286 matches
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Poienarii Burchii, județul Prahova. Printre casele țărănești se zărește originala construcție a bisericii mânăstirii. Ctitorul mânăstirii, Nicolae Pissiota, a părăsit meleagurile natale ale Greciei și s-a stabilit în România, iar propria afacere - o antrepriză de construcții - i-a adus numeroase
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
(n. 22 iulie 1913, Poiana Sărată, județul Bacău) este un geograf român, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. s-a născut în fosta comună Poiana Sărată din județul Bacău la 22 iulie 1913 într-o familie de poienari transilvăneni. Încă de pe băncile școlii primare din satul natal s-a dovedit a fi foarte silitor, absolvind-o cu distincție, fapt ce i-a permis să urmeze gimnaziul din Sf. Gheorghe, Târgu Secuiesc și apoi liceul din Gheorgheni și Brașov
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]
-
Corbeni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Berindești, Bucșenești, Corbeni (reședința), Oeștii Pământeni, Oeștii Ungureni, Poienari, Rotunda și Turburea. Comuna se află în partea nordică a județului, pe malurile Argeșului, Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Teritoriul comunei Corbeni face parte, din punct de vedere geomorfologic, din muscelele
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
contemporanii lui Rebreanu, ajungând la proletcultiștii gâtuitori de eforturi estetice ale altora. Deloc întâmplător, derularea (posibilă) a acțiunii romanului (Cât văd ochii..., Editura Autograf "MJM", Craiova, 2011, 456 pagini) se declanșează, desigur, în memorie, nu cu mult înainte, în localitatea Poienari, de 29 iunie 1956, de ziua Sfinților Petru și Pavel. Așadar, un remember programat, la care s-a apelat, acesta acționând în consecință. De îndată ce scriitorul omniscient are fixată departajarea pe teme, pe subteme, pe devieri, pe încrengături strict necesare în
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
voluntară ori la comanda unui eu rival, nechibzuit Roxana și Silviu Grigorașcu traversează toate canoanele ofertate de autor. Ele se impun printr-un realism stenic, închegat stilistic, fiind gata oricând să înlocuiască pe "ai casei" fie pe cei din localitatea Poienari, rămași permanent în vizorul autorului, fie pe cei de la oraș, prezenți în angrenajul epic, prestabilit de romancier. Legătura strânsă dintre bunic și nepot rămâne cea mai realizată epic în romanul lui Nicolae Pârvulescu. Sunt scotocite toate ungherele relațiilor directe și
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Poienarii Apostoli este un sat în comuna Gorgota din județul Prahova, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poenarii Apostoli era reședința unei comune formată din el și din satele Poenari și Gorgani, având în total 849 de locuitori
Poienarii Apostoli, Prahova () [Corola-website/Science/301712_a_303041]
-
una din 1744). Aceasta din urmă comună a fost reorganizată la începutul secolului al XX-lea, satele Poenari și Gorgani fiind comasate în satul Poenarii Vechi. În 1968, comuna a fost desființată cu ocazia reorganizării administrative a României, iar satul Poienarii Apostoli a devenit parte a comunei Gorgota, în timp ce Poienarii Vechi a trecut la comuna Poienarii Burchii.
Poienarii Apostoli, Prahova () [Corola-website/Science/301712_a_303041]
-
reorganizată la începutul secolului al XX-lea, satele Poenari și Gorgani fiind comasate în satul Poenarii Vechi. În 1968, comuna a fost desființată cu ocazia reorganizării administrative a României, iar satul Poienarii Apostoli a devenit parte a comunei Gorgota, în timp ce Poienarii Vechi a trecut la comuna Poienarii Burchii.
Poienarii Apostoli, Prahova () [Corola-website/Science/301712_a_303041]
-
-lea, satele Poenari și Gorgani fiind comasate în satul Poenarii Vechi. În 1968, comuna a fost desființată cu ocazia reorganizării administrative a României, iar satul Poienarii Apostoli a devenit parte a comunei Gorgota, în timp ce Poienarii Vechi a trecut la comuna Poienarii Burchii.
