793 matches
-
realizările, de virtuțile și foloasele aduse Bisericii Ortodoxe Române și țării, de referință rămân chipul său bonom și iubirea Vlădicăi Melchisedec față de școlari și săraci. ”Închipuiți-vi-l șezând pe scaun și împărțind școlarilor cu zâmbet părintesc haine, cărți și poame, când era vremea lor, ori portocale când se mântuiau merele și perele păstrate. Și să nu uităm că el a cerut să doarmă somnul de veci în grădina școalei de copii mici (din Roman), ridicată de el de dragul lor”, relatează
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.] și din fâneață și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși martori din sat, dar și din satele răzășești vecine, cei pe care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis „Poamă Albă) și Fieraru (practica fierăria!) precum și Olaru (făcea oale, era olar). în hotar cu grădina lui Pâțu a locuit Cristea Hacigheanu, funcționar la primărie, dar care nu era din Bucovina, dar, cu siguranță, este la origine ardelean. După locul viran
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este menționată fierăria lui Manole Căldăraru la 1870 și a fratelui său Dumitru Căldăraru, fiind amintiți și la 1891.47 Alți fierari în Lunca au fost Gheorghe Cararău, Lupu Bucătaru (venit de la Ruși - Ciutea, comuna Letea Veche) și Vasile Călinescu (Poamă Albă), care arată că în secolul al XX-lea meseria „țigănească” trecuse și la români. O fierărie în Lunca avea unul Prențu (pe lângă magazinul mixt) care a avut o pățanie cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și, din însemnările lui Ion Ciuchi, aflăm că umblau prin păduri după fructe (poame!), le fierbeau și mâncau un fel de zeamă de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor s-a făcut prin uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătrâne. Gazda își trata invitatele și invitații cu gustări și băutură și, după dezlegarea limbilor, venirea flăcăilor și muzicanților, se începea jocul, care alterna cu perioade de lucru. Trebuie observat că șezătorile și clăcile aveau loc după „călcatul” vinului, după ce „poama” - strugurii erau zdrobiți cu picioarele, se obținea mustul care era lăsat să fiarbă, până se transforma în vin. Munca la români a mersă mână-n mână cu petrecerea și deseori munca era uitat (las’ c-o facem altă dată!) în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
el. Mișu voia discreție, liniște. Pace cu Mariana, înțelegere cu Popa, azi un bănuț, mâine doi, mai avea puțin și strângea chiar de avion. Și dup-aia, înainte să plece, o să-i zică și lu madam Popa ce fel de poamă e bărba-su. Și lu Mariana... lu Mariana o să-i zică și ei că e poponar, poate scapă de ea. Mișu era cam îndoit. Se plictisise de Mariana și era periculoasă cu sinuciderile ei, nu voia probleme-n America. Pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Atunci e ca o pisică // („Zoologică”) „A scăpat nevătămat // Din incendiul cel mai mare // Dar păcat, mare păcat // că „s-a ars” la-nsurătoare //(Unui pompier); „Șofer începător de-o lună // Dar impulsiv ca un atom // Cu ochii dup-o poamă bună // Dădu cu limuzina-n pom // (Unui șofer); „Bancherului i-aș da un pont // Poate-i mai trece oboseala // Degeaba-i intră bani în cont // Dacă nu-i iese socoteala // (Unui bancher bătrân); „Cobilița, o cățea // Căruța cu praz în
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
tu că vei primi banii pe care mi i-ai dat pentru luna viitoare. M-ai încurcat așa că nu-ți dau nimic. Știu eu că te muți cu un bărbat și vreau să te întreb dacă părinții tăi știu ce poamă ești. O să rămâi cu burta la gură, într-o zi. Am privit-o lung și nu i-am spus nimic. Știam că nu am cu cine începe un război așa că am lăsat-o să facă tot felul de scenarii despre
GAZDA MEA COCA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364440_a_365769]
-
HAZ DE NECAZ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului geaba merg desculți prin ploaie și copiii și nevasta resetează soarta casta celor care ne jupoaie geaba rafturile pline lipsă banii pentru poame s-a umplut târgul de foame și de luxul din vitrine redingotă clovn mister curg iluziile snop răsturnate dintr-un clop într-un bâlci de cartier intră dacă ai răgaz într-un circ cu lampadare ca să vezi cum fiecare face
HAZ DE NECAZ de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361378_a_362707]
-
-mi aminte C-o fi rusesc sau chinezesc, nu-mi pasă Eu sunt atât: un musafir Și mai doresc o ceașcă de kefir Să mă retrag discret înspre terasă Pe termen lung, benefic, longeviv Din fel și fel de cunoscute poame Cusurul lui că nu ține de foame Altminteri e un minunat conviv! Un ceai de mentă. Sau de sunătoare Îl pot gusta și singur la adică Mai mult pretextul dacă se ridică Problema companiei de rigoare În cești de porțelan
FANTEZIE LA UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361443_a_362772]
-
din mers, decât doar pentru a admira și mai mult frumosul pe care îl descopăr. Am ajuns odată într-o țară pitorească, plină de livezi mândre și de oameni de treabă. M-am oprit lângă un măr umbros, care avea poame mari și frumoase. Un tânăr chipeș m-a văzut și mi-a dăruit un măr proaspăt cules din pom, minunat, jumătate roșu, jumătate auriu, și mi-a spus: - Dăruiește, te rog, acest măr celei mai frumoase fete pe care o
CÂND VEI ÎNTÂLNI O FATĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363859_a_365188]
-
