158 matches
-
pescarului prin glanda lor electrică. Prăjiți pe jăratec, se pare că erau tare buni la gust. Afară de aceste delicatese la vreme de vară, pișcăranii se hrăneau, ca toți sătenii din CÎmpia Tisei, cu ce dădeau pămînturile, grădi nile, curtea și poiata, mai puțin cu poame. Era, Într-adevăr, o așezare săracă În fructe. CÎțiva pomițari, adică duzi, și aceia răsăriți din Întîmplare, nu pentru că i-ar fi sădit cineva, se chinuiau să salveze satul de lipsa absolută a arborilor rodi tori
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Stevan Janić pe care‑l va boteza tata; de asemenea, numele doctorului Levstik, un sloven refugiat, care‑i va prescrie prafuri pentru gastrită, sau al uneia, Radmila - Rada Mavreva pe care tata o va tăvăli o dată În fân, Într‑o poiată.PRIVATE Când s‑a ajuns la stagiul militar al tatei, În carte a apărut schița traseelor pe care a mărșăluit a cincea unitate de infanterie staționată la Maribor; numele ofițerilor și subofițerilor cu gradele lor, totul era notat, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
crăpate ale pardoselii, erau parcă acoperite cu o mantie de cenușă. Am zărit ceva ce părea a fi niște urme de pași care pătrundeau În apartament. — Doamne, Maica Domnului, murmură portăreasa. Aici e mai mult rahat decît Într-o ditamai poiata. Dacă preferați, intru eu singur, am sugerat. — Ați vrea dumneavoastră. Hai, dați-i ’nainte, că eu vin din spate. Am Închis ușa Îndărătul nostru. O clipă, pînă cînd privirea ni s-a obișnuit cu penumbra, am rămas nemișcați În pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ieșeau de acolo cu fețele congestionate și cu ochii tulburi. Ea știa să muncească și să rabde, îi plăcea să învețe și să privească lumea cu doi ochi înnebunitori de limpezi. A ajuns în curte. Era duminică, aveau clacă. Stricau poiata cea veche. Cu ochii în pământ, a vrut să traverseze ograda. Tatăl ei a tras-o de mânecă. Pune mâna pe o furcă, nu te plimba ca o lunatică în amiaza mare". A luat furca și a înfipt-o în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pământ, a vrut să traverseze ograda. Tatăl ei a tras-o de mânecă. Pune mâna pe o furcă, nu te plimba ca o lunatică în amiaza mare". A luat furca și a înfipt-o în paiele putrezite, aruncate de pe acoperișul poieții. Grele ca pământul. O furcă, un cuțit în șale, o furcă, un cuțit în șale, până i s-a făcut negru înaintea ochilor. Se clătina. "Ce-i cu tine, te porți de parcă ai fi de mămăligă, du-te și ajut
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lut nears ocru și înconjurată de un zid scund, un lomotana care împrejmuia o curte micuță, situată în fața și de-a lungul casei. În afara zidului se aflau două coșuri din paie pentru cereale, pe un fel de catalige, și o poiată. În spate, confecționată din tablă și înclinată periculos, era privata, dotată cu o ușă din scânduri și o sfoară cu care se lega aceasta. Copiii alergară și își îmbrățișară mama, apoi așteptară sfioși să fie prezentați străinei. Din interiorul întunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Prefera să lase ușa deschisă când nu se întâmpla nimic deosebit în agenție (adică mai tot timpul), dar ușa deschisă avea și dezavantaje, deoarece găinile se mai aventurau uneori înăuntru, cu un mers țanțoș, de parcă s-ar fi crezut în poiata lor. Nu-i plăceau găinile astea, din mai multe motive foarte bine întemeiate. În primul rând, prezența găinilor într-o agenție de detectivi nu e o notă bună, și apoi, în afară de asta, găinile în sine o iritau teribil. Era întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
rândul lor, la fel de iritate de prezența lui Mma Makutsi, de parcă ea, și nu ele, ar fi fost intrusul. De fapt și de drept, căsuța asta pitică, cu cele două ferestre micuțe și ușa scârțâitoare ar fi trebuit să fie o poiată, nu o agenție de detectivi. Dacă o mai înfruntau mult, probabil va pleca ea și ele vor rămâne să se cocoațe pe scaune și să-și facă cuibarul în fișet. Asta vor găinile. — Afară! strigă Mma Makutsi, fluturând un ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
