814 matches
-
În numai douăzeci de pagini (doar Ion Stratan beneficiind de douăzeci și una), fiecare din cei patru pune la bătaie tot inventarul tehnic și emoțional pe care-l are la dispoziție. Rezultă o colecție de poeme extraordinare. Mircea Cărtărescu: Poem de amor, Poema chiuvetei, Să ne iubim, chera mu..., Dămuța (mai cunoscut, ulterior, ca al patrulea dintre sonetele finale ale Poemelor de amor) și Femeie, femeie, femeie... Traian T. Coșovei: Conectarea la univers, Sub biciul căii ferate, Parking scufundat în ceață - timpul, Șine
De-a wați ascunselea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5869_a_7194]
-
am atins. Dar până să ajungi la aceste piscuri există zone care te conduc spre acele altitudini. Nu puteam să nu semnalez tot ceea ce exista. Astfel am ajuns până în anul 1920, inclusiv la creația lui George Enescu. Am analizat și Poema română... D. Av. - ...lucrare de tinerețe care se termină cu Imnul regal. O.L.C. - ...înainte ca un autor de Capodopere enesciene să-și fi tipărit volumul în care această lucrare nu e prezentată. D. Av. - Poate că autorul în cauză
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
enesciene să-și fi tipărit volumul în care această lucrare nu e prezentată. D. Av. - Poate că autorul în cauză nu a considerat-o a fi capodoperă; în vreme ce dumneavoastră ați analizat inclusiv teritoriile dintre piscuri. O.L.C. - Consider că în Poema română in nuce se află datele stilistice enesciene. Lucrarea este eterogenă din punct de vedere stilistic; nu e foarte unitară. Dar acolo se găsește totul; ... care apoi va fi dezvoltat. D. Av. - De ce v-ați oprit la anul 1920? Lucrarea
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
Cosmin Ciotloș Andrei Dósa, Când va veni ceea ce este desăvârșit, București, EdituraTracus Arte, 2011, 100 p. Matei Hutopila, copci, București, Casa de Editură Max Blecher, 2011 68 p Crista Bilciu, Poema desnuda, București, Cartea Românească, 2011 108 p. George Nechita, Părți juvenile, întinse, București, Editura Pandora M., 2011, 76 p. ...numai în poezie, lansate pe parcursul recent încheiatei ediții a Gaudeamusului. Prima carte a unui poet este, prin tradiție, și cea mai
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
-ncolo, copci e o întreagă Halima moldavă! Crista Bilciu (n. 1978), cel de-al treilea nume apărut anul acesta în poezie aduce cu sine, și ea, o nouă sensibilitate. Alternanța de registre face cea mai mare parte din farmecul volumului. Poema desnuda poate fi citită ca un montaj emoțional. Și stilistic. Cu tot scenariul pe care-l dezvoltă, cartea e în realitate materie intimă condensată. Dimensiunea epică, foarte coerentă altminteri, e numai un truc. Pe coperta a patra, Al. Cistelecan (printre
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
și semnificațiile scrierilor poetice ale lui Samuil Micu și Ioan Barac, iar pe Vasile Aaron îl încadrează în barochismul transilvănean. Dintre operele lui Vasile Aaron, două au rămas până astăzi în manuscris, și anume Praxisul forumurilor bisericești, din 1805, și poema filosofică Reporta din vis, datând din 1820-1822. După }iganiada lui Ioan Budai Deleanu, poemul filosofic, demonstrează Mircea Popa, este cea de a doua creație epică din cadrul Școlii Ardelene, extrem de interesantă prin noile tendințe preromantice și romantice: Ideea esențială este aceea
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
de o nemaipomenită sugestie. Fațada se ridica cu un relief extraordinar. Petele de verde și de alb ca niște fantasme stridente, ieșite dintr-un trecut îndepărtat. Cât despre cer, acel cer larg și înalt, grozav de înalt, era o adevărat poemă, de-un cenușiu încărcat parcă de toate ploile ce stăteau gata să cadă, având totuși și unele lumini, unele încercări de zâmbet... Pot însă să vă mărturisesc că pe măsură ce-l priveam - descoperind întruna în el, trăsături de penel neașteptate și
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia poetului, jurnalistului și traducătorului Nicolae Labiș (1935-1956) este incompletă întrucât, surprinzător, unele biblioteci și arhive, publice și particulare, încă dețin manuscrise, epistole și iconografie necunoscute, aparținând celui ce a scris inconfundabila poemă Moartea căprioarei. Inexistența unei ediții integrale a operei, lipsa unei biobibliografii complete și o cunoaștere fragmentară a ceea ce a publicat Nicolae Labiș duc, cum e și firesc, spre o exegeză superficială și irelevantă. Cărțile de amintiri și evocări - de altfel
