907 matches
-
Mie, rușii, o să-mi ia pământul, sau poate nici atât, dar ție precis îți vor lua capul. Și-apoi rușii vin și pleacă. La fel și nemții. Tot străinul se întoarce de unde a plecat, dar tu rămâi cu noi. Omul și pogonul! Măcar tu ai de-un pogon? - Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi, cine să-l învețe? Tată nu, mamă nu. El cu politica și cu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
sau poate nici atât, dar ție precis îți vor lua capul. Și-apoi rușii vin și pleacă. La fel și nemții. Tot străinul se întoarce de unde a plecat, dar tu rămâi cu noi. Omul și pogonul! Măcar tu ai de-un pogon? - Ce să facă bă cu el? Că n-a știut a ține sapa de când îl știu!, zise un alt sătean. - Apoi, cine să-l învețe? Tată nu, mamă nu. El cu politica și cu vorbăria!, rosti un altul sorbind din
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
În piscul tău cu râvnă m’ai primit. Sărac și bleg prin holde de pământ, Contrariu cum canoanele învață, Doar tu mi-ai fost mireasmă și povață Sub nu știu care straniu legământ. În jur, încet, trăgându-mi azi hotar Eu ignorez pogoanele de spațiu. Tăcut și dârz adulmec cu nesațiu Himere cârd, și-al lor mărgăritar. Surpat ades în vânturi și restriști Nu m’am sculat un ceas pentru tăgadă, Ci mi’am purtat tot visul meu grămadă, Cu ochii veseli, niciodată
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
și alte melodii uitate? Alte ritmuri...alte ape...printre alte maluri...Râul vieții curge mereu... Nici curioasele mame nu mai știu ce fac zbânțuiții lor în întunericul discotecii. Cel puțin, nu se mai fac planuri de căsătorie pe bază de pogoane, de neamuri și de galbenii din salbă. Acum, privesc în Piață duminică după amiază...Pustie și mută...Doar rațele și gâștele mai pensulează sonor atmosfera...Rareori, clxoanele autoturismelor și camioanele ce gonesc turbate pe șoseaua astfaltată, înfiptă în diagonala Pieței
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
este demn să se căsătorească cu fiicele negustorului Marinache Vasilescu. În consecință, ce le mai trebuie și carte? Așa procedase și tatăl său cu cele două surori ale lui, Florica și Viorica. Le dăduse drept dotă la fiecare câte trei pogoane de pământ și fiind destul de frumușele, găsise pentru ele băieți buni care să le pețească. Au fost așa de buni încât s-au înțeles de minune între ei, și asociindu-se, au cumpărat împreună o batoză, cu care acum treierau
MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
-
domnit între 1866 - 1914) și a reginei Elisabeta (a trăit între 1843-1916). Carol I vizitează în 1866 prin luna august un sătuc de munte numit Podul Negru, Sinaia de astăzi și, rămânând încântat de frumusețea locului, cumpără o mie de pogoane (aproximativ cinci sute de hectare) prin 1872 la Piatra Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
Conflagrații Mondiale, eroul de la Solferino, cum îmi plăcea să-i zic, încă din copilărie, după ce citisem Marșul lui Radețki, fascinantul roman al lui Joseph Roth, ce-mi încântase copilăria, ultimul nostalgic al imperiului austro-ungar, recte kakania, fusese împroprietărit cu paisprezece pogoane de pământ de regele Ferdinand, monarhul de origine germană, care, după cei doi ani de neutralitate, ținuse memorabilul său discurs, îndemnând țăranii să-și apere patria cu arma în mână în cadrul Antantei. Mi-l aduc aminte cum stătea în picioare
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
pregătesc omul pentru așezarea în tiparul satului. Dar Nică Ionașcu, tată-său, chemat pe nepregătite din lumea asta, nu prea lăsase mare lucru în urma lui. Câteva oi din prăsila celor scăpate de cuțitele tâlharilor lui Zanet și vreo două trei pogoane de pământ, mai mult pășune decât ogor bun pentru brăzdarul plugului. Cei doi boi cam îmbătrâniseră și nu prea mai aveau vlagă. Îi hrănea Ion degeaba. Mamă-sa l-ar fi îndemnat din toată inima pe fiu-său să se
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
