159 matches
-
acestei legende astfel două sate pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De Roma din coloniștii aduși de ea pentru lucrări, însă în afară de aceasta aici mai existau și alți săteni așezați în
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De Roma din coloniștii aduși de ea pentru lucrări, însă în afară de aceasta aici mai existau și alți săteni așezați în localitate de pe la finele veacului XVIII. Până la 1812, cînd Imperiul Rus a anexat Basarabia
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
fost din nou înviorate după anul 1990, cînd pogăneștenii din stânga Prutului au început a avea acces liber la trecerea în partea dreaptă a râului. Familiile Mihu, Huțanu, Cazacu, Țacu, Brănici și astăzi au rude de gradul I și II în Pogăneștii din dreapta Prutului. După 1812 aceste relații s-au rupt. „Oștirile ruse au fost dislocate pe întreg teritoriul Basarabiei. În satul Pogănești și în satele vecine la 1821 a fost dislocată compania de mușchetari a regimentului Kamceatka, sub comanda căpitanului Briuhanov
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
dreaptă a râului. Familiile Mihu, Huțanu, Cazacu, Țacu, Brănici și astăzi au rude de gradul I și II în Pogăneștii din dreapta Prutului. După 1812 aceste relații s-au rupt. „Oștirile ruse au fost dislocate pe întreg teritoriul Basarabiei. În satul Pogănești și în satele vecine la 1821 a fost dislocată compania de mușchetari a regimentului Kamceatka, sub comanda căpitanului Briuhanov, care lua de la pogăneșteni fără vreo sancțiune și plată caii. De asemenea căpitanul nu plătea nici pentru produsele alimentare luate de la
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
dea căpitanului recipisă precum că a plătit bani pentru produse, în sat era adusă toată compania și în fiecare casă erau cazați câte 6-7 soldați. În afară de aceasta , locuitorii trebuiau să-i aducă lui câte patru căruțe cu iarbă. Țăranii din Pogănești au scris despre aceasta ispravnicului de zemstvă din Bender. La indicația lui I.N.Inzov s-a cercetat cazul, unde 10 țărani au fost puși sub jurământ să declare că ceia ce este scris în jalobă este adevărat. În rezultatul cercetării
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
au fost puși sub jurământ să declare că ceia ce este scris în jalobă este adevărat. În rezultatul cercetării generalul M.F.Orlov la impus pe căpitanul Briuhanov să satisfacă cerințele țăranilor pogăneșteni”. (traducerea prescurtată aparține subsemnatului) Cu toată ocupația, satul Pogănești continua să se dezvolte, să se mărească. Astfel Zamfir Arbore în dicționarul geografic al Basarabiei menționa, că „la începutul anului 1904 deja la Pogăneștii din comuna Mingir județul Ismail erau 103 case, avea o populație de 792 suflete care aveau
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
pe căpitanul Briuhanov să satisfacă cerințele țăranilor pogăneșteni”. (traducerea prescurtată aparține subsemnatului) Cu toată ocupația, satul Pogănești continua să se dezvolte, să se mărească. Astfel Zamfir Arbore în dicționarul geografic al Basarabiei menționa, că „la începutul anului 1904 deja la Pogăneștii din comuna Mingir județul Ismail erau 103 case, avea o populație de 792 suflete care aveau 52 cai, 287 vite cornute mari”, iar la 1922 erau „172 locuințe, 637 suflete dintre care 309 bărbați și 328 femei, exista școală primară
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
suflete care aveau 52 cai, 287 vite cornute mari”, iar la 1922 erau „172 locuințe, 637 suflete dintre care 309 bărbați și 328 femei, exista școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie”. Datorită faptului că pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader, satul devenise un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi nu s-
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
și când nivelul apei în Prut se ridica ele își luau calea spre țările Europei de Sud. În perioada 1812-1918, cu excepția perioadei 1856-1878, care conform Tratatului de pace de la Paris din 1856, când județele din sudul Basarabiei-Cahul, Bolgrad și Ismail (Pogăneștii în această perioadă făcea parte din județil Cahul) au fost trecute sub garanția marilor puteri europene, iar la 1878 în rezultatul războiului ruso-turc județele din sudul Basarabiei sunt iarăși reocupate de Imperiul Rus conform Tratatului de pace de la Berlin (1878