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
excepție îl reprezintă interpretarea pentru prima dată în aer liber, într-un parc din Capitală a unui fragment din Cantata "Carmina Burana" de Carl Orff. Primăria Sectorului 3 organizează de Ziua Europei Concertul extraordinar de muzică clasică-„MUZICA EUROPEI-DE LA POEMA ROMÂNĂ LA CARMINA BURANA", susținut de Orchestra Simfonică București sub bagheta dirijorului Benoit Fromanger, de corul Accoustic, dirijat de Daniel Jinga. Soliștii invitați sunt Robert Nagy, Iordache Basalic și Irina Ionescu, iar publicul va întâlni în aer liber marea creație
Super-spectacol de Ziua Europei. Vezi unde și cine concertează by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32236_a_33561]
-
priveliști fericite” (Ușa destinului). Cînd revine la contemplație, își conspectează o dispoziție de bază a naturii romantice care e nostalgia naturii. Aceasta nu e decît năzuința spre viziunile de spațiu și de timp ale claustraților, „poeții părăsiți de iarba lor” ( Poemă de dus melcii la pășunat). Constatînd granița inviolabilă dintre natură și expresie, în cele din urmă Olimpiu Nușfelean își situează criza în zona stilistică. O absoarbe într-un cod simbolic prin figurarea unui contrast între miniatural și maximal. Idealizîndu-l printr-
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea în zonă a ideii / Fierbinte că un popas în somn / Se-aud retragerile-n vânt ale scânteii / Când aburesc în verticală unui dom”, p. 72; sau în Sâmbure personal, din incantațiile poemei După melci). Însă din „lecția” poetului-matematician, Marian Barbu și-a însușit mai mult. Și anume, acea aplecare asupra cuvântului și șlefuire spre a-l aduce la starea de oglindă a gândului. Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nenumărate inimi. / Pur și simplu, din margine de trotuar, / un castan foarte verde, / văzâd afroditele ce trec pe lângă el, / nu accepta moartea în vreun chip. // Mai sensibili ca elicopterul prezidențial. Parodia „Cotiga“ de Ion Pachia-Tatomirescu, la „Quadriga“, de Nichita Stănescu, poemă publicată în volumul „Dreptul la timp“ (1965), are ca motto primele două și ultimele două versuri ale poeziei respective - șuieră o cvadrigă pe câmpia / secundelor mele. [...] / aleargă-n afară, aleargă-n afară / și nu se mai văd.; umorul fin provine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
într-o perioadă dificilă a vieții sale. L-a uluit și faptul că Rilke trăiește, și faptul că știe de existența lui ca poet. Întâmplător, chiar în ziua primirii scrisorii tatălui său, citise copia manuscrisului uneia dintre capodoperele Marinei Țvetaieva, Poema Konța / Poemul Sfârșitului. Va descrie această coincidență uimitoare în postfața la Ohrannaia gramota / Actul de protecție (poem conceput în 1931, ca o scrisoare post mortem adresată lui Rilke). Dimineața citise pentru prima oară Poemul Sfârșitului și, aflat încă sub covârșitoarea
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
Constantin Țoiu Opțiunea Parpanghel... E personajul cel mai intrigant al Poemei eroi-comice. Nu s-a mai auzit nimic de el, între timp. Ce face Parpanghel?... Ciudată absența lui în mijlocul unui conflict angajând pe viață și pe moarte țigănimea în Oplină răzmeriță... Avem două mărturii care ne ajută să pricepem opțiunea politică
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10158_a_11483]
-
-mă cu poetul drag nouă, Mircea Cărtărescu, care ținea în brațe un prunc, de fapt nu în brațe, ci într-un fel de traistă atârnându-i de gât, precum cangurii, îi propusesem să desfășoare, cum știa el, cu atât haz, Poema națională, să o actualizeze stilistic, cum mai făcu în opera sa strălucită. Era înainte ca el să fi scris cartea lui de succes (cum se umblă cu femeia, în sensul ăsta). Cert este că, încă de pe atunci, spiritualul poet era
Caftane și cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10176_a_11501]
-
așteptam să ia act de această carte măcar comicii de la t.v., autorii de cuplete vesele de tot felul, mai cu seamă amatorii noștri de țigănii autohtone, deși era vorba de doi dintre marii clasici români, Ion Neculce și autorul Poemei noastre naționale, Tiganiada, Ioan Budai Deleanu... Sigur, nu mă așteptam eu să ia în seamă cartea mea modestă o editură atât de distinsă ca Honestas de sub direcția marelui iezuit Janalău, cu aspectul lui cârlionțat și doct. Un monarhist... dar constituțional
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
