42,587 matches
-
în creștere [...] Este vremea emoțiilor intense." (Încerc să scriu o poesie - V). Poezia pare deseori a fi doar un punct de plecare (multe pagini "degenerează" în eseu pur) și ar fi interesant de știut, dat fiind faptul că ultimele opt poeme nu prezintă construcția celorlalte, în ce măsură acest ciclu inedit a fost definitivat. Impresia mea este că el nu are final și că putem reconstitui modul în care Iustin Panța scris dezvoltînd ulterior în sensul aprofundării, al căutării și într-un alt
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
situat mai mult pe orbita poeziei suprarealiste române, decît mine. Eu m-am plasat pe orbita așa-numitei poezii franceze fanteziste, în stilul lui Apollinaire. Recent i-am tradus în englezește lui Paul Celan cele opt poezii și cele opt poeme în proză pe care le-a scris în românește. Textele au apărut într-un magazin literar extrem de prestigios. Așa a fost cu Paul. Volumul meu de debut a apărut în 1947, cînd Paul plecase deja din România. R.B.: Da, dar
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
vă spun, era poetul meu preferat, era idolul meu. Eram încremenită cu micile mele "rîndulețe" în fața lui. Dar el mi-a citit cartea de debut în manuscris și mi-a făcut adnotări, unele elogioase, dar nu toate. De exemplu despre poemele în "limba spargă" pe care am inventat-o - nu știu dacă ați auzit despre acea drăcovenie pe care am făcut-o - a scris: "Nina Cassian, dacă pui în volum năzdrăvăniile astea, te ucid, cu dreptul pe care mi-l dă
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
marele, fără de seamă talent ce-l ai." Am aceste manuscrise în fotocopii și le-am predat și la Academie. Da, a fost o întîlnire providențială în viața mea, cea cu Ion Barbu. I-am descifrat nopți întregi cu alți prieteni poemele. Ermetismul lor este foarte dominator, dar nu în toate textele. Cînd l-am cunoscut l-am întrebat despre o anume poezie. Asta poate să te amuze pe matale, d-nă Binder, care te-ai ocupat îndeaproape de poezia lui Ion Barbu
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
ilegalistă comunistă, un jurnal cu tot felul de lucruri care au reverberat și ulterior, dar pe care simțeam nevoia să le explic. La moartea lui Stalin, de exemplu, am scris în jurnalul meu (nu la comanda cuiva) un fel de poem de doliu, iar ziua morții lui am pus-o în chenar negru. Ei, și la o vîrstă mai lucidă, am simțit nevoia să comentez cele însemnate și acest lucru l-am făcut aici în România în perioada lui Ceaușescu. Erau
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
Baladelor lui Victor Hugo. în concepția hugoliană, �baladele... sunt niște schițe într-o manieră capricioasă: tablouri, vise, scene, povestiri, legende superstițioase, tradiții populare. Autorul a dorit să redea, prin ele, o palidă idee despre ceea ce vor fi putut să fie poemele primilor trubaduri din Evul Mediu - rapsozi creștini al căror singur bun fiind o spadă și chitara, umblau dintr-un castel în altul, plătindu-și ospeția cu cântări". Haina cea nouă e oferită de Șerban Foarță, în linia îndemnului lui Joachim
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
nostru, lăsîndu-i să se infiltreze în fisurile nepăsării și disprețului nostru leneș: ele ne schimbă viața, ca fîșiile de iarbă lingușitoare și insistente ce fac să explodeze cimentul sub care s-au strecurat". După cum se vede, lui Breban îi plac poemele în proză, metafora este punctul forte, se pare. Fraza lungă alambicată, ambiguități semantice, uneori greșeli semantice, toate aceste așa-numite atuuri au fost demontate cu acuratețe de Ion Negoițescu. Nu are rost să revenim... Este deja legendar stilul greoi brebanian
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
o formă, mai mult sau mai puțin asumată, de manipulare. Cât privește ideea lui Barthes că Turul este o epopee modernă, n-am cum să nu fiu de acord cu ea. Turul ciclist al Franței văzut la televiziune este un poem cavaleresc pe două roți, epopee modernă a căutării Graalului, un spectacol sportiv doar în punctul de plecare, fiindcă, în acela de sosire, ni se revelă ca o ficțiune literară complexă, eroică și comică, măreață și banală, expresie a unei necesități
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