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
această perioadă făcea parte din județil Cahul) au fost trecute sub garanția marilor puteri europene, iar la 1878 în rezultatul războiului ruso-turc județele din sudul Basarabiei sunt iarăși reocupate de Imperiul Rus conform Tratatului de pace de la Berlin (1878), satul Pogănești a avut și de suferit. Datorită politicii de colonizare a noilor ținuturi, din moșia pogăneșteană au fost rupte 4000 desetine de pământ și date celor 49 coloniști germani aduși în regiune, care au format colonia Marienfeld, românii numeau colonia Regina
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
care au format colonia Marienfeld, românii numeau colonia Regina Maria, care și astăzi se păstrează sub forma unui cătun mic în valea râului Lăpușnița. „Inițial coloniștii germani și-au ales loc pentru sat la „Dumul Mingirului” un toponim de pe moșia Pogănești, dar negăsind apă potabilă ei și au mutat colonia în valea Lăpușniței. Aceste pământuri așa și nu au mai fost întoarse înapoi satului, chiar dacă în 1945 autoritățile sovietice au întors satului 404 hectare de teren, restul suprafeței prin decizia autorităților
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
se termină în 1940 când în rezultatul pactului Molotov-Ribentrop Basarabia iarăși este ocupată de URSS. În acelaș an, 1940, au fost „ridicați” și deportați pentru politică Costea Portomeanu care cumpăraseră puțin mai înainte pământ și o parte din balta satului Pogănești și Ion Pătrașcu, ambii gospodari de frunte ai satului, care așa și nu sau mai întors în sat. Perioada celui de-al doilea război mondial este deosebită pentru satul Pogănești. Aici este cazul să menționăm că în această perioadă în
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
puțin mai înainte pământ și o parte din balta satului Pogănești și Ion Pătrașcu, ambii gospodari de frunte ai satului, care așa și nu sau mai întors în sat. Perioada celui de-al doilea război mondial este deosebită pentru satul Pogănești. Aici este cazul să menționăm că în această perioadă în sat au fost dislocați o companie germană de infanterie; „la noi acasă ședeau 4 soldați nemți care adesea mă trimeteau în sat după lapte sau ouă, dar niciodată nu m-
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
și mai mult au fost înrolați în Armata Română, iar în 1944 după trecerea frontului spre vest cei care trecuseră de 18 ani au fost înrolați în Armata Sovietică. Foamea „organizată” din anul 1946-47 au redus simțitor numărul locuitorilor satului Pogănești. Întradevăr în această perioadă au fost condiții climaterice destul de aride dar e știut și faptul, că românii trăiesc nu numai cu ziua de azi, dar tot timpul își fac rezerve și pentru viitor. Ceia ce sa întâmplat în 1946-47 se
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
al colectivizării. Aceia care nu voiau „benevol” să între cu averea sa în colhoz erau supuși represiunilor. Ultimul care a întrat în colhoz a fost Sîrghi Huțu. În arhiva raionului Hâncești se păstrează procesul verbal al adunării colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că cetățeanului Huțu i se interzice să-și pască vitele pe imașul satului. În 1949 un nou val de represii se abate asupra satului Pogănești, cît și a
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că cetățeanului Huțu i se interzice să-și pască vitele pe imașul satului. În 1949 un nou val de represii se abate asupra satului Pogănești, cît și a întregii Basarabii. În lista neagră au fost incluși gospodarii satului Oboroceanu Ion, Ionescu Mărioara și Țenu Nicolae. La primul și ultimul în turmele lor se numărau în jurul la cîte o sută de oi, iar Mărioara Ionescu era
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
