiunea levantină, aflate în limitele regimului pluviometric mediteraneean, beneficiază de precipitații de iarnă și suportă secete prelungite de vară când fluxurile vestice se deplasează la latitudini mai mari și lasă loc alizeelor. Pluviozitatea mai mare din regiunile est-mediterane (750-1000 mm./an) și din Maghreb (600-800 mm./an
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația solară globală,dinamica zonală și regională a atmosferei,caracteristicile reliefului și structura suprafeței subiacente. Având în vedere că pe teritoriul comunei Șipote nu există nici o stație meteorologică ori post pluviometric cu observații de lungă durată, am utilizat pentru caracterizarea elementelor climatice datele înregistrărilor de la stația Răuseni (jud. Botoșani), care e situată în apropiere, într-un loc cu condiții asemănătoare, cât și datele oferite de stația Aroneanu (Iași) și de Atlasul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vastă ca geosistemul se pot distinge o serie de categorii, derivate din specializarea funcțională. a) un prim tip este reprezentat de degradarea elementelor structurale și a interacțiunilor operative pentru fluxurile de intrare și ieșire din sistem. Spre exemplu, degradarea regimului pluviometric natural, degradarea aprovizionării naturale a solului în azot, perturbarea transportului aluviunilor, exodul populației rurale, dezechilibrarea balanței comerciale etc. b) un alt tip de degradare se exprimă prin incapacitatea spontană sau determinată a reglajului (spre exemplu, dereglarea circulației generale a atmosferei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai durabile cu cât pădurea element central în peisaj -, odată înlăturată, nu a mai avut condiții climatice favorabile refacerii spontane, iar plantațiile s-au dovedit destul de fragile. b) Pădurile din zonele temperat-umede și moderat-continentale evoluează sub un regim termic și pluviometric mai uniform și sunt constituite predominant din specii cu frunze căzătoare. Adăpostesc o faună variată, cu multe mamifere mari de interes cinegetic. Deși prezintă diferențieri structurale de la un continent la altul, în desfășurare regională sunt destul de omogene. Cea mai mare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
puternic marcate de prezența omului și de activitățile sale economice, sunt dens populate, urbanizate intens și au astfel cea mai diversificată utilizare a terenurilor. c) Stepele și semideșerturile din zona temperată, sunt marcate de caracterul excesiv al regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza acesteia trăiește o faună variată, din care se remarcă ierbivorele de talie mare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ș.a.) sunt prezente în India cu laboratoare sofisticate, iar cercetările dau rezultate spectaculoase, alături de proiectele finanțate de Ministerul indian al Biotehnologiilor. Gestiunea apei este o altă provocare majoră căreia trebuie să-i facă față India, în condițiile în care regimul pluviometric este deficitar și concentrat mai ales în cele patru luni de muson, din timpul verii, iar necesarul de irigații este foarte mare. Astfel, pentru indieni, este vital să cunoască dinainte intensitatea musonului, iar cercetătorii de la Tata Institute din Bangalore au
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
logica economică, prevederile Codului silvic, cu principiile ecologice pe care se întemeiază stabilitatea ecosistemului de pădure. Nu se ține cont nici de efectele dezastruoase ale defrișărilor masive, cum sunt inundațiile, alunecările de teren, pierderea habitatelor a numeroase specii, dereglarea regimului pluviometric etc.; - stabilirea ritmului (cotelor) de exploatare a resurselor minerale, în funcție de graficul preconizat de epuizare a resurselor minerale. Nu orice guvern poate realiza acest deziderat al interesului național. Acest grafic ar trebui stabilit prin lege și fundamentat pe principiile conceptului de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de fragmente de terase joase, zvântate), pot fi supuse, temporar și parțial, inundațiilor și înmlăștinirilor. Harta administrativă a județului Vaslui Limitele, relieful și vegetația Comunei Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
B), climatele latitudinilor medii, cu ierni blânde (C), climatele latitudinilor medii, cu ierni reci (D) și climatele reci (ale zăpezilor) (E). Fiecare dintre aceste tipuri climatice majore sunt la rândul lor divizate în subtipuri, în funcție de diferențierile în regimul termic și pluviometric. Climatele reci sunt considerate a fi cele în care cea mai caldă lună a anului are temperatura medie sub 10șC, incluzând două subtipuri majore: climat polar și climat subpolar (numit adesea și climat de tundră). Acesta din urmă este caracterizat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dar temperaturile pot urca până la 12șC. Luna cea mai caldă din an are de regulă temperaturi medii sub 10șC. Precipitațiile sunt reduse cantitativ, fiind cuprinse între 150-250mm pe an, în cea mai mare parte ninsori. Pentru tundra europeană aceste medii pluviometrice anuale sunt ceva mai ridicate (pot ajunge până la 400mm pe an în anumite sectoare), în timp ce tundra asiatică prezintă valori mai scăzute ale acestui parametru climatic. Vânturile sunt puternice tot timpul anului, având viteze de 50-100km/h. Aceste condiții climatice aspre
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și de încheieturi etc. Sunt situații rare când se pot înregistra și temperaturi pozitive în Antarctica, îndeosebi în Peninsula Antarctica, iar temperatura maximă absolută înregistrată la 5 ianuarie 1974 a urcat chiar la 15șC (Stația Vanda). Din punct de vedere pluviometric, continentul Antarctica înregistrează o medie anuală foarte redusă, de 166mm, care cuprinde exclusiv precipitații sub formă de zăpadă. Acest lucru se datorează predominării regimului anticiclonal deasupra vastului spațiu de gheață. În distribuția spațială a precipitațiilor pe teritoriul Antarcticii se constată
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vastele spații interioare cu precipitații anuale sub 50mm sau chiar sub 20mm. Polul Sud este practic lipsit de precipitații, cumulând doar 2.5mm/an. Spre deosebire de interiorul „uscat” al continentului, pe țărmurile Antarcticii ninsorile sunt mult mai bogate, cu medii anuale pluviometrice de peste 600mm în sectorul Peninsulei Antarctica. Sunt situații când pe țărm se pot înregistra cantități impresionante de precipitații solide (1.22 m/48 ore). Între elementele climatice care accentuează caracterul aspru al climei din Antarctica se numără și vânturile. Acestea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
deplasat în direcția polilor în anotimpul de vară și în direcția ecuatorului în anotimpul de iarnă. În condițiile unei localizări favorabile, aceste vânturi de vest sunt aducătoare de precipitații, conturând o serie de regiuni bine reprezentate din punct de vedere pluviometric pe coastele vestice ale continentelor în limitele latitudinale ale zonei temperate. Se disting trei mari tipuri de climate temperate: 1. Climatul temperat rece 2. Climatul temperat propriu-zis 3. Climatul temperat cald (subtropical). 1. Climatul temperat rece este localizat între paralelele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]