169 matches
-
și nici călătoriile nu reușesc să frăgezească șunca de pe creierul ignorantului arogant. Dacă sufletul ar avea tub digestiv, l - am hrăni cu siguranță mult mai bine. Se spune că arta nu poate schimba oamenii. Dar nu se știe cât de pociți am fi fără ea. În artă rămân amintirile cu ieșire spre speranță. Cultura dă ștaif civilizației. Arta aduce rezonanța veșniciei în om. Oamenii aleși se pot salva prin creație. Ceilalți încearcă prin sfidări. Copilul crește din laude. Arta chiar și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
țap. footnote>... Știț‟ voi ce‟i acela faun?... Nu?!... vă spun eu. I‟un fel di ființă, corcită, cu chip di om și de țap! ei, ați înțeles?! - Tț,..tț..tț.. făceau ei mirați, dar și înfiorați de corcitura aceea pocită. - Se spune că el, faunul, este stăpânul codrilor și animalelor. - Cum, stăpân și peste lupchi?!... întrebară copiii într-un glas. - Da, și peste lupchi, peste toate animalele și pasările, peste tot! - Tț..tț..tț... se minunară, copiii mai tare. - Ei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ei. Eu, însă o am acum întreagă înainte-mi, și n-are nici șapte ani încă. - Ți-e dor de bunicuța? - Nu. - Da’ de tăticu? - Nici. - De mămica? Adriana tace și eu pălesc cuprins de panică. - Cum se poate „soi pocit”, între surâzându-i bolnav de iubire. Cum se poate să-ți amintești numai de mine? Nici de surioara ta nu-ți mai aduci aminte? Nici de coșulețul tău cu lăcățel?... - Du-mă acasă, scâncește Adriana. - Unde „acasă”, copil nefericit?... - „Dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ce țipau strident. O afacere gălăgioasă, ale cărei prețuri deprinseseră cățăratul de la așa-zisul miracol economic. Mă duceam la fund. Academia nu mă mai vedea decât rareori. Fiecare noapte înghițea ziua care venea. Vorbărie goală. Respirație duhnind a poșircă. Mutrele pocite ale oaspeților. Găuri în memoria zdreanțuită. Și totuși, ca în spatele unui geam sablat, se conturează ceva de care cred că pot să-mi aduc aminte într-o oarecare măsură: noi trei - Geldmacher cu cântatul lui la flaut, Scholl cu banjo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vedeau În dînsul pe salvatorul general. Un nuntaș se Îneacă cu un os de pește. Scapă. DJ fuge Împreună cu valetul (șoferul) căruia-i Însîngerase fața o femeie urîtă, În magazia cu murături. Specialitatea acestui om iertat de simțul estetic fiind pocitele. Nu se povestește ce-a făcut DJ cu mireasa, ni se dă de Înțeles că se putea Întîmpla orice, ochiul uman neputînd percepe integral două trupuri În acțiune. Peter Handke se dovedește a fi un mare scriitor. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu numele ăsta în clasa a XI-a. Te pomenești c-o fi mențiunea asta pentru tine, Martin! Simt că mi se aprind obrajii de furie. Ce nume am, fir-ar să fie! E un nume care se rostește greu, pocit, deși e scurt, un nume care creează confuzii peste confuzii! Profa întinde diploma spre mine cu un surâs ironic. Simt că iau foc de-a dreptul. Mă ridic din bancă aranjându-mi uniforma și bentița de pe cap și mă îndrept încruntată
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
insipide, lipsite de spirit și de voință spre bine, vezi răsărind câte un chip ciudat și baroc, cîte-o stârpitură radicală în a cărei fiziognomie se concentrează oarecum toate trăsurile neplăcute ale tutulor națiilor semibarbare din Orient, vezi tipuri atât de pocite încît abia [o] fantazie de caricaturist le-ar putea inventa, punîndu-se într-adins să le iscodească, iar etnologul ar sta cu brațele încrucișate înaintea acelor specimine, neștiind, nu între ce oameni, dar în genere între ce soi de ființe organice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ironic pîna la clocotirea homerică. Când vezi capete atât de vitreg înzestrate de la natură încît nu sunt în stare a înțelege cel mai simplu adevăr, capete în care, ca în niște oglinzi rele, totul se reflectă strâmb și în proporții pocite, făcîndu-și complimente unul altuia și numindu-se sarea pământului, ai avea cauză de a te întrista și de a despera de viitorul omenirii daca n-ai ști că după o sută de ani, de pildă, peste amândouă despărțămintele geniilor contimporani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
