192 matches
-
este piață de alimente mai bogată, mai variată și mai ieftină ca piața de la Huși”. Produsele alimentare expuse erau de cea mai bună calitate: laptele, atât de util pentru sănătatea oamenilor, zarzavaturile, rod al muncii grele și migăloase a grădinarilor, podgorenii și pomicultorii cu diverse varietăți de struguri și fructe. Renumite erau plantațiile de vii întinse, care începeau din dealul Dric și se terminau tocmai în dealurile Dobrina și Epureni. Stema județului Fălciu scoate în evidență viticultura ca ocupație străveche a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Tânăra soție îi primește ca stăpână a casei, iar căpitanul destupă câteva sticle cu un excelent vin local, provenind din pivnițele de la Șaba, o localitate mică, situată pe țărmul estuarului, unde s-a stabilit de câțiva luștri o colonie de podgoreni nemți. Conversația alunecă mai întâi spre consecințele pactului, și câțiva ofițeri sunt de părere că asta ne privește îndeaproape. Căpitanul povestește cum a capturat doi inși care încercau să treacă frontiera cu hărți pe care erau marcate amplasamentele sectoarelor pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tot de la tatăl lui Lillișu?" "Evident." S-a băut în sănătatea celui care îl cumpărase și a celui care îl vânduse, oferind câteva sticle în plus. Locotenentul află chiar din gura vecinei lui de masă că tatăl ei era un podgorean neamț și că pe ea o chema de fapt Lilly Schuh. Numele ei, care în germană însemna pantof, o distra teribil pe Nel. Tot sărind într-un picior și repetând Lilly-Schuh, Lilly-Schuh, a ajuns la o prescurtare adoptată până la urmă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ei i-a venit ideea să-l invite pe șeful de gară cu tot cu familie. Vizitaseră pivnițele și, cu prilejul acesta, Nel se împrietenise atât de tare cu Lilly că, la plecare, nu a mai vrut să se despartă de ea. Podgoreanul, tatăl unei liote de copii, le propuse atunci s-o ia la ei pe Lilly, pe casă și masă. La Bugaz, explică el cu deplină candoare, trebuia să înceapă curând sezonul, ea o să se ducă la plajă cu Nel (pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și unii gândiră că locotenentul și Lilly nu ar fi o pereche nepotrivită. Dar Lillișu conchise cu bun simț: "Am zis, când Nel o să se ducă la Chișinău, la liceu, o să mă întorc în cătunul meu și o să găsesc un podgorean de ispravă să mă mărit. Dar o să vin, serile, să vă văd. Și de Crăciun o să trimit un butoi de vin." Dacă sunt pe-aici, să nu uiți că îmi place vinul cu aromă de absint, preciză Panaiota. Dacă nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
concurată de un lirism cuceritor, de natură folclorică sau mai curând cu sursa în scrisul lui Ion Creangă. Un realism dur, întemeiat și pe descrierea veridică a deportărilor operate în Basarabia de regimul stalinist, este caracteristic romanelor Cucoara (1975) și Podgorenii (1982). Mai ales în Voci pe oglinda apei (1981) se întâlnesc personaje memorabile, scriitorul efectuând sondaje psihologice profunde și apelând la fixarea firească a expresiei, gesturilor și în genere a comportamentului moral al oamenilor (Străinul, Pădure verde, pădure..., În seara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii, Chișinău, 1982; Modelări artistice, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „Cucoara” - universul satului contemporan, LA, 1978, 15 iunie; Ion Ciocanu, Podurile vieții și ale creației. Studiu asupra creației lui I.C. Ciobanu, Chișinău, 1978; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 129-144
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
POPESCU-NEGURĂ, Alexandru (21.III.1893, Râmnicu Sărat - 30.I.1974, București), poet și gazetar. Este fiul Mariei și al lui Constantin Popescu, „proprietar podgorean”. Urmează școala primară și liceul la Râmnicu Sărat. În 1912, starea familiei nefiind tocmai prosperă, se angajează funcționar la CFR. Încorporat în toamna anului 1914, participă la luptele de pe front până în primăvara lui 1917, când este trimis la Școala de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
acasă; pe-astea le păstra la învechit. Cînd scădea vinul sub jumătatea butoaielor, Fănică lua trenul și se ducea la Dealu Mare. Își lua și zarurile și titirezele. În tren mînca ușor și nu bea decît apă. Se cunoștea cu podgorenii și trecea pe rînd pe la toți. N-avea bani să plătească un degustător, cum auzise că făceau cîrciumarii ăia mari de la București. Scria într-un carnețel la cine și ce bea și cît îi plăcea, după fiecare pahar. Cînd își
