138 matches
-
a operat inițial cu alte criterii de pumn în gură și glonț în tâmplă: cele de clasă. Apoi a devenit un comunism naționalist (după 1971). Criteriile epurării și „trădării” s-au schimbat, dușmanii și ei, exact după „pohta ce-a pohtit” dictatorul. „Românitatea”, „ființa națională”, fidelitatea necondiționată față de stat au fost scoase iarăși de la naftalină. Odată cu aceasta, aburii asimilării au cuprins iarăși educația, presa, instituțiile, practicile sociale. Voi da un singur exemplu: în plină aplicare a decretului antiavort (Decretul nr. 770
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
facă o politică de sprijinire fermă a unificării politice europene într-un stat de tip federativ care are constituția sa unică. Românii știu care sunt costurile arbitrariului și abuzului în politica făcută „de capul nostru”, pe modelul: „pohta ce-am pohtit” și vor dori ca guvernanții români să fie monitorizați extern. Diversitatea religioasă poate să fie păstrată și încurajată în condițiile în care religia rămâne ferm o problemă privată a persoanelor și se păstrează caracterul secular al instituțiilor și normelor nereligioase
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în competiție profesională cu mult mai mulți oameni, să putem coopera cu persoane și grupuri față de care ne simțim afini, fără strâmtorări etnice. Lumea noastră se lărgește fantastic. Dar ea este lumea noastră, a fiecăruia, nu a „pohtei ce-a pohtit” vreun vodă, „baron”, președinte mai mult sau mai puțin „mesianic” sau vreun simplu șef cu puteri discreționare. Desigur, curând vom începe să criticăm birocrația de la Bruxelles, nu doar pe cea autohtonă. Dar ce șansă extraordinară să nu ne mai raportăm
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
trei trăsuri boierești. Iată ce va ieși: ora 16:00 - Deschiderea programului. Se vor cînta șlagăre nemuritoare din repertoriul galeriilor. Program interzis tinerilor sub 18 ani și adulților peste 18 ani și o secundă. ora 17:00 - „Pohta ce-am pohtit io“ - magazin istoric. Transmisiune directă consecutivă de la Podul înalt și Călugăreni. Gigi Becali va ține discursuri, îmbrăcat mai întîi în costumul lui Ștefan cel Mare, apoi în cel al lui Mihai Viteazul. ora 18:00 - „Know-how“ - emisiune de inițiere în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
vornic? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară..." etc. O nouă cronică de același în cinstea Brîncoveanului dezvăluie plenitudinea talentului dramatic. Îl vedem pe Brâncoveanu jucând surprinderea de a fi ales domn, lăsîndu-se împins de la spate: "Logofete, noi cu toții pohtim să ne fii domn; el zise: Dar ce aș vrea eu cu domnia? de vreme ce ca un domn sunt la casa mea, nu-mi trebuește să fiu". Cutare comedie e vrednică de imaginația lui Lorenzo de Medici. Un pretendent la tron
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
soldați în armatele regilor din Larsa și Assur. Ei apar în regiunea Asiei Mici la pragul dintre milenii și bîntuie granițele statelor din Sumer de la sfîrșitul mileniului lll î.e.n. iar în imperiul hitit umblau creanga peste tot pe unde le pohteau inimile lor zburdalnice. Erau organizați în uniuni de triburi cu un conducător ales pen-tru meritele militare iar societatea era condusă de sfatul bătrînilor și tagma preoți- lor. În timpul dinastiei Xll(2000-1785 î.e.n.), din scrierile Egiptului rezultă că acest regat a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
țară. Aspirația perseverentă, de natură luministă, de a trezi elanul regenerator, este implicită („cum puteam, ochi având, să nu văz, văzând, să nu iau aminte, luând aminte, să nu aseamăn, asemănând, să nu judec binele și răul și să nu pohtesc a-l face arătat compatrioților mei?”). Călătoria ajunge astfel un mod esențial de revelare a identității în dublu sens: țara și propriul eu. În greoaiele lui veșminte orientale, hotărât să vadă tot ce ar fi demn de văzut, mereu avid
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
ar fi fost lăsate astfel în mâinile otomanilor. O altă idee criticată este cea a unirii celor trei țări române, profesorul afirmând că în Evul Mediu nu exista niciun astfel de proiect, deci unirea nu putea fi „pohta ce-a pohtit” domnitorul. Ideea că Mihai Viteazul a unificat cele trei țări române la anul 1600 ar data, în concepția lui, de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, când unii oameni de cultură s-au folosit de domnia lui Mihai Viteazul peste cele
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
române literare. Aici apare pentru prima dată numele român în locul muntenescului rumân. 5. Alte scrieri considerate monumente ale limbii: Însemnarea autografă à lui Mihai Viteazul pe spatele unui document din 1600, uimitoare prin laconism: „Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Rumânească”: Scrisoarea soldatului Cocrișel care, prins de dușmani, se roagă să fie răscumpărat.
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
de stabilit temeiul învinuirii. Într-o scrisoare către egumenul mânăstirii Brâncoveni, prin care cerea o contribuție la plătirea ploconului împărătesc, Constantin Brâncoveanu se pronunța asupra alegerii sale ca domn: „Ne-am ridicat domn iar domnia mea aceasta nu aș fi pohtit, că știe sfinția ta că de nici unele lipsă n-am fost ci ca un domn eram la casa mea ... și pentru ca să vină nișcari străini domni asupra țării și a săracilor să-i necăjească fără milă și să pustiască țara, pentru
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
și s-a dezvelit o placă comemorativa de marmură pe zidul de piatră ce înconjoară incinta bisericii, din inițiativa parohului Ioan Hapenciuc. Pe această placă se află următoarea inscripție în limba românească veche: ""Urmând pildă svânta și râvna ce au pohtit la rădicarea den temelie a acestei biseici domnești, dăm știre tuturor locuitorilor pământului românesc că den curgerea vremii șanț ani 650 preste zidirea ei. Iar noi cei vremelnici trăitori am scris spre laudă și pomenirea acelor vremi în târgul Șiretului
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
după aceea, doamnelor și domnilor, cu o ciudată strategie tip kamikaze a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societății românești. A promis în campanie ceva și în primele zile s-a apucat de altceva. «Pohta ce ați pohtit», grija ce ați avut-o se vede că nu a fost ce a declarat în campanie. Nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate. Grija primă a fost să vă ocupați de dosarele penalilor, și românii sunt indignați și revoltați
Klaus Iohannis se adresează Parlamentului. LIVE TEXT/VIDEO by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102588_a_103880]
-
câștigată, îi dă posibilitatea ca la 1 noiembrie să intre aureolat de glorie în Alba Iulia. Dieta Transilvaniei îl recunoaște ca Guvernator Imperial. În luna mai, anul următor, bătălia de la Bacău îi aduce Moldova sub ascultare. Unirea, „pohta ce-a pohtit-o”, era realizată! A fost proclamat Domn al Țării Românești, Ardealului și toată Țara Moldovei în 6 iulie 1600. Această reușită, în condiții care o făceau puțin credibilă, fiind vorba de crearea unui centru de putere politică, economică și militară
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]