de o fiară! După ce femeia a plecat, Todiriță l-a luat pe al lui Cocostârc de picioare și l-a târât în uliță. ― Dispari până nu te omor, anfura mă-tii de buhai!!! A intrat apoi în curte. A deschis poiata păsărilor, ușa grajdului și s-a întors la poartă, să vadă ce face al lui Cocostârc. Acesta, căruia îi rămăsese doar vreun strop de viață în el, se târa ca un animal cu șira spinării ruptă pe pajiștea de dincolo de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în vârstă, Pripone nu arăta ca și confratele lui; de aceea îi purta pică, motivând că acesta nu știe să se poarte cum trebuie cu găinile. Într-o dimineață, înainte de a pleca la munca câmpului, stăpânul a slobozit găinile din poiată și discuția s-a reluat între Pripone și Cocone: -Ce te ții așa, Cocone? a întrebat Pripone. -Fiindcă am și de ce, i-a răspuns Cocone. -Dă-mi voie să ți repet, că nu prea ai stofă. -Eu îți demonstrez că nu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
păsărilor, apoi a vorbit continuu fără poticniri și ochii doar în penajul judecătorului: -Domnule judecător, domnilor jurați, doamnelor, domnișoarelor și domnilor... -Așa, Cocone! Spune răspicat să vadă cine ești ... a strigat o voce dintre păsărime. -Rog să fie închisă în poiată pasărea care tulbură liniștea, a hotărât judecătorul. -Onorată adunare păsărească, a continuat Cocone după ce pasărea cu pricina a fost închisă, mă aflu aici pentru a vă aduce la cunoștință că onoratul domn Pripone se simte bătrân și de aceea îmi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că în acea casă locuiește cineva, cauți cu privirea să găsești ușa. După aceea te informezi asupră elementelor secundare care compun locuința respectivă, acoperiș, hogeag, prispă, trunchiul pentru spart lemne, dacă este ogradă, cât este de mare, o eventuală fântână, poiată pentru păsări, coteț pentru porci, car sau căruță, șură pentru animale și alte acareturi care mai sunt necesare într-o gospodărie ... L-am cunoscut pe omul acela care o viață întreagă a trăit, doar cu singurătatea. Nu-i voi pronunța
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe care o iubesc! Pădurea La izvorul cristalin, Care curge prin pădure, Multe animale vin, La apă și după mure. Căprioare, dar și cerbi, Se adapă de aici, Vin singure, câteodată, Dar, vin și cu puii mici. Vulpea vine din poiată, Încet, că este șireată, Să pândească păsărele, Din desele rămurele. Zboară sturzul pe crenguțe, Să mai caute grăunțe, Să mănânce a lui pui, Ca să fie toți sătui. Uliul de sus privește, Cu privirea ageră, Ca să prindă rozătoare, Să aibă un
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
politețe, ca un fel de tertip nerelevant, o excentricitate, o eschivare șireată de la ceea ce ar trebui să fie adevărul firesc: influențe literare și teorii ale ficțiunii, precum și toată grămada aceea de gunoi pur intelectual În care găinilor și cocoșilor din poiata facultății le place atât de mult să scurme. Nu Încape discuție că asemenea probleme fac parte din adevăr, Însă ele nu reprezintă Întregul adevăr, după cum copacul pe care-l vedem deasupra solului nu reprezintă Întregul copac. Chiar dacă discutăm despre natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Dumnezeu sunteți Să plătiți balerine și țiitori s-aveți, O, diplomați cu graiul politicos și sec, Lumea cea pingelită o duceți de urechi. Îmi place axiomul cel tacit, ființi spurcate: Popoarele există spre a fi înșelate. {EminescuOpIV 222} ANTROPOMORFISM În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiet, S-urmărească insolenter innocenta ei junie. 5Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o ție de aripă; Ea se smulge și aleargă tremurândă într-o clipă, Printre gard privește dulce l-arătarea lui păgână. {EminescuOpIV 224} Iar bătrâna cruce-și face cu-a ei labă și gîndește: Tinereță, tinereță! și oftând intră-n poiată; Apărată de-ntuneric ipocrita cea șireată Pe un pui nevrîsnic încă alterată-l pricăjește. Unde este învățatul cu talent fonognomonic Să compue un compendiu despre blândele impresii, Ce un sunet numa-l naște în simțirile miresei, Cum un cucurigu poate
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și să-i joace dulcea glumă. "Tu! - ea zise - ce frumos ești, rege-al lumei de găine. "Eu te iert! amoru-ți dulce ca și miros de garofă" Și ca-n vechile tragedii el răspunde-n antistrofă: "Tu ești Venus în poiată, ochii tăi cerești lumine". Din istoria puicuței asta-i partea cea întîie, Asta e icoana scump-a săptămînelor de miere; "Poezia-i intervalu-ntre plăcere și plăcere - Optimist filosofează cu cucoșul, ce-o tămâie. {EminescuOpIV 227} Dar curând al ei caracter