chestie de care nu e niciunul vinovat. Pe ea, nu faptul că are mai mult de muncă o îngrijorează, ci răsturnarea tuturor planurilor. Dacă veneau și Ursarii la muncă, așa cum se înțeleseseră, în două zile ar fi terminat de prășit pogonul de porumb din Coturi. Așa, doar ei amândoi, or să dea cu sapa până vineri numai pe lotul acela. Iar pentru sfârșitul săptămânii se anunță ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată săptămâna viitoare să nu poată intra cu sapa pe loc. Și, dacă se întâmplă așa, nu e bine deloc, pentru că mai au de prășit un pogon și jumătate în Valea Largă, pe care, dacă se strică vremea, l-ar putea prinde prașila a doua, înainte s-o termine pe prima. Treaba asta cu prașilele este deosebit de importantă, când e vorba de porumb; trebuie efectuate cel puțin
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
mp se înscrie astfel: în coloana "ha" se înscrie "21", iar în coloana "ari" se înscrie "00,13". ... (9) În cazul în care întru-un județ/municipiu/oraș/comună/localitate componentă/sector se întrebuințează alte unități de măsură decât hectarul, cum ar fi: jugărul, prăjina falcească, pogonul etc, toate declarațiile date în asemenea unități de măsură se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp; ... c) 1 lanț
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
județ/municipiu/oraș/comună/localitate componentă/sector se întrebuințează alte unități de măsură decât hectarul, cum ar fi: jugărul, prăjina falcească, pogonul etc, toate declarațiile date în asemenea unități de măsură se transformă în hectare, ari și mp, avându-se în vedere următoarele echivalențe: a) pogon = 0,50 ha = 50 ari = 5.000 mp; ... b) 1 jugăr = 57,55 ari = 5.755 mp; ... c) 1 lanț = 5.800 mp; ... d) 1 stânjen = 3,60 mp; ... e) 1 prăjină fălcească = 1,80 ari =180 mp; ... f) 1 stânjen pătrat moldovenesc = 4,97 mp; ... g) 1
NORME TEHNICE din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298327]
-
meu, plecam toți, cu noaptea-n cap și coseam din zori și până-n seară. Bunicul avea multe livezi cu fânețe. Nu pridideam doar noi trei. O zi punea și oameni. Norma era cam 1 car fân/zi/om aproximativ un pogon de fân cosit de un om pe zi. În special pentru Valea Deșului punea câte 10 - 12 oameni cu ziua. Îmi aduc aminte cu plăcere cum la prânz venea bunica cu banița în cap, găleata de lapte într-o mână
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
geologilor, s-au format în urma unei serii de erupții vulcanice acum 1,6 milioane de ani, dând naștere și Munților Jemez, cu vârfuri între 2500-3700m, care înconjoară o caldeira la adâncimea de 1000 metri... Întreaga rezervație naturală cuprinde 33,759 pogoane de pământ. Locul este desprins parcă din poveștile science fiction. „Adevărată... artă naturală!”, ne spune autrorul. Los Alamos este și simbolul construirii bombei atomice din cel de-al doilea război mondial („Little Boy” și „Fâț Mân” aruncate peste Hiroshima și
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
cu bune și rele, indiferentă și surdă la durerile oamenilor. Părinții mei își câștigau pâinea din truda zilnică, uitându-se spre cer dacă plouă sau nu plouă și socotind mereu dacă ne va ajunge bruma de recoltă a celor trei pogoane și jumătate de pământ pe care le dețineau la deal și în țarină. Mama era o femeie nu prea înaltă și care nu putea sta o clipă locului. A dus tot greul gospodăriei, mai ales în a doua parte a
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
domnit între 1866 - 1914) și a reginei Elisabeta (a trăit între 1843-1916). Carol I vizitează în 1866 prin luna august un sătuc de munte numit Podul Negru, Sinaia de astăzi și, rămânând încântat de frumusețea locului, cumpără o mie de pogoane (aproximativ cinci sute de hectare) prin 1872 la Piatra Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
