139 matches
-
ne țânem di coada ta - prin cele lunci, cele păduri... Și, Doamne (cum ar zice - și chiar zice; și bine zice Creangă), ce minunății ieșeau din mânurile lui! și nu doar cozile alcătuind șerpi Încolăciți, pești cu gura deschisă (parcă pohtind și ei borșul Mătușii Domnica), vrejuri, funii, păsări, flori, adesea și câte un trup (Însă totdeauna Îmbrăcat, sirenele lui Moș Iacob purtau, peste solzi, câte ceva, de păreau și fără-solzi) - Însă și găvanele pe care ceilalți lingurari le tratează (!) după canoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
umplere. Cărturarul își face datoria cu tot atâta zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
umplere. Cărturarul își face datoria cu tot atâta zel în Occident (este primul român căruia i se tipărește o carte în franceză, la Paris), în Rusia, China sau în Țară. Vocația culturală a învins nostalgia tronului, acea „pohtă ce-am pohtit”, cum îi spunea, ceva mai devreme, Mihai Viteazul. Și, poate, adesea, călătorul în diferite țări și culturi va fi stins dorul de țară cu sentimentul datoriei împlinite în calitate de cetățean al lumii în care trăia. Din spiță domnească, supusă „pohtelor” și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a pierit.” În acea clipă mi-am amintit spusa lui Grigore Ureche privitoare la neasemuita moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit (1574): „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare...de la turci că-i vor face pre voie...cum au pohtit el, s-au gătitu să margă la pașa, în tabăra turcească...Acolo, dacă l-au dobânditu,... l-au legat de coadele a doao cămile și l-au slobozit prin tabără di l-au fărămat (atunci zic să fie zis Ioan
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ochii sașii, mi-era drag să mă văd în oglindă și nu mai era nevoie să excelez prin conformism și cumințenie („Ce copil înțelept, doamnă!”). Pe strada Sfinții Constantin și Elena erau șapte băieți. Eu, singura fată. Pohta ce-am pohtit s-a împlinit. Am devenit căpetenie de haiduci. Trăgeam excelent cu arcul și arbaleta. Eram Robin Hooda, Tierry la Fronda de Raionul Grivița și de Chitila. În sfârșit, devenisem ce-mi doream: o fetiță năzdrăvană. Cartierul meu general era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe care o aveam eu era cea a perioadei ’64-’71. Dar atunci se construia, pe nebănuite, calapodul stalinismului românesc. La noi, din păcate, independența a însemnat adesea că un nemernic autohton și lingăii din jur instaurează „pohta ce-a pohtit-o” fără să fie tulburat de nimeni. Îmi dau seama că lipsa de sare a acestor pagini are sursa și aici, în rușine. E cam greu să povestești lucruri jenante despre tine. E mai rău decât să-ți amintești scene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pământul. Pe vremea aceasta, aproape imposibilă, a avut loc defilarea de la București, o defilare care de cum a început, a început în stil curat băsistic, deși prezidentul era undeva pe la mama dracului, prin Kazahstan, totul a fost după „pohta ce-a pohtit” dumnealui, adică l-a tras pe linie moartă pe al doilea om în stat, președintele Senatului României Mircea Geoană, și l-a delegat pe scorțosul premier Boc, să primească în locul lui onorurile militare și huiduielile civile, inerente într-o țară
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Ea nu este rodul unei planificări în timp și/sau al unei ordonări în spațiu, nu face parte dintr-o strategie pe termen lung sau dintr-o coordonare a numeroase persoane și interese. Ea este mai degrabă pohta ce-a pohtit-o unul sau altul, la un moment dat sau altul, decît rodul unei voințe comune și înde lung chibzuite. Isprava este o inițiativă indivi duală și de moment, care, uneori, se poate întîlni cu alte inițiative individuale și de moment
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că perioada comunistă nu aparține modernității europene și nu a produs nici o formă de modernizare pentru simplul motiv că aceasta a fost impusă cu forța, ca și cum alfabetizarea, industrializarea sau urbanizarea ar fi fost pretutindeni în altă parte pohta ce-au pohtit-o societățile țărănești, adică principalul obiect - și nu subiect ! - al politicilor de modernizare). După ce am „revenit” în Europa, entuziasmul a început să mai scadă... Cel mai semnificativ termen a devenit astfel postăcomuă nism. Sîntem, adică, o societate post-comunistă, care ne-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca să facă joncțiunea cu tabloul în care Ceaușescu e înconjurat de voievozi, începând cu Burebista. Mihai făcea parte din elita boierească a Țării Românești, avea o personalitate extrem de accentuată, a lăsat pentru istorie, în legătură cu înfăptuirea Unirii, vorbele : „Pohta ce-am pohtit !”. Și pe acest om scenariul Buzduganului cu trei peceți îl transformă într-un gânditor marxist : Eu cred că nu drepturile și pohtele principilor trebuie să dicteze cursul istoriei, drepturile și voința națiilor trebuie puse mereu în față, pentru ca, odată și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
providențial, a celui care încarnează în sine, puterea, voința, curajul și deșteptăciunea națiunii. Acest tip de conducere personalizată, care aducea în planul organizării instituționale și legislative moderne principiul condotierului civilizator de la 1600, Mihai Bravul, care mărturisea sentențios pohta ce'am pohtit, va domina în filigran toată activitatea de conducere a țării de la cristalizarea principatelor până astăzi. Colonelul mason, cu experiență în armată, justiție, precum și de conducere în administrație (fost prefect de Galați) sau guvern (fost ministru de război al Moldovei), a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
soldați în armatele regilor din Larsa și Assur. Ei apar în regiunea Asiei Mici la pragul dintre milenii și bîntuie granițele statelor din Sumer de la sfîrșitul mileniului lll î.e.n. iar în imperiul hitit umblau creanga peste tot pe unde le pohteau inimile lor zburdalnice. Erau organizați în uniuni de triburi cu un conducător ales pen-tru meritele militare iar societatea era condusă de sfatul bătrînilor și tagma preoți- lor. În timpul dinastiei Xll(2000-1785 î.e.n.), din scrierile Egiptului rezultă că acest regat a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vornic? Zise: Eu sunt. Ia-l! Ci-l luară..." etc. O nouă cronică de același în cinstea Brîncoveanului dezvăluie plenitudinea talentului dramatic. Îl vedem pe Brâncoveanu jucând surprinderea de a fi ales domn, lăsîndu-se împins de la spate: "Logofete, noi cu toții pohtim să ne fii domn; el zise: Dar ce aș vrea eu cu domnia? de vreme ce ca un domn sunt la casa mea, nu-mi trebuește să fiu". Cutare comedie e vrednică de imaginația lui Lorenzo de Medici. Un pretendent la tron
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cântecu nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 168) Cântați Domnului cântec nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 211) Pre menre a vrut gice mari cuvente (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 133) Grăi-va limba mea cuventele tale (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 194) Și pohtiră pohtă în pustinie și ispitiră Dumnedzău fără de apă (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa (M. Costin, Viiața lumii, 162) Ea tușea necontenit, o tuse seacă (Bolintineanu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]