286 matches
-
falanster concentraționar, iar cartea se rânduiește în seria distopiilor. Alăturându-se relativ numeroaselor romane apocaliptice, postapocaliptice, catastrofice, postmodern-eshatologice, soteriologice, carnavalesc-grave, cu sugestii de model mundan alternativ etc. ale deceniului românesc 1993-2003, scrierea se distinge prin marea deschidere către trecut, prin poeticitate, în fine, prin textualismul definitoriu. Textele de la Monte Negro poartă o mare încărcătură culturală și, în același timp, își revelează autenticitatea, în sensul angajării existențiale. Livresc și autenticitate, textualism și angajare existențială, cam aceștia ar fi termenii subtilei ecuații a
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
1999, 28; Nora Iuga, Când Filimon, când Filaret, RL, 1999, 33; Radu Voinescu, Cartea jubilațiilor, LCF, 2000, 4; Ion Roșioru, „Textele de la Monsalvat”, CL, 2000, 7; Cistelecan, Top ten, 47-48; Grigurcu, Poezie, II, 384-388; Micu, Ist. lit., 695; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 428-429; Florin Mihăilescu, Poetica spațiului apocaliptic, VR, 2001, 5-6; Al. Pintescu, Postmodernism și postmodernisme, ST, 2001, 9; Bogdan Alexandru Stănescu, Camera cu molii, LCF, 2002, 37; Constantin M. Popa, Provocări și imprudențe, „Mozaic” (Craiova), 2003, 11-12
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Constantin-Liviu Rusu, „Talentul, cultura și caracterul locuiesc în același ținut” (interviu cu Cristian Simionescu), DL, 1998, 31; Cristian Simionescu, PRA, II, 797; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 109-114; Grigurcu, Poezie, II, 371-383; Dicț. analitic, III, 32-33; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2001, 291-292; Popa, Ist. lit., II, 651-652; Valentin Talpalaru, „Ținutul bufonilor”, DL, 2003, 1; Alexandra Olivotto, Totalitarismul stilului, RL, 2003, 20; Gheorghe Grigurcu, Bufonul și nebunul, RL, 2003, 40; Lucia Simona Dinescu, „Ținutul bufonilor”, OC, 2003, 183
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
de Benjamin Fondane, „Le Monde”, 1996, 12 iulie; Vasile Gârneț, Poeți basarabeni editați la Paris, „Contrafort”, 1996, 10; Gheorghe Crăciun, Bacovia în franceză, „Paralelă 45”, 1996, 1; Mircea Anghelescu, Bacovia, între traductibil și intraductibil, RL, 1998, 25; Gheorghe Crăciun, Între poeticitate și pragmatism, OC, 2001, 47; Gheorghe Crăciun, Traseu recompus, OC, 2001, 63; Serge Fauchereau, Préface à un roman d’amour, „La Quinzaine littéraire”, 2001, 807; Edgar Reichmann, „Composition aux parallèles inégales”, „Le Monde”, 2002, 4 ianuarie; Marta Petreu, Poeți români
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
Severin, PRA, I, 479-480; George Șipoș, Mai nimic despre „lirica niponă”, RL, 1999, 13-14; Olimpia Iacob, „Axolotul”, CL, 1999, 3; Carletta-Elena Brebu, „Improvizații pe cifraj armonic”, ATN, 1999, 8; Ion Roșioru, „Improvizații pe cifraj armonic”, CL, 1999, 9; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 436-437. A. St.
