186 matches
-
doctor la dispoziție, putem trăi, tot nu ne descurcăm în lumea de afară. Lașitățile însă ne vor însoți. Bănuim că dacă au ucis stau țepeni în cuștile lor ani lungi. Or, ei mișcă. Se aerisesc, se plimbă, joacă fotbal, șeptică, pocher, pun lumea la cale. Merg la Club, la spectacole sau la făcut artă. Merg la Regina-Mamă, comandantul închisorii, Carmen Mihail, să se plângă. Merg în camera comandanților lor, Mihaela Bonațiu și Mihai Cosmescu, să-și ceară drepturile: norma de țigări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Tot felul de jocuri. Eu știu? Joc de carte, care știe oricine, și ăla de la țară, ciobanul ăla. Și ăla știe. Cu nasturi. Sau făceam din miez de pâine, dacă nu aveam altceva, făceam din miez de pâine. Țintar. Remi, pocher... Acuma, după ’89, s-o dat oficial. Dar făceam, înainte făceam din carton. Banu-i țigara, la noi. Da, înrăit. Adică, am fost. Și șah. Șahul era singurul joc care era oficial. Table? Nu. Că se juca barbut. Erau zaruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nu mă respecta; îi luam pachetul pe un an de zile înainte și, când venea vremea să facă plata... Îl făceam să mă respecte așa că, mă respecta... că știa că, când vine cu pachetul, îi mai las și lui. Jucam pocher. Și-i luam acuma ce-avea, spunea: „Eu mai aduc două sute de pachete de țigări“. Și i le luam și pe alea, mai luam... și când venea... trebuia să facă plata. Și, ca să aștepte ceva când venea să-mi facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
început mama vitregă să mă dea în primire la Poliție pe ce făceam. Și-a venit poliția... Amenzi peste amenzi, bătăi, îmi dădea bătaie. Urmăream și eu ca să nu mai vie poliția noaptea, mă duceam cu băieții pe la biliard, pe la pochere, băgam cuțitul în roțile de la mașină, le spărgeam roțile să nu mai vină, le luam fișa, le rupeam cureaua de la motor. Făceam ceva să nu mai vie noaptea aia. Și furam fier pentru armături. Colac de 60-70 kilograme, și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Am băgat zarurile într-un pahar și lumea mizează. Care vrea, pune pe mic, deci în partea asta. Cine vrea, pune pe mare. Dacă n-a pus nimeni la șapte și dai șapte, iei totul. Am jucat și barbut, și pocher, și 21. Trebuie să faci 21, sau până-n 21. La pocher se fac și șmecherii. Joci c-o pereche. Dar trebuie să știi să bagi în ele. Le mesteci și când le-mparți, dumneavoastră, eu știu, vă dau un ful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pune pe mic, deci în partea asta. Cine vrea, pune pe mare. Dacă n-a pus nimeni la șapte și dai șapte, iei totul. Am jucat și barbut, și pocher, și 21. Trebuie să faci 21, sau până-n 21. La pocher se fac și șmecherii. Joci c-o pereche. Dar trebuie să știi să bagi în ele. Le mesteci și când le-mparți, dumneavoastră, eu știu, vă dau un ful de ași, ca să vă dau încredere, și eu îmi iau trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
grăbit. Era o vilă, un sediu al unei firme de construcții, și acolo aveam eu o reședință: cu banchete de la mașini, pe care nu le vândusem - pentru că pica bani, nu le mai vindeam. Mergeam la discoteci, baruri, să mă distrez, pocher, disco-baruri, videoteci. Dormeam până la unșpe-douășpe, apoi îmi făceam plinul la buzunar în oraș, și până la unșpe-douășpe noaptea să-i și cheltui - ce mai făceam după aia, nu mai aveam motivație să mai fac rost de bani. Era să mă înfieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Cioran, cu cine mai era p-acolo. Că gândeau pentru România. A, da, mai zicea Zbenghea, că era și cu Sebastian, ăla de-i dă la televizor piesa și filmul cu profesorul și curva aia care vine cu trenul de la pocher și stă o noapte la el și se uită cu binoclul la stele!“ Ideea lui Goncea era că și el făcuse parte dintr-o generație mai nehotărâtă, că nu mai avea cine să-i îndrume pe cei ca el, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
când se referă la caracter este ceea ce eu numesc „lista HIT1”: cinste, integritate și sinceritate. Atunci când vine vorba despre caracterul managerilor și al liderilor, astfel de lucruri reprezintă „masa”, suma minimă cu care se poate intra Într-un joc de pocher. Dacă cineva Încearcă să-i conducă pe alții, să influențeze atitudini, opinii și comportamente, i se vor cere mai multe trăsături de caracter pe lângă sinceritate (deși aceasta nu este un Început rău). „Ocuparea terenului cu caracter” presupune devotament, curaj, compasiune