printr-o uitătură dintr-o parte, cu pleoapele pe jumătate închise și eu gura strâmbă, sub un rictus de infinit dispreț, a cărui urâțenie mă făcu să mă întreb dacă mai văzusem vreodată în viața mea o femeie atât de pocită. " De ce într-o pădure și la marginea unei ape? mă mirai apoi după câteva zile în spital. Trebuie să murim așa cum trăim. Ne naștem în spital și murim în spital, cum bine s-a zis." Era spre seară, orele de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
după tine. Săraca Stela! a murit la timp, altfel ar fi avut parte de mari surprize cu recepțiile tale. Vrei să faci acum mare paradă de fidelitate dincolo de mormânt, cu toate că lângă tine stă o femeie vie, care nu e o pocită. Află că Stela (cel puțin așa mi s-a povestit!) avea ideea ei proprie despre fidelitate. Bătută, cu spinarea numai răni, a îngrijit-o un gardian de treabă, a mîngîiat-o, a uns-o cu alifii, și... aia e! Înțelegi ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vină: maroul șosetelor concetățenilor mei, transportat de pe platformele metroului pe cele ale retinei, chiar exista, iar mirosul de salam sau parizer, implantat zilnic în celulele conice ale memoriei, nu era o iluzie. Fugeam cu două sute la oră de lumea asta pocită, umedă, sălcie. Mihnea proceda la fel, în modul lui onest și mefistofelic, și poate de-aia rămăsese singurul meu prieten adevărat. Îl manevram și pe el, doar un pion pe tabla mea de joc, dar unul pe care îl mișcam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă Înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, (duh scâmav, care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
deținerea tuturor posturilor de conducere din Învățănînt. Ilustrativ este cazul lui Nicolae Costenco, fost redactor prim la ziarul Viața Basarabiei și revista Viața Basarabiei, condamnat la mulți ani de detenție pentru că la consfătuirea scriitorilor din primăvara anului 1941, criticînd limba pocită ce-și făcuse loc În presă, dar și În textele literare, se aprecia În actul de acuzare, . După 1944 procesul Început În 1940 - 1941 ia amploare. Autoritățile sovietice aduc În RSS Moldovenească educatori ruși și ucraineni, În mai multe valuri
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de adolescenți, răspunsuri care ne vor permite în final formularea concluziilor. 3.2.2. Răspunsuri ● Observații cu privire la o persoană, un băiat/o fată: foarte frumos/oasă: o bunăciune de băiat, șukărimea de fată, o bombă de fată foarte urât/ă: pocitul de coleg, nașparlia de Andreea, distrusa de Tatiana, fumata de X, boccia de profesoară, o sperietoare/un coșmar de fată foarte slab/ă: schiloada de Morticia, scheletu' de Mihăiță, radiografia mergătoare de Andrei, paiul de Ioana, schilombita de Ana, o
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
un bordei; pe urmă ieșea, îl punea iar cu gura la soare, și tot așa făcea... Drumețul nostru, nedumerit, zise: -Bună ziua, om bun! -Mulțămesc dumitale, prietene! -Da’ ce faci aici? -Ia mă trudesc de vro două-trei zile să car pocitul ist de soare în bordei, ca să am lumină, și nici că-l pot... -Bre, ce trudă! zise drumețul. N-ai vrun topor la îndemână? -Ba am. -Ie-l de coadă, sparge ici, și soarele va intra singur înlăuntru. Îndată făcu așa
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cărui gestație durează 11 luni), Dracul (schimbă copii), lelele, mândrele, sfintele, Muma Pădurii (chinuie și fură somnul copiilor care sunt scoși din casă înainte de 40 de zile; pe lumea cealaltă, Muma Pădurii dă fetelor să mănânce copiii din flori omorâți), Pocita, ("duh scâmav", care umblă noaptea și face copiii să plângă până li se strâmbă gura, sau face să le țâșnească sângele pe nas, gură și urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
verbului a părea, apropiat semantic verbului a arăta. Tiparul [a arăta + adjectiv] este vechi în limbă, așa cum se observă în DA, tomul I, partea I, s.v. arăta: Arăți tare și voinic ca un urs (Negruzzi); Pe semne că straiele acestea pocite fac să arăți așa sfrijit și închircit (Creangă); Arătase la fire mai aspru decât cum era cu domnia d'intâi (Neculce). 149 Inventarul a fost stabilit pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009, corelat cu inventarul stabilit de Dima (2002
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