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
sa estetică și pentru caracterul național, folclorul se cuvine să fie principala sursă de inspirație a unui scriitor. Familiarizat cu metodele istoriei literare, S. studiază originea și evoluția creației populare, pe specii. Poezia a apărut în faza „juniei” omenirii, iar „poeticitatea românilor” este moștenită pe de o parte de la romani, pe de altă parte este determinată de mediul geografic. „Legendele mitice”, adică basmele, descind din mituri străvechi, ariene, originare din Asia și evoluează spre „narațiuni epice”, tot mai sărăcite de miraculos
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
Lovinescu, Unde scurte, I, 237-240; Const. Ciopraga, Carnavalesc și tristețe: Constant Tonegaru, L, 1992, 36, 37; Pavel Chihaia, Treptele nedesăvârșirii, Iași, 1994, 266-271; Constant Tonegaru, PRA, III, 1351-1365; Cărtărescu, Postmodernismul, 305-306; Dicț. esențial, 830-832; Micu, Ist. lit., 335-337; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 69-74; Manolescu, Lista, I, 44-46; Popa, Ist. lit., I, 236-238; Dicț. analitic, III, 341-343; Marian Victor Buciu, Poeți la vreme de război cald și rece, CNT, 2002, 14; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Lirismul paradoxal, București, 1999; Adrian Bucurescu, Nichita Stănescu în Evul astral, Târgoviște, 2000; Oana Chelaru-Murăruș, Nichita Stănescu. Subiectivitatea lirică, București, 2000; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 188-211; Dicț. esențial, 787-792; Dimisianu, Lumea, 456-460; Micu, Ist. lit., 405-408; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 147-165; Ion Pachia Tatomirescu, Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000; Manolescu, Lista, I, 110-140; Mircea Bârsilă, Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Pitești, 2001; C. Z. Bustiuc, Nichita Stănescu, poet al Logosului și Divinității, Constanța
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
mistic, RL, 1992, 5; Mircea Vasilescu, „Iubire, înțelepciune fără sfârșit”, ARC, 1992, 3; Florin Berindeanu, Lumină și mărturisire, CNP, 1992, 2; Daniel Turcea, PRA, II, 623-640; Dicț. analitic, II, 160-161; Grigurcu, Poezie, II, 504-512; Micu, Ist. lit., 402-403; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 303-307; Manolescu, Lista, I, 302-307; Popa, Ist. lit., II, 533-535; Octavian Soviany, [Daniel Turcea], CNT, 2002, 3, 5, 16, 17; Marian Victor Buciu, Daniel Turcea. Întoarcere și revelație, CNT, 2002, 5; Dicț. scriit. rom., IV, 612-615
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Ștefănescu, Mihai Ursachi, RL, 1998, 17; Dicț. analitic, II, 160-161; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 84-90; Marin Mincu, Mihai Ursachi - anticipația textualismului, CNT, 2000, 3; Dicț. esențial, 864-867; Grigurcu, Poezie, II, 518-530; Micu, Ist. lit., 362-363; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 299-302; Liviu Antonesei, Mihai Ursachi-60, „Timpul”, 2001, 2; Manolescu, Lista, I, 231-234; Popa, Ist. lit., II, 519-521; Radu Marin Mocanu, Cenzura comunistă. Secret. Strict secret, București, 2001, 335; Luminița Marcu, Poezia perenă a lui Mihai Ursachi
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
matur, ST, 1999, 3-4; Ion Moldovan, Noi misive po(d)gorene, F, 1999, 9; Daniel Ștefan Pocovnicu, Pe nerăsuflate, ATN, 2000, 12; Cistelecan, Top ten, 189-192; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 94-98; Grigurcu, Poezie, II, 531-536; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 380-385; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 269-271; Popa, Ist. lit., II, 626; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 432-433; Dicț. scriit. rom., IV, 705-707; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 69-77. A. C.