Deleanu... Sigur, nu mă așteptam eu să ia în seamă cartea mea modestă o editură atât de distinsă ca Honestas de sub direcția marelui iezuit Janalău, cu aspectul lui cârlionțat și doct. Un monarhist... dar constituțional. După cum reiese și din textul Poemei: Dă-i celui mai înțelept om... un bici să ne mâne - strigă Janalău în plin sobor, - încotro va vrea, ca pe niște boi, și pe urmă el tot a mâna să învăță uitând de a trăgătorilor greață... (perfect!) adică de
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
-SE!) Magia stihului/stilului lui THEODOR RĂPAN constă, esențial, chiar din Instaurarea Incantației Vieții întru Demnitatea Frumosului - Incantație prin care Orfeu și Hristos sunt ajutați să recupereze lumea noastră „modernă”, căzută, adică (dacă ne raportăm la episodul Grecia, din eminesciana poemă vaticinară, „Memento mori”!), în bezna și labilitatea „oceanului” (...deși, mulți am fi ispitiți a o numi, mai curând, „mlaștină sleită”!), prin autosacrificii armonice, întru PARADISUL MUZICII SFERELOR CELESTE. 1 - EVANGHELIA INIMII - ANOTIMPURI - Jurnal de poet (Editura „Semne”, cu ilustrații de
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
Pîrga Poetul - pîrga cuvintelor început de rod o nouă naștere ultima - coroana de slavă a poemei altoiul trunchiului de pămînt al poemului în putrezire naștere din naștere putrezirea înviată de neputrezire lemn din ceruri înflorit din lemn de pămînt - pe fruntea poetului săpată forma literei T mereu adîncindu-se în palma mîinii lui drepte ivită rana încet
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
mai cheamă astăzi oare cuvîntul la el se auzi gîndind deodată cu voce tot mai puternică și crezu pentru o clipă că sîngele verde crud de odinioară al copilăriei va fi fuiorul în care va lega pentru totdeauna lîngă el poema între timp însă fără s-o fi simțit în preajmă ea îi lipise cu apă verde pleoapele ele acum aurii mai auzi doar plesnetul despicînd în două lumea visată și cerul albastru precum trupul de mult uscat al cînepii adunat
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
o mlădiță stearpă fără putința rodirii cuvîntul trebuie să se nască în afara poemului dar să crească și să rămînă în el fiindcă atît de mult a iubit poetul poemul încît a dat pe singurul său cuvînt afară din el născîndu-i poema Lamentația De lumină am nevoie fiindcă ochi deși am sunt orb cuvintele-n pîrgă nu le văd le aud doar la nașterea lor întotdeauna particip doar pe furiș ciulind urechile se lamentă Scribul în urma Stăpînului mergînd cît timp acesta nu
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
doar pe furiș ciulind urechile se lamentă Scribul în urma Stăpînului mergînd cît timp acesta nu-l băga în seamă avînd un ochi ațintit spre fruntea cerului iar celălalt spre floarea de lotus încremenită parcă plutind Ierihon De mai mult timp poema stearpă era nici un alt cuvînt din ea nu ieșise altele noi n-au fost auzite sau văzute intrînd poetul își chemă poemul la el și-i spuse intră la noapte la ea înconjoară-i locul de șapte ori adună-ți
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
poem la urechile lui ajunseseră însă toate acestea astfel că atunci hotărî printr-un semn știut și văzut doar de cele în pîrgă să cheme la el în ceas de seară tîrziu din locul ei de pîndă de la marginea marginilor poema apoi ridică podul un țipăt ca al femeii născînd clătină punctul "cu durere vei naște" își aminti poetul Mîna de țărînă Trăiește pe domeniu fără lumină și apă cum Trandafirul de Crăciun pe piatră cu mîna lui de țărînă scrie
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
tot ce aude cînd vorbește singur Stăpînul și n-ar vrea să se știe fiindcă fidel lui pînă la capătul ultimului cuvînt în pîrgă încă înainte de-a-i fi fost arătat întîiul Scribul îl urăște tot pe ascuns cu gustul poemei în gură.
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
Are grijă de bibliotecă lui Aron Pumnul. Dar în ianuarie, cănd numără 16 ani, e zguduit de moartea, tocmai lângă el, a profesorului. Plânge în hohote, fiindcă se știe, spiritual vorbind, fiul adoptiv al ardeleanului. Seară, îi citește colegului Stefanelii poema La moartea lui Aron Pumnul, compusă în acea zi. E prima creație, publicată în broșură omagiala Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști din Cernăuți la moartea preaiubitului lor profesor Aron Pumnul, tipărită cu această ocazie. Semna: M. Eminoviciu, privatist. La Ipotești, adolescentul Mihai
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]