cuiburi de vulturi. Modul emoțional, mental al lui Ekelöf: acel meninglöshet, lipsa sensului, structura unui fileu fotonic ajungând în toate dimensiunile modurilor de a fi. Cuvintele poetului mă pun pe picioare în fiecare dimineață, e de ajuns o structură din poemul Euforie ca să știu despre starea filozofică a zilei și să nu aștept altă aventură decât cea care conține în ea plecare și sosire în același timp, ca și cum ne-am găsi mereu la trezire pe marginea celor două zone unde totul
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
lui Răzvan Țupa, avem un discurs poetic de transfigurare prin destructurare aluzivă, cum ar spune Eugen Negrici. Poetul recurge la reprezentări disparate, enunțuri eliptice, fragmente descriptive trunchiate, frânturi de frază dar, mai ales, intercalări de secvențe diverse. De multe ori poemele devin criptice, aproape ilizibile. Astfel, poetica lui Răzvan Țupa dă senzația deseori (mai ales în ciclul Mijloace de transport în comun) că este prea elaborată și că poemele i-ar reuși și fără atâta preocupare pentru bricolaj și discontinuu. , discontinuitatea
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
de frază dar, mai ales, intercalări de secvențe diverse. De multe ori poemele devin criptice, aproape ilizibile. Astfel, poetica lui Răzvan Țupa dă senzația deseori (mai ales în ciclul Mijloace de transport în comun) că este prea elaborată și că poemele i-ar reuși și fără atâta preocupare pentru bricolaj și discontinuu. , discontinuitatea versurilor provine din grija pentru ca relațiile dintre enunțuri să se stabilească ireferențial, adică adesea fără conectori (conjuncții, prepoziții, adverbe etc.) sau prin alăturarea lor hazardată. Avem în poemele
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
poemele i-ar reuși și fără atâta preocupare pentru bricolaj și discontinuu. , discontinuitatea versurilor provine din grija pentru ca relațiile dintre enunțuri să se stabilească ireferențial, adică adesea fără conectori (conjuncții, prepoziții, adverbe etc.) sau prin alăturarea lor hazardată. Avem în poemele lui Răzvan Țupa o succesiune supravegheată de enunțuri fragmentate și intercalate, nemarcate relațional, dar care tocmai prin această progresie cu teme variate presupun o supratemă: pulverizarea sensului din poem înseamnă, de fapt, și o criză la nivel existențial: "n-ar
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
conjuncții, prepoziții, adverbe etc.) sau prin alăturarea lor hazardată. Avem în poemele lui Răzvan Țupa o succesiune supravegheată de enunțuri fragmentate și intercalate, nemarcate relațional, dar care tocmai prin această progresie cu teme variate presupun o supratemă: pulverizarea sensului din poem înseamnă, de fapt, și o criză la nivel existențial: "n-ar fi însemnat totuși nimic nici o promisiune, nici o garantare a vreunui sens salvator" și "pentru că nu ai de la ce început s-o iei/ sunt tot timpul niște resturi accidentale/ cu
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
adăugat de dragul unei înțelegeri aproximative". "Traducerea" care însoțește comunicarea ("în orice fel ni s-ar vorbi") nu este tocmai un proces distructiv artificial. O știe bine și poetul care își ia unele precauții. Să decupăm, mai întâi, dintr-un lung poem frânturile de frază intercalate pentru ca apoi - imediat - să lăsăm poemul să se desfășoare liber, subliniind însă secvențele disparate și reconstruind astfel, ca într-un joc, un posibil enunț inițial: "Semănăm leit [...] Om fi frați doamne ferește cine știe// Să-ți
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
orice fel ni s-ar vorbi") nu este tocmai un proces distructiv artificial. O știe bine și poetul care își ia unele precauții. Să decupăm, mai întâi, dintr-un lung poem frânturile de frază intercalate pentru ca apoi - imediat - să lăsăm poemul să se desfășoare liber, subliniind însă secvențele disparate și reconstruind astfel, ca într-un joc, un posibil enunț inițial: "Semănăm leit [...] Om fi frați doamne ferește cine știe// Să-ți spună [...] da sigur că semănăm fir-ar să fie că
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
care nu se poate spune mai mult decât "ceva nearticulat o limbă de pâslă diferită de orice traducere". Răzvan Țupa este, în fond, un postsimbolist la jumătatea distanței dintre Virgil Mazilescu și Mircea Ivănescu, iar debutul lui cu acest lung poem e remarcabil cu atât mai mult cu cât peisajul poetic actual este destul de "amestecat". Răzvan Țupa - Fetiș, Editura Semne, 2001, 80 p., f.p.