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
s-a deranjat să se uite peste materialele care-i fuseseră oferite. Oricare ar fi fost subiectul discutat În ședință, reacția sa Ă indiferență controlată Ă rămânea aceeași. Mai târziu, am aflat că bărbatul respectiv era un jucător Împătimit de pocher. Nu numai că juca regulat, dar era și pasionat de arta acestui joc. Fără să-și dea seama, Își lua cu el fața pe care o afișa la pocher În orice ședință la care participa. Lipsa lui de expresie, care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
târziu, am aflat că bărbatul respectiv era un jucător Împătimit de pocher. Nu numai că juca regulat, dar era și pasionat de arta acestui joc. Fără să-și dea seama, Își lua cu el fața pe care o afișa la pocher În orice ședință la care participa. Lipsa lui de expresie, care Îl ajuta mult la pocher, era o „mână proastă” În relațiile cu angajații. Ca manageri, avem marea răspundere de a spori productivitatea, de a ridica moralul și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
regulat, dar era și pasionat de arta acestui joc. Fără să-și dea seama, Își lua cu el fața pe care o afișa la pocher În orice ședință la care participa. Lipsa lui de expresie, care Îl ajuta mult la pocher, era o „mână proastă” În relațiile cu angajații. Ca manageri, avem marea răspundere de a spori productivitatea, de a ridica moralul și de a asigura satisfacția muncii Ă Într-o oarecare măsură Ă În fiecare zi. Pentru a reuși așa ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
hedonistă negativă. Din fericire, nu este vorba despre un determinism biografic iremediabil. Cu excepția cazurilor patologice, Înclinațiile temperamentale se pot schimba sau, cel puțin, recicla. Studenților mei mai tineri le spun de obicei că inteligența umană seamănă mult cu jocul de pocher. La Începutul partidei, la naștere, primim un set de cărți, datele genetice. Există unele mai bune, altele mai proaste, și e mai bine să le ai pe cele bune. Dar, de obicei, nu câștigă cel care are formația cea mai
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și nimic mai mult... Acest tablou real, de afecțiune reciprocă a celor doi soți, l-a impresionat până la lacrimi și l-a determinat să treacă prin aceleași regrete cu ale unui bancher putred de bogat care, după un joc de pocher furibund și ambițios, se trezește sărac lipit pământului, fără o lețcaie în buzunar. Numai că, în timp ce el visa la fericire, cei din fața lui se bucurau de ea în realitate. Cam scunzi dar reali. Statura, care nu-i prea avantajau, simpatia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
construcție dramatică ingenioasă, cu dialog dinamic, neocolit însă uneori de tentația exprimării sentențioase, cu o bine dozată creștere a tensiunii emoționale în relația dintre caractere. Unele lungimi ale "prologului" domestic sau ușoare supralicitări ale grotescului, ca în scena jocului de pocher, ar fi putut fi, credem noi, lesne evitate. Direcția de scenă, acceptată, ca și la Calul verde de Dan Nasta, își concentrează atenția asupra creării atmosferei progresiv inundate de absurd. Gestul regizoral cultivă riguros articulat participările individuale, angajîndu-le într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
montarea Garcia. Pe o muzică metalică, monotona, fără tragism, polițiștii coboară motocicletă. Emanou e în genunchi. Scenă răstignirii e filmată în plan american. Emanou e în centru, călâul în dreapta, Lasca în stânga. Prin montaj paralel, este surprins pe peliculă jocul de pocher al polițiștilor. Miza o reprezintă câștigarea lucrurilor lui Emanou. Imaginea e luată în plonjeu 136. Vocea off a Dilei rostește din nou din textul biblic: "Astfel s-a împlinit cuvântul"137. Cadrul se schimbă: Emanou și călâul, filmați în plan
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
articulat parabolic și redat într-un registru plurivalent, în care colocvialul și oracularul, concretul și abstractul, derizoriul și înalt simbolicul, își dispută în permanență întâietatea se exploatează un motiv poetic de o simbolică aparte, zarul și jocul de cărți ("barbut, pocher, șeptic și stos"). Textul apare, de altfel, ca o spectaculară, ingenioasă regie a inițierii într-o cutremurătoare antecameră a neantului, a vidului ontologic: "Mână lângă mână și pumn lângă pumn/ jucând zaruri și cărți pe un câmp de cenușă/ în timp ce