fost deportat în Siberia de unde s-a reântors în anul 1957, iar Ionescu Mărioara a scăpat de deportare anticipând evenimentele. Înainte de represii, ea a legat podul de malul drept al Prutului, având o înțelegere în prealabil cu cumătrul său din Pogănești România, Ștefan Bălan, ca ultimul în caz de este întrebat să spună că podul îi aparține. Când a fost întrebată de noile autorități de pod și crâșmă, ea a declarat că nu este stăpâna lor, iar crâșma este arendată de
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
că nu este stăpâna lor, iar crâșma este arendată de Ștefan Bălan și ea este angajată să muncească în crâșmă. În felul acesta ea a scăpat de deportare. În afară de gospodarii menționați mai sus, până la 1949 dar și după aceia în Pogănești erau foarte mulți gospodari care mai mult sau mai puțin se ocupau cu un fel de activitate economică. Astfel Mitiu Mihu, Simion Mihu, Nicu Brănici, Andrei Munteanu, Marin Țacu, Gheorghe Cazacu erau cunoscuți nu numai la Pogănești, dar și la
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
după aceia în Pogănești erau foarte mulți gospodari care mai mult sau mai puțin se ocupau cu un fel de activitate economică. Astfel Mitiu Mihu, Simion Mihu, Nicu Brănici, Andrei Munteanu, Marin Țacu, Gheorghe Cazacu erau cunoscuți nu numai la Pogănești, dar și la Huși, și în satele vecine ca grădinari (legumicultori) iscusiți, iar Ion Mitan, Matei Turculeț nu-și puteau inchipui viața fără pescuit, vindeau pește în toate satele vecine de pe valea Lăpușniței. Cu părere de rău urmașii lor în virtutea
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
din Rusia. Se pune retorica întrebare: Ce putea face în agricultură un muncitor fără studii, luat de la strung? Cu toate acestea bătrânii satului își amintesc de Gudov, ca de un om de o rară bunătate. În anul 1953 colhozul din Pogănești „V.Ciapaev” a fost comasat cu colhozul „Molodaia Gvardia” din satul Cioara astfel formând o singură gospodărie agricolă cu numele de „A.Jdanov” care a funcționat pînă în 1981, când în sat sa format IAS „Pruteni” condusă de agronomul Ion
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
foarte curând, datorită stării de sănătate a fost nevoit să abandoneze conducerea IAS „Pruteni”, la conducere venind mecanicul Iurie Agachi. Datorită acestor fluctuații în conducerea gospodăriei, această gospodărie nu a existat mult. La 1995, 78 de deținători de cote din Pogănești iese din componența ei și formează gospodării țărănești de sinestătătoare. Acest caz a pus începutul desființării gospodăriei agricole „Pruteni”. La 1997 IAS „Pruteni” datorită conducerii dezastruoase a conducerii (muncitorii nu primeau salariu cu anii, iar producția căpătată se „evapora” și
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
CAP „Delnița” în frunte cu Ion Negru (Munteanu). După doi ani de existență ultimele două se autodisființează, iar „Aligotram”-ul mai viețuiește încă un an. Din acest an toți deținătorii de cote și-au format gospodării țărănești. În 2005 la Pogănești este creată stația de mașini și tractoare, în baza căreia se formează CAP „Marpogagro” în frunte cu agronomul Victor Horomneac. Gospodării puternice și de perspectivă la 2008 sunt GȚ „JIA-Juc”- conducător Vasile Juc, „IPA-Ionescu”-conducător Petru Ionescu, „DRIG-Munteanu”- conducător Ion
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Ionescu, „DRIG-Munteanu”- conducător Ion Munteanu. Restul agenților economici I.I.”Agache- Mihail”, I.I „Juc-Ala”, I.I „Țenu-Tesla” se ocupă cu comerțul și numai I.I „Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are loc reforma administrativă
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
agenților economici I.I.”Agache- Mihail”, I.I „Juc-Ala”, I.I „Țenu-Tesla” se ocupă cu comerțul și numai I.I „Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are loc reforma administrativă; sau creat județele și primăriile mici
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
I.I „Țenu-Tesla” se ocupă cu comerțul și numai I.I „Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are loc reforma administrativă; sau creat județele și primăriile mici au fost comasate cu alte primării. Satul Pogănești
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]