Vin de Dealul Mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7511_a_8836]
-
cearșeaful nupțial ceea ce mireasa sacrificase cu altă ocazie. Georgică nu bea, nu fuma, dar cînd vindea un butoi mare de vin uita de toate, bea aldămașul cu găleata de vin lîngă el și lua din ea cu cana. De unde auzise podgoreanul că Fănică era tare în babaroase, îl provoacă la o partidă, după cîteva căni de vin. El ce era să-i zică? Se gîndea să-l lase să cîștige, dar după ce a băut și el cîteva căni din găleata cu
Vin de Dealul Mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7511_a_8836]
-
Iordăchescu Ionuț Secretarul de stat al ministerului de Externe, Radu Podgorean, spunea, recent, în timpul unei dezbateri, că este lesne de remarcat asimetria dintre strategiile Rusiei și cele ale Europei. Referindu-se la sferele de influență și cum fiecare parte încearcă să și le lărgească, fostul europarlamentar spunea că UE pune condiții
Cum lucreză Rusia pe plan extern: trei acțiuni importante ale lui Putin by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55015_a_56340]
-
asimetria dintre strategiile Rusiei și cele ale Europei. Referindu-se la sferele de influență și cum fiecare parte încearcă să și le lărgească, fostul europarlamentar spunea că UE pune condiții, în timp ce Rusia n-o face: ”pur și simplu integrează”, punctă Podgorean. În ultima perioadă, a săgeților și fricțiunilor diplomatice, Putin și-a devoalat ostentativ planul de politică externă. 2 decembrie - Rusia și Armenia semnează un acord interguvernamental prin care Moscova anulează datoriile externe ale Erevanului privind gazul natural, produsele petroliere și
Cum lucreză Rusia pe plan extern: trei acțiuni importante ale lui Putin by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55015_a_56340]
-
măruntă, dar cu atât mai interesante pentru reconstituirea subteranelor „intertextuale”: acest Eustratie Dabija a domnit în Moldova între 1661 și 1665, după ce și-a făcut „stagiul” ca paharnic; din anodina lui domnie se reține așanumitul „vădrărit” (un impozit plătit de podgoreni). Celălalt poem, La Quadrat, e una dintre micile bijuterii satirice ale lui Eminescu. Victima șarjei e un misterios dramaturg ahtiat de bere și de biliard. Răzvan Voncu decodează bine disprețul autorului, autohtonist până-n pânzele albe, pentru cultul acestei băuturi mitteleuropene
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
au copt și găsise cireșul fără urmă de frunze, negru, ca un schelet lins de flăcări! Era răzbunarea viitorului proprietar, căci nici până azi nu onorase tranzacția. Mă uit la vecinul meu și mi se face frică: brațele lui de podgorean vânjos se rotesc ca o morișcă, gura împroașcă insulte pe care nici n-aș ști să le traduc. Înțeleg doar că nu glumește, că de data asta se va adresa baroului din N., că individul, infamul individ, cette sale crapule
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
ceramică și metal, cilindri înalți și groși încât doi oameni nu-i pot cuprinde cu brațele, în care copilărosul must crește și se întărește. M-am întrebat de ce aceste crame sunt atât de înalte, depășind uneori casele cu etaj ale podgorenilor. Am înțeles abia atunci când am auzit vorbindu-se despre "partea îngerilor". Acea parte care dispare, se evaporă, nu doar din mustul scurs din ciorchini, ci și din sticlele înfundate și îmbătrânite în rafturi. Trecători prin aceste crame, îngerii sunt primii
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
primii "degustători" ai vinului. De aceea, unii mai cred încă în rolul lor de ursitoare. Altminteri cum să înțelegi că în fiecare an vinul e altul, cu alt gust și altă aromă, cu altă "robă" și alt "corp" - cum spun podgorenii. Noi vărsăm câteva picături de vin pentru setea celor duși. Ei însă, îngerii, se mulțumesc doar cu aburul răcoros, plin de sevele și aromele dealurilor din jur. Să însemne asta că ceea ce rămâne ar fi "partea diavolilor"? Nu știu. Nu
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
consul general la Istambul. Ministrul de Externe Titus Corlățean mai are în subordine și pe Bogdan-Stanoevici, ministrul delegat pentru Românii de pretutindeni - de profesie actor - catalogat drept „varză de Bruxelles" de un parlamentar PNL în timpul audierilor pentru avizare, pe Radu Podgorean, fost deputat, membru în Comisia de Cultură și Comisia de Agricultură, fost administrator al firmei ?uberek &Bretzel SRL, dar și soțul ministrului plenipotentiar la Londra și tatăl consilierului europarlamentarului PSD Cătălin Ivan, precum și pe Pandelea Pelmuș, fost milițian, angajat în