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
Liviu Ioan Stoiciu. Vizionarism și cerebralitate, CL, 2000, 8; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000, 229-279; Cistelecan, Top ten, 58-60, 108-110, 123-125; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 88-93; Grigurcu, Poezie, II, 420-437; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 351-357; Cristea-Enache, Concert, 96-98; Grigor, Moromete, 147-149, 153-158; Manolescu, Lista, I, 317-320; Popa, Ist. lit., II, 636-639; Pop, Viață, 182-186; Daniel Ștefan Pocovnicu, Sinuciderea lentă a jurnalului, CL, 2002, 5; Mircea A. Diaconu, Poezia postmodernă, Brașov
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
totdeauna scânteia / ce-mi aprinde ideile până la incandescență”. Acest volum rămâne totuși ca un păcat de tinerețe, ceea ce explică de ce în antologia Zigurat (1979) nu figurează nici un text de aici. Următoarea culegere, Autoportret pe nisip (1966), face sensibil tipul de poeticitate practicat de S., de acum încolo un scriitor fidel lui însuși, fără schimbări radicale de ton și fără cedări conjuncturale importante. Poemele din Cantilene (1970), Duhul pietrelor (1970), Vântul din oglinzi (1978) sau din Anotimpul încrederii (1974), lipsite de granițe
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
glorie”, LCF, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 316, 393; Milea, Sub semnul, 17-19; Mircea A. Diaconu, Petre Stoica. Melancolie și beatitudine, CL, 2000, 7; Bucur, Poeți optzeciști, 202-203; Dicț. esențial, 803-805; Grigurcu, Poezie, II, 395-419; Micu, Ist. lit., 416-417; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 122-124; Regman, Ultime explorări, 96-99; Alex. Ștefănescu, Petre Stoica, RL, 2001, 7; Marius Chivu, „Insomniile bătrânului”, OC, 2001, 66; Vasile Spiridon, Petre Stoica, „trecătorul de demult”, CL, 2001, 2; Dicț. analitic, III, 244-246, IV, 279-282; Manolescu
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
RL, 1999, 50; Marian Victor Buciu, Prin pușcăriile graiului, VR, 1999, 12; Cărtărescu, Postmodernismul, 149, 153, 156, 311, 382-385, passim; Ion Stratan, PRA, III, 1432-1448; Cistelecan, Top ten, 15-17, 160-162; Bucur, Poeți optzeciști, 204-208; Grigurcu, Poezie, II, 437-452; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 389-393; Traian T. Coșovei, Eu știu că în actul trei se va trage, CNT, 2001, 51-52; Grigor, Moromete, 138-140; Lefter, Scriit. rom. '80-90, III, 179-182; Manolescu, Lista, I, 369-374; Cristea-Enache, Concert, 99-103; Pop, Viață, 234-238; Popa
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
în scrisori de familie, îngr. și introd. George Sorescu, Târgu Jiu, 1999; ed. Slatina, 2001; Bucur, Poeți optzeciști, 196-198; Cistelecan, Top ten, 99-101; Dicț. esențial, 772-777; Dimisianu, Lumea, 186-190; Ghițulescu, Istoria, 307-314; Micu, Ist. lit., 408-410, 496-497, 686-689; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 172-181; Mihai Cimpoi, Critice, I, Craiova, 2001, 97-102; Cristea-Enache, Concert, 44-46; Romulus Diaconescu, Condiția umană în dramaturgia postbelică, Craiova, 2001, 127-210; Manolescu, Lista, I, 162-172, II, 341-344, III, 262-265; Popa, Ist. lit., II, 486-496; George Chirilă
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
148-152; Raicu, Contemporani, 156-160; Iorgulescu, Ceara, 166-169; Marin Mincu, Un discurs al „absenței”, LCF, 1985, 42; Negrici, Introducere, 115-120; Dan C. Mihăilescu, „Omul fără voie”, LAI, 1994, 24 octombrie; Ulici, Lit. rom., I, 165-167; Dicț. analitic, II, 220-223; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 279-283; Popa, Ist. lit., II, 580-581; Dicț. scriit. rom., IV, 778-780. A. St.
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
1990, 185-199; Laurențiu Ulici, Efectul de sincronism, LCF, 1990, 1; Vasile Spiridon, Contrapunct crepuscular, RL, 1991, 28; Constantin Coroiu, Mărturii în timp, București, 1997, 169-176; Florin Șindrileanu, Antologia poeziei românești culte de la Dosoftei până în 1993, București, 1998, 558; Marin Mincu, Poeticitatea românească postbelică, Constanța, 2000, 72-74; Popa, Ist. lit., I, 240-241; Al. Piru, Istoria literaturii române, București, 2001, 307-308. S.C.