făcu legătura cu ce știa despre acesta: moartea propriului său părinte îl găsise tânăr și nepregătit pentru viață. Abia trecut de majorat, fusese înspăimântat când devenise stâlpul familiei - mama și două fete mari, gata de măritat, nemaivorbind de zecile de pogoane de pământ ce se cereau muncite! Norocul său fusese un om de încredere de-al tatălui, Ioniță, care primi mâna fetei celei mici împreună cu o pătrime din averea familiei. Acesta condusese ani buni gospodăria cu devotament, până ce Vidu se însurase
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
domnit între 1866 - 1914) și a reginei Elisabeta (a trăit între 1843-1916). Carol I vizitează în 1866 prin luna august un sătuc de munte numit Podul Negru, Sinaia de astăzi și, rămânând încântat de frumusețea locului, cumpără o mie de pogoane (aproximativ cinci sute de hectare) prin 1872 la Piatra Arsă și în 1873 pornește sub conducerea unor arhitecți germani, deschiderea lucrărilor pentru ridicarea castelului, însă cu adevărat piatra de temelie se pune abia în 1875, piatră sub care Carol I
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
generală, o grădiniță, un magazin alimentar... După alți trei ani de petiții, contestații și procese în primă instanță, care au secătuit bugetul, liniștea și speranțele familiei, Vasile a mai primit act de proprietate pe o bucată de pământ de un pogon și câțiva ari, lângă școala generală construită pe pământurile ce au aparținut cândva neamului Breazu. Pe acea suprafață era o mică livadă întreținută de elevi și cadrele didactice care, fără alte obligații, beneficiau de recolta de fructe și de posibilitatea
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În satul bunicilor, trăia pe vremea copilăriei mele o familie foarte numeroasă. Li se dusese vestea pentru că în fiecare an li se năștea un copil. Nu erau chiar săraci. Aveau câteva pogoane de pământ, pe care tatăl trudea împreună cu băieții cei mari. Fetele mai răsărite vedeau de gospodărie, iar mama lor ostenea aducând pe lume prunci. Erau toți uniți de grijile familiei. Copiii se creșteau unii pe alții... Totuși, viața lor nu
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
crezând că doarme. Dar nu, căci se văzu înconjurat de ai săi pe dată. Abia atunci înțelese tâlcul vorbelor auzite în biserică... Îngenunchie în mijlocul bătăturii și mulțumi lui Dumnezeu pentru că-l făcuse a pricepe că femeia și copiii, gospodăria și pogoanele de pământ cu greu muncite, toate erau locul acela... Referință Bibliografică: LOCUL UNDE CERUL SE UNEȘTE CU PĂMÂNTUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1438, Anul IV, 08 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
fu cumplită! Te seacă la șomaj, de îl mai ai! Postești de apă până și în Rai! Adică, toate ploile pe-o lună, Și apa, plus canal - pe fapta bună - Te costă - ca spălat de tot, pe mâini - Cât cinci pogoane pe un an, de pâini - Amară-nghițitură, drept vă spui - Cât să te-abții de apa nimănui, Și să înghiți, dar tot pe bani, în sec, Lumina din Apus, curgând la bec! CÂNTECUL NEȘTIUTORULUI Aveți grijă ce vă doriți în
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
Asta arătau fetele la lume: că sunt de „NEAM”. Acel „ceva” avea menirea să atragă flăcăul de ispravă, vrednic să-l primească odată cu fata, ca zestre, ce trebuia fructificată, spre fericirea urmașilor lor. Căci mahmudelele se puteau transforma oricând în pogoane, în cai, în perachi de boi, în atelaje sau în case. Tinerii căsătoriți țineau la aceste valori, pentru că și ei, la rândul lor, urma să aibă copii. Și ei trebuia să lase „ceva” zestre la fetele lor. De aceea și
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
îi vede scrisul și se miră pentru talentul băiatului, rugând pe Călărașu să-i facă alt viitor. Cu chiu cu vai, Tudor Călărașu se hotărăște să-l înscrie la Școala Normală din Abrud. „Atât a dat tata pentru el, un pogon de pământ, oile le-a vândut fiindcă nu avea cine să se mai ducă cu ele” (relatarea Alboaicei, sora scriitorului). Băiatul este dus de Constantin Păun spre „marele oraș”, Abrud. Aici numărul locurilor fiind mai mare decât numărul de candidați
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]