Constelație PSD-istă de foști colegi de școală și rude la Externe by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30187_a_31512]
-
pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, informează B365. Este o zi importantă și pentru păstori: ei își aleg baciul, stabilesc locul unde vor sta stânele pe timpul verii și aleg paznicii
Sfinții Constantin și Elena. Ce este interzis să faceți pe 21 mai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30060_a_31385]
-
borș, în loc să scrie cărți despre istoria Franței. Ilya Ehrenburg i-a răspuns că-i bărbat, dar i-a trimis și rețete de borș. Mi-a povestit că și-a petrecut vacanțele în Beaujolais la Juliénas (la câțiva kilometri de Régnié). Podgorenii din Juliénas țineau să-i ofere lui Stalin un butoi de Beaujolais, care n-a mai ieșit, însă, niciodată pe poarta ambasadei sovietice înainte de război. A fost luat de naziști și băut de ei. Un podgorean din Juliénas voia să
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
câțiva kilometri de Régnié). Podgorenii din Juliénas țineau să-i ofere lui Stalin un butoi de Beaujolais, care n-a mai ieșit, însă, niciodată pe poarta ambasadei sovietice înainte de război. A fost luat de naziști și băut de ei. Un podgorean din Juliénas voia să fie hâtru; când Ilya Ehrenburg i-a spus că vinurile rusești nu sunt atât de bune ca cele din Franța, podgoreanul i-a replicat că un bărbat ca Stalin va ameliora, cu siguranță, și vinul, adăugând
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
poarta ambasadei sovietice înainte de război. A fost luat de naziști și băut de ei. Un podgorean din Juliénas voia să fie hâtru; când Ilya Ehrenburg i-a spus că vinurile rusești nu sunt atât de bune ca cele din Franța, podgoreanul i-a replicat că un bărbat ca Stalin va ameliora, cu siguranță, și vinul, adăugând: "cu un plan cincinal". La același dejun participa și un grup de sindicaliști ce urmau să plece la Paris, la un congres. Alături de mine era
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
Tămîioasă, Zaibăr etc. Destul de multe sunt și derivatele termenilor de bază, chiar dacă nu au toate o circulație semnificativă; de la vin s-au format diminutivele vinișor, vinuleț, vinuț (mai rar), vinaș, dar și augmentativele (tot rare) vinoi și vinoaică; substantivele vinar (podgorean) și vinărie (pivniță); adjectivele viniu, vinuriu - "cu gustul sau de culoarea vinului", vinos "zemos"; învechite sunt vinărit și mai ales vinărici - cuvinte care au desemnat multă vreme impozitul (deloc neglijabil) pe vii și pe vin. În schimb, vinaț, folosit mai
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Pe dealurile Recașului rodesc boabele aurii și rubinii care, într-una din cele mai moderne amenajări viticole din vestul țării, se transformă în zecile de mii de hectolitri de bună dispoziție. Recașul și-a recâștigat meritatul renume. Semnează cu majuscule podgoreni de ispravă: directorul general, inginer Ioan Georgiu, directorul inginer Gheorghe Iova și asociatul britanic Philip Cox. La nici jumătate de oră de drum cu mașina din Timișoara, se află localitatea Recaș, patria de necontestat a vinurilor de ținută și caracter
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
care au sfințit aceste locuri, oenologi cu experiență, s-au dedicat măiestriei de a produce și respecta fiecare picătură în care zace truda și priceperea de a stăpâni cele trei, de altfel cele mai importante ramuri ale viticulturii, cea de podgorean, producător și degustător de vinuri - condiția esențială a succesului. S-au specializat în degustarea vinurilor la Centrul de Perfecționare a Cadrelor din Industria Alimentară, cu finalitate practică la Institutul de Cercetări din Valea Călugărească. Cei doi „stăpâni” ai vinului se
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
măsură de acest ansamblu compus din tehnologie, cultivare de soiuri cât mai nobile și firește, nu în ultimul rând, de tehnica și în final perfecțiunea degustării”, apreciază prestigiosul vicepreședinte al Asociației Degustătorilor Autorizați. Vinul e comoara și paharul e palatul. Podgoreanul și degustătorul - suveranii absoluți. „Comoara nu trebuie să-ți scape din mână”, spune Georgiu. Cei între 10 și 15 ml de vin nu se „beau ca la bodegă”. „Dacă vrei să-l vinzi bine trebuie să-l cunoști ca-n
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]