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
de aur la cadavru în descompunere, APF, 2000, 6; Gheorghe Grigurcu, Analiză lirică, RL, 2000, 40; Lucian Scurtu, O (re)numerare de texte, „Vest”, 2000, 491; Bucur, Poeți optzeciști, 129-135; Cistelecan, Top ten, 171-174; Grigurcu, Poezie, II, 142-153; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 365-367; Mihai Vakulovski, Din malaxorul lui Ioan Moldovan, APF, 2001, 2; Dicț. scriit. rom., III, 269-271; Irina Petraș, Locuri poetice sau Despre „mainimic”, APF, 2002, 7-8; Dicț. analitic, IV, 641-643. M.In.
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
nivelul limbajului, P. relevă esențialul: lupta creatorului cu verbul, dând poeticii sale un marcat caracter agonic. Tehnica eminesciană devine participantă activă la procesul de generare a universului poetic - fapt neglijat în genere de comentatori. Se conturează astfel un etalon de poeticitate, care în cea de-a doua carte este repercutat asupra poeziei românești, privită de la scara secolelor și a epistemelor, de unde se disting doar reliefurile esențiale. Se decupează trei zone sau vârste distincte, care nu se suprapun cu etapele cronologice instituționalizate
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
un anumit punct de observație, despărțirea lui Nichita Stănescu de Eminescu ia forma abandonării metaforismului de fibră romantică. Privit din alt unghi, procesul se înfățișează ca un viraj în direcția metalingvistică. În studiul consacrat lui Ion Barbu, labilitatea conceptului de poeticitate este pusă în relație cu mutațiile modelului general al devenirii în secolul al XX-lea. E vorba de trecerea de la modernism la postmodernism, ca paradigme culturale, definite de P. drept de-structurare și, respectiv, restructurare a categoriei individualului. Situată în funcție de
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
poetului (1987), monografia Nichita Stănescu între poesis și poiein (1991) constituie o analiză din perspectivă semiotică. Teza studiului insistă pe „refundarea” poeticului întreprinsă de autorul Elegiilor, proces concretizat, în viziunea susținută de P., printr-un „mod aparte de a transgresa poeticitatea prin ea însăși către poezie”, în sensul cuceririi realului și al instaurării propriei literalități. Deși alunecă uneori în stereotipie, metoda utilizată nu cade în manieră dogmatică și devine un instrument eficient în plan hermeneutic. De exemplu, capitolul „Epica magna” sau
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
de natura materialului colportat prin comunicare. Inițiativa de a compune sistematica prezentă în Poezia medievală în limba română se situează firesc în prelungirea ipotezelor anterioare ale criticului, care are curajul să pornească de la o preconcepție fermă. O teorie specifică a poeticității, ca și una extensivă a literarității predetermină totdeauna lectura sa critică. El privește dinspre partea lecturii, a funcțiilor și a mobilurilor ei, răspunzând unor motivații și înclinații elementare ale speței. Ca și în cazul modurilor de prelucrare poetică, punctul de
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
știință, eseu, oratorie, poezie, proză, creație religioasă, reportaje, film, text ezoteric, creație plastică. Din această perspectivă se discută și se descriu „casetele modelatoare” ale psalmilor, odelor, epigrafelor, ale textelor goliardice, ale povestirilor versificate sau ale imnurilor vechi. Canoanele contemporane de poeticitate nu mai permit omologarea lor ca atare, dar demonstrația lui N. îngăduie accesul la orizontul lor originar de receptare și mai ales identifică funcțiile pe care azi ele le-ar împărți cu alte produse culturale, nu neapărat literare. SCRIERI: Antim
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
acasă 3. în această noapte cu pași îngrozitori pe gheață 4. la stânga liniștii mele definitive se scufunda o corabie 5. luna”. Iată și un poem încadrabil în categoria parabolelor cu intenții „esopice”, a cărui adresă protestatară precisă nu îi compromite poeticitatea: „asocierea frigului cu întunericul este o operă măreață - și în asemenea condiții / ce caută ce mai caută vorbele mici și grase pe câmpul de luptă ce caută / purceii mici și grași în cocina din trecutul fiecărei existențe // și sub degetele
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]