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cele douăzeci și cinci de cuvinte prezente: bătălie, buzunar, cărămidă, folos, frică, (a) lipsi, mânie, (a) pedepsi, proaspăt, scop, sigur, ( a) sosi, trandafir, zahăr etc. Al. Graur a subliniat importanța limbii grecești ca sursă directă a multor neologisme românești; cuvinte ca icter, pocher, portofoliu, monedă, mapamond au fost astfel explicate prin neogreacă. Unele cuvinte, pentru care se propusese un etimon slav și unul grecesc, au fost ulterior explicate numai prin greacă, de exemplu verbul (a) mirosi. Etimologia poate fi însă corectată și în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Când a lipsit vreo două zile și s-a întors cu buzunarele pline, i-a spus unei fete că i-a murit un unchi bogat și i-a lăsat un purcoi de bani, iar alteia că a câștigat banii la pocher în Gardena. Tuturor le spunea o mie și una de minciuni, cum c-ar fi măritată cu o mie și unu de eroi de război. Ai prins ideea? — Și încă cum! i-am replicat. Hai să schimbăm subiectul. — Cum vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ce bar l-ai întâlnit? Lorna înălță capul. Am văzut că lacrimile i se uscaseră pe obraji. Cred că era pe Aviation Boulevard, lângă uzinele alea de avioane. Am icnit. Zona aia din Gardena era ticsită de taverne, saloane de pocher și bordeluri care lucrau cu acceptul tacit al poliției. Când ai văzut-o ultima oară pe Betty? întrebă Harry. Lorna se îndreptă spre scaunul ei, încercând să-și stăpânească emoțiile - o reacție destul de temerară pentru o puștoaică de cincisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
post de atu. Cele în drum spre sud eram eu, casa, iar cele ce mergeau spre nord Lee și Kay. Sudul nu a depășit un rahat de șapteșpe, iar nordul a primit un as și o regină, ca pentru un pocher adevărat. Am dedicat toată tărășenia trioului nostru și m-am întors în cameră. Johnny Vogel, roșu la față, lac de sudoare și tremurând din toate încheieturile, semna declarația lui Russ. Am citit-o peste umărul lui: conținea referiri la Biltmore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Williams în lumea viselor, iar pe mine la infirmeria secției, unde mi-au pus două degete în ghips. Caftelile cu mâna goală erau acum excluse. Ultimele două personaje de pe listă, Crawford Johnson și fratele lui, Willis, aveau o sală de pocher cu cărți măsluite pe lângă sala de recreere a Bisericii Baptiste a Atotputernicului Mântuitor de pe 61st, colț cu Enterprise, vizavi de birtul unde mâncau la preț redus polițiștii de la Newton. Când am apărut, Willis tocmai împărțea cărțile. Ridică privirea și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
centru, de la hotelul Biltmore. Burty a pus-o să se descrie și i-a plăcut ce-a auzit. I-a spus să vină să dea o probă a doua zi dimineață, când se întoarce și el de la o partidă de pocher de la club. Fata i-a mărturisit că n-are unde să înnopteze, așa că Lindscott i-a propus să stea peste noapte la locuința lui, iar valetul lui o să-i dea ceva de mâncare și o să-i țină companie. Betty, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
PLECARĂ DIN BRIGHTON pe la șase. Sam intra de gardă mai târziu și trebuia să fie aproape de spital În caz că apărea vreo urgență. Înainte să pornească la drum, merseră la un restaurant de pe faleză, The Regent, și Își făcură praf câștigul de la pocherul mecanic pe o cină cu pește și cartofi prăjiți. După o bere, Sam se relaxă și Își redobândi obișnuita bună dispoziție. Ruby uită de telefonul cu pricina și de reacția lui ciudată și, cât timp mâncară, Îl tachină fiindcă comandase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
le Înhăță imediat. — Ralphie Kinnard. Blond, gras, cam la patruzeci de ani. Poartă o geacă de piele Întoarsă și pantaloni de flanelă gri. Am auzit că-și snopește nevasta și că o trimite la produs ca să-și plătească datoriile de la pocher. Bud notă informațiile. — Crăciun fericit, Wendell, Îi ură Stompanato. Bud Îl prinse pe Stomp de cravată și-l smuci. Stomp se lovi cu capul de bord. — Un an nou fericit, macaronarule. *** La Ohrbach’s era Înghesuială mare. Clienții forfoteau printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]