de-argint Plânge-n codrii pustiiți. Umbre lungi se-ntind în noapte Parfumate cu must dulce Și-un miros de piersici coapte Din livezi noaptea aduce. Pădurea încet amorțește Bruma își țese năframe, Toamna rochia-și împletește Din crizanteme și poame. Referință Bibliografică: NOAPTE DE TOAMNĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2103, Anul VI, 03 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
NOAPTE DE TOAMNĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364040_a_365369]
-
zgomot înspăimântător îmi alungă gândurile negre. Un motor ambalat la maximum, scrâșnete, icneli, voci întretăiate și un fel de geamăt neomenesc. Dau fuga în balcon și ce mi-e dat să văd? Toți copacii din livada casei învecinate, încărcați de poamele lor, cu frunzele tremurând, acoperite de praful adunat după ultima ploaie din primăvara trecută, cu trunchiurile lor încă vii, cu seva încă circulând prin vinele lor vegetale, cu ecourile trilurilor păsărești încă răsunând, zăceau acum victimele unui tractoraș pictat, condus
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
nuanțe ruginii. Toamna s-a făcut stăpână peste natură. „Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și depărtați. S-aprinde focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu lăzile
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
o mai facă din nou ca să facă ce vor cu ea în continuare. Anca îi spusese: -Tati, noi nu ne putem pune fățiș contra acelor mizerabili pentru că fiind prieteni cu Massimo fiul patroanei, care se pare că nu prea e poamă bună nici acela,riscăm să fim denunțați drept clandestini, fără acte. Suntem vulnerabili, deci hai să facem ce trebuie fără să ne expunem la cheremul acestor bandiți periculoși!Eu cred că grasul acela, Nicola e cel ce comandă și e
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]
-
o depărtare, iar fereastra deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii prin obscuritatea sa albă. MĂ DOARE... ACEASTĂ DURERE Mă doare cuvântul tău din vorba abia șoptită sau poate amintită! Mă doare și zâmbetul tău cules din poamele tristeții... Mă doare! și iar mă doare acestă dimineață, în care mă trezesc singură, fiindu-mi alături. Și... mă doare...! mă doare depărtarea gândului tău, gândului tău de aproape! Mă doare... și iar mă doare... această toamnă... cum mă dor
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
Barem nu mai tre să plătești la grădiniță. ”Nănuța” era sora cea mai mare a mamei. Tușa Mărioara cobora de trei-patru ori pe an din satul ei de munte, să vândă-n piața Aradului sâmburi de nucă, ulei de dovleac, poame uscate sau ce-i prisosea în gospodărie. Întotdeauna venea și pe la noi și-și deșerta desagii spre marea mâhnire a mamei, care se simțea vinovată în sărăcia ei, vinovată de-a o pune pe drumuri pe mătușa. Și-atunci începea
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
la vrăjitoarea cu păr de aur verde, Ce-n decolteu păstrează a lacătului cheie. Parodie după Cămara de fructe de Ion Pillat Deschid cu teamă ușa cămării de-altădată Cu cheia ruginie a raiului oprit, Trezind în taina mare a poamelor, smerit, Mireasma, și răcoarea, și umbra lor uitată. Mă prinde amintirea în vânătul ei fum, Prin care cresc pe poliți și rafturi, ca pe ruguri, Arzând în umbră, piersici de jar și-albaștri struguri Și pere de-aur roșu cu
CĂMARA CU AMINTIRI de DAN NOREA în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349521_a_350850]
-
stelară, solară în visul meu la șaisprezece ani Eram amândoi actori de himeră te-am adorat sub mareea de adjective albastre te-am iubit la nebunie dune mai mici, dune mai mari tu încă acolo... eu încă aici... Ploaie cu poame de fulger Se face noapte în vis în iatacul cu jar și saltimbanci pe pereți Se face noapte în vis tu apari fermecat, zăpăcit pe tapiseria grădinii Se face noapte în vis țesători ne brodăm iubirea din ce-a fost
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
protectori... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Se făcea noapte în iatac. În iatacul cu jar și saltimbanci pe pereți ochii plecați - Un șarpe dulce-amar Gură de femeie răscoaptă - Bărbați goi ademeniți fermecați de copaci Ploua cu poame de fulger - Nimfe cu copite se scăldau în izvoare halucinante Femei învelite în crini Șerpi întârziați la mijloc de drum aproape zâmbind printre cute Lemne pluteau zăpăcite pe râuri de palavre Țesători dirijau întețit șoapte de iubire sau pradă La
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
V. CÂND S-O FĂCUT POAMA, de Radu Părpăuță, publicat în Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012. La noi în sat oamenii calculează timpul după anul în care s-o făcut poama: „Cînd te-ai luat cu Natalița?” întreabă țața Anica. „La patru ani după
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
V. CÂND S-O FĂCUT POAMA, de Radu Părpăuță, publicat în Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012. La noi în sat oamenii calculează timpul după anul în care s-o făcut poama: „Cînd te-ai luat cu Natalița?” întreabă țața Anica. „La patru ani după anul cînd s-o făcut poamă.” Sau: „Cînd o fost cutremurul cel mare, dom'le?” „A, cu vreo cinci ani după se s-o făcut poamă.” Sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012. La noi în sat oamenii calculează timpul după anul în care s-o făcut poama: „Cînd te-ai luat cu Natalița?” întreabă țața Anica. „La patru ani după anul cînd s-o făcut poamă.” Sau: „Cînd o fost cutremurul cel mare, dom'le?” „A, cu vreo cinci ani după se s-o făcut poamă.” Sau: „Uite, Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut de Gică a lu Usturoi cu doi ani înainte de a se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]