deținerea tuturor posturilor de conducere din învățănînt. Ilustrativ este cazul lui Nicolae Costenco, fost redactor prim la ziarul Viața Basarabiei și revista Viața Basarabiei, condamnat la mulți ani de detenție pentru că la consfătuirea scriitorilor din primăvara anului 1941, criticînd limba pocită ce-și făcuse loc în presă, dar și în textele literare, se aprecia în actul de acuzare, „făcea agitație antisovietică, afirmînd că limba burgheză este superioară limbii sovietice moldovenești“. După 1944 procesul început în 1940 - 1941 ia amploare. Autoritățile sovietice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a Românilor în secolul XX. Basarabia, realizată de Institutul de Studii Sociocomportamentale - ISOGEP, București, 1998. footnote> . Verdictul a fost formulat pe baza unor afirmații făcute de Nicolae Costenco la consfătuirea scriitorilor din 1941: „o dată cu eliberarea ni se impune o limbă pocită, atît în presă, cît și pe scena teatrelor“; „de ce trebuie să spunem cu sîlile, sposobnic, cînd avem cuvintele cu puterile și în stare, capabil“; „aceasta nu-i limbă literară, ci grai moldovenesc“, spunea comentînd limba unei poezii despre Stalin. Apartenența
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
știau cu toții că "e un sat vestit, de vechi răzeși, cu originale tradiții folclorice". Apoi, ajung să fie "martorii" unei lecții, în clasa a V-a B din Varvara, în care elevii răspund unui reporter de la radio într-un limbaj pocit, ce tinde să ajungă o limbă universală, unică pe glob, căci "o împestrițare a neamurilor și a limbilor, împinge omenirea dintr-o armonie universală în dezordinea Turnului Babel, care e o pedeapsă a lui Dumnezeu". Tot Rebega mai subliniază că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș mai fi crescut. Și ei au plecat Din vărsat de zori, Pe la cântători. Și ei au umblat Văile cu fagii Și munții cu brazii, Până m-au găsit, Bradul cel pocit. Pe min’ m-au ales Pe izvoare reci, Și ierburi întregi, Pe cracă uscată, De moarte lăsată. Ei când au venit, Jos au hodinit, Au îngenuncheat, De-amândoi genunchi Și s-au închinat: Iară s-au sculat, Cu securi au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Lângă dânsul își avea locul părintele Iacob Pojar, de la Liceul catolic din PitarMoș. Era de fel din Bucovina, dintr-o familie de austrieci, colonizați în timpul Imperiului habsburgic. Câteva minute pe zi se întreținea cu Rozin în limba germană. Rozin vorbea pocit germana și părintele o dădea pe românește; întrebările lui Rozin se refereau îndeosebi la sfârșitul suferințelor. Era, bietul de el, la capătul puterilor, dar părintele îl încuraja, ca după aceea Rozin să intre în tăcerea lui, privind bolta hrubei. A
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
O lulea, când nu mai arde ca lumea, se zice că cineva a dorit-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei cu sprâncenele îmbinate. - Chiorii sunt reputați în Orient ca provocatori ai deochiatului. - Oamenii pociți, urâți, cu diverse metehne ale trupului. - Pot deochia și oamenii cu părul roșu, spânii. - Aceeași putere magică ar avea-o și copii născuți cu tichie. Cine poate fi deochiat? - Copiii sunt cei mai expuși deochiului. E deajuns ca un copil
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
O lulea, când nu mai arde ca lumea, se zice că cineva a dorit-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei cu sprâncenele îmbinate. - Chiorii sunt reputați în Orient ca provocatori ai deochiatului. - Oamenii pociți, urâți, cu diverse metehne ale trupului. - Pot deochia și oamenii cu părul roșu, spânii. - Aceeași putere magică ar avea-o și copii născuți cu tichie. Cine poate fi deochiat? - Copiii sunt cei mai expuși deochiului. E deajuns ca un copil
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la un deznodământ fericit; nu aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o soție, mulți copii, bogăția și pacea ideală a căminului; - personajul negativ (zmeul, omul pocit, etc.) - este totalmente opusul voinicului; are totul urât (și fizicul și sufletul); este dizgrațios; Alte (câteva) locuri comune, stereotepii:acestea (stereotipiile) au: 1. o anumită forță emoțională; 2. o funcție mnemotehnică; 3. dau oarecare expreivitate; - limbajul fără interpret: omul vorbește
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]