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
Gabriela Ursachi E greu de spus în ce măsură poemele lui Virgil Mazilescu, născut la 11 aprilie 1942, reușesc astăzi, la 60 de ani de la naștere și la alți 18 de la dispariția sa, să activeze noi "centre de recepție". Sigur este că vechile redute, cucerite chiar de la debutul editorial cu
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
tradiție și conjunctură, "omul virgil" își pune vehemența cotidiană între parantezele boemei literare, pentru a face loc, în rare și fragile plachete de versuri, unei grafii devitalizate din talpa ortografică a literei pînă în creștetul voit umil, niciodată moțat al poemelor: "ca și cînd am putea să admitem/ pelerinajul înzăpezit al vrăbiilor/ între fereastra noastră și lacrima noastră". Dar tocmai în lipsa mijloacelor pare a fi fost atins scopul: cuvintele se înșiră, se deșiră, se repetă ca frînturi de ecou necontrolat, după
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
scriitor olandez, prieten și traducător al lui Panait Istrati, îl vede ca "un vagabond de-a lungul drumurilor pămîntului", Ilya Ehrenburg adună în caracterizarea sa toate fețele personajelor scriitorului român: "naiv și viclean ca un copil, fermecător ca țiganii din poemul lui Pușkin, și ca povestitorii orientali, plin de imaginație, ca lăudăroșii levantini, dar și un visător obișnuit care păstrase în ciuda foamei și a bătăilor, dorul de dragoste, de stele și de adevăr." Gustînd savoarea poveștilor din 1001 de nopți și
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
se poate vorbi de un "triunghi al marii poezii a morții în cadrul Generației Nouăzeci, < > de Cristian Popescu, Ioan Es. Pop și Vasile Baghiu"). Maniera alternativă presupune în primul rînd o "artă poetică structurantă care însoțește ca glossă critică trupul < > al poemului" (Nicolae Coande, în postfața volumului). Constituit din perspectiva "altcuiva", poemul își aproprie spații geografice și temporale străine fără ca exotismul să dilueze tensiunea pe care o aduc boala și moartea. Discursul poetic, din perspectiva "acelui cetățean universal ș...ț pentru care
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
morții în cadrul Generației Nouăzeci, < > de Cristian Popescu, Ioan Es. Pop și Vasile Baghiu"). Maniera alternativă presupune în primul rînd o "artă poetică structurantă care însoțește ca glossă critică trupul < > al poemului" (Nicolae Coande, în postfața volumului). Constituit din perspectiva "altcuiva", poemul își aproprie spații geografice și temporale străine fără ca exotismul să dilueze tensiunea pe care o aduc boala și moartea. Discursul poetic, din perspectiva "acelui cetățean universal ș...ț pentru care granițele (geografice, dar și temporale) nici nu există", glisează între
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
familia lui într-o excursie pe insula Torcello din laguna Veneției pentru a vedea o frumoasă bazilică veneto-bizantină cu mozaic din secolul XI (eu mai ales atras de numele insulei, cu un răsunet ciudat, magic pentru mine - reminiscență dintr-un poem de Robert Browning citit în anii facultății? sau punct de plecare al unor asociații pur subiective?). Fiul lui, istoricul Adrian Niculescu, și el prezent la masa rotundă, era pe atunci un băiețel, dar păstrase o amintire limpede ... Și nu fac
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
pe rând, într-o ordine stabilită nu tocmai la întâmplare. 1. Versul cel mai arid Observând structura morfologică a cuvintelor care compun acest vers, nu se poate să nu fii izbit de caracterul absolut arid, non-poetic, al acestui început de poem. Expresie devenită celebră, acest vers cuprinde trei verbe și un adverb: un imperfect al indicativului (nu credeam), un prezent al subjonctivului (să-nvăț), un infinit scurt (a muri) și un adverb de timp (vreodată). Nici o figură de stil, nici o imagine
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
e pur și simplu mărturisirea unei trăiri la limita intelectului. Dacă nu ar fi urmat de întregul său cortegiu de strofe - care își răsfrânge îndărăt efectul liric asupra aridității sale prozaice, - acest vers nici n-ar părea un început de poem, ci mai curând un exord al unei expuneri de analiză psihologică. Într-un anumit fel, acest vers se înrudește cu lirismul din "Glosă". Numai că acolo expresia este cu totul impersonală, ca aceea a unei observații asupra "mersului lucrurilor lumești
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
a o deschide: este un vers prim cu caracter de vers ultim. Acest fapt trebuie pus pe seama originalității poetului nostru. Poate că analiza numeroaselor ciorne, schițe, variante - puse în valoare de ediția Perpessicius - ar contribui la explicitarea lui: geneza unui poem oferă de obicei multe surprize și revelații nebănuite. Dar o asemenea analiză depășește intențiile prezentului articol. Mă voi mulțumi să spun că acest vers prim trebuie încadrat, tipologic, între versurile-sentință atât de frecvente în producția eminesciană. Încă un lucru trebuie
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]