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe „prispafarî”, În „coșu’căruțîi”, În „stogu’ di fân” și urmărea cu mare atenție și admirație „minunili lu’ Ionel”. Venise iarna, ninsese din abundență și se formaseră troiene, ulițele erau Înzăpezite iar Ionel făcea bărbătește pârtii de mers spre grajd, poiată, bordeiul bunicului, cotețul lui Ghițî și spre cușca lui Vizanti. Și În timp ce bunicii Îl lăuda pentru hărnicie și bărbăție iar Va, Înfrigurat, urmărea „lucraria” de dincolo de geam, Ionel nu uita să curețe de omăt un loc circular cu diametrul de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a se lupta voinicește cu vinul ghiurghiuliu adus de la Sauca. Omăturile mari din iarna aceea grea părăsiseră grăbite toate locurile știute de Va și vântul de primăvară zvânta pământul din grădină și În ogradă se prefigurau viitoarele cărărușe către poartă, poiată, șură, coteț și către pricăjitul adăpost al lui Vizanti. Băiatul privea prin geamul de la bordei cum soarele Încălzea și lumina mulțimea de muguri verzi-roz ai unui zarzăr din apropiere, iar ochii săi urmăreau În extaz o minune de petale roz
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
erau acoperite cu cearceafuri albe-albe, crengile salcâmilor de la poartă purtau pe umeri cojoace din blănuri albe, fără poale și fără mâneci, gerul alungase vrăbiile și pițigoii flămânzi, găinile și curcile se retrăseseră de bună voie și forțate de ger În poiată și solicitau masa de seară prin vitejii lor reprezentanți: Cristofor care pășea rar și tot țanțoș, doar că mărgelele roșii aveau unele inserții de vinețiu și Napoleon, cocoșul imens și porumbac al bunicilor, botezat astfel tot de către Victor cel iubitor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sa, a rostit Îngrijorată și fără echivoc: Vai de mine și de mine, am Întârziat o grămadă! Tu du-te cu Florica la cireadă, treci pe la magazin și să iei știi tu ce, iată bani, că eu dau drumul la poieți, dau la păsări și merg să culeg urzică pentru rațe! Hai, repede, poate nu ne spune Ciurdeluță văcaru’, lu mămica! Oamenii s-au cam uitat Într un anume fel după „băietu ista nou peici” dar crezând că vine cu vaca
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
în cele din urmă: „Știți, io l-am ascultat pă tov. profesor. A fost în vară la noi, la Ufegheghetebe, pă Ianculi. Și cu tov... nea... Ăla cum de-i zice, că-i mai mare la romane... Și cu alți poieți. Cu nea Fănuș, cu... Da’ știi ce le zicea ăla cu romanele?... Dom’le, avea un papagal, de ziceai că-i de la Tănase. Ca cu Stela și Arșinel și dom’ Puiu Călinescu, la un loc. Mișto, da’ mișto d-ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
piciorul în agoniseala sa de o săptămînă. Poftiți, poftiți, dom' Parpanghel. Și oamenii? Vin, acușica vin. Norii sînt de vină, i-a speriat. Dinspre vest praful ridicat de vîrtejuri începe să umple văzduhul. Cerul pare roșietic și găinile fug spre poiată. Praful fierbinte din grătare se înghesuie spre ochii Lui și cortul care acoperă cît de cît tribuna începe a se umfla și să pocnească. Un trăsnet deschide spectacolul cerului și cortul este luat pe sus, tîrînd după el un difuzor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
-i trecuse supărarea cauzată de trădarea mea. În satul Cobilița, sub munții Bârgăului, mama posibilei mele soacre avea o casă din BCA, compusă din două camere cu acoperiș de tablă. Gardul era din plăci de beton. De lemn erau doar poiata găinilor și cotețul celor doi porci: Safta și Fănel. Din spatele casei începea un deal abrupt, ținut în loc de pruni și zarzări. Bunica Sabinei avea o sută patruzeci de ani și arata ca zâna apelor din basme. Doar că era mai scundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-și țepile pe spate, Pe subt petunii grele de parfum, Atras de noapte și singuratate Și-a căutat încet încet de drum.... S-a mai oprit în măgheran o dată Ca subt îndemnul unei tainice porunci, Apoi a dispărut pe subt poiată.... Și nu l-am mai vazut de loc, de-atunci. Cerințe: 1. Găsiți cuvinte cu sens apropiat pentru:a explorat, obscur , ostil, ghimpii, veacuri, taină, vietate, posac 2. Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a formelor că-i și căi. 3
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]