Poienarii Apostoli, Prahova () [Corola-website/Science/301712_a_303041]
-
Muntenia, România, formată din satele Brătești, Coceana, Hăbud, Șirna (reședința), Tăriceni și Varnița. Comuna se află în zona de câmpie din sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, în zona de vărsare a Cricovului Dulce în Ialomița. Se învecinează cu Poienarii Burchii la sud, Tinosu la est, Cocorăștii Colț la nord-vest și Brazi la nord. Este străbătută de șoseaua județeană DJ101A, care o leagă spre nord de , și (unde se termină în DN72) și spre sud de și mai departe în
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
cu vatra de sat pe care o aveau în stăpânire. Până în 1905 se vindea pământul și simplu, și cu dreptul din terenul neîmpărțit încă și care lucrare s-a amânat până acum, pentru că Brețcu nu primise încă prețul pământului cedat poienarilor decât prin 1888-1889.De-a lungul timpului, mulți bârsani s-au stabilit în „Regat”; în comuna Casimcea (Babadag) aproape toți locuitorii sunt mocani din Vama și Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Covasna, Poiana Sărată, Brețcu.Oierii din Poiană, din cele vreo
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
, se află în cătunul Găbrieni din localitatea Ioanicești, comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. În izvoare scrise a fost datată din anii 1742-1743, însă naosul și altarul sugerează o vechime mult mai mare. Tradiția indică aducerea ei din preajma Cotmenei, semnele de mutare confirmând atributul ei
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
ctitorită chiar de vestita Doamna Clara, mama vitregă a voievodului Vlaicu-Vodă. Aici își avea așezarea, cândva, Episcopia catolică. Turnul înalt, care domină așezarea, era folosit și ca foișor de foc și post de observație, între el și turnul-donjon al Cetății Poienari existând un sistem de comunicare la distanță. De aici, prin intermediul unor făclii aprinse, era semnalizată apropierea dușmanilor către ultimul refugiu al domnilor români, aflat la 25 de kilometri depărtare. În vremurile îndepărtate exista un tunel, care astăzi este accesibil numai
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea, lupul, jderul și râsul, iar ca păsări coccoșul de munte, cocoșul de mesteacăn și alunarul, unele din acestea sunt însă pe cale de
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de de locuitori, fiind al optulea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
pentru că aici s-a născut în 1939 actorul Alexandru Arșinel. Dolhasca este așezată pe valea râului Siret, în extremitatea sud-estică a județului Suceava, la limita cu județele Iași și Botoșani. Din structura orașului Dolhasca fac parte satele: Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Siliștea Nouă și Valea Poienei. Orașul se află în Podișul Sucevei, într-o zonă cu întinse suprafețe agricole, dar și păduri de fag și stejar. Teritoriul localității este situat lângă cursul râului Siret, fiind străbătut și de cursul afluentului
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
în 555 de case. În comună existau cinci biserici. Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Boatca apare sub numele Botea, satul Crucea-Roșie iese din compunerea comunei și intră satul Lingurari-Ursari, satul Holm intră în componența comunei Poienari iar Piscu-Rusului trece la comuna Stănița. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2618 locuitori în satele Bălușești-Mici, Boatca, Ciurea, Crucea-Roșie, Dagâța, Lingurari, Mănăstirea, Ursari, Piscu Rusului, Vovriești și Zece Prăjini. În 1931, satele Lingurari și Ursari
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
Câmpulungului unde este reprezentat prin nisipuri și strate de cărbuni. Dacianul ocupă toată partea sudică, de la Dâmbovița la Topolog, a Subcarpaților Argeșului fiind cunoscut prin alternanța de marne, argile și nisipuri fosilifere cu puncte importante la Tigveni, Curtea-de-Argeș, Valea Faurului, Poienari, Jugur și Ungureni. Extremitatea sudică a acestei regiuni este ocupată de Romanian, când se termină sedimentarea din zona subcarpatică și lacul pliocen este umplut cu nisipuri gălbui, argile și marne în care se găsesc strate subțiri de lignit. Zona Romanianului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Măncioiu este un sat în comuna Morărești din județul Argeș, Muntenia, România. Satul se află la intersecția Drumului Național 7 cu Drumul Județean Poienari - Curtea de Argeș. Se află la limita cu Județul Vâlcea și numără mai multe puncte și cătune: Vărzaru, Gârtani, Urleacu, Ișailești, Măncioi. În aceste locuri a sosit și scriitorul Liviu Rebreanu care a poposit, parese, înainte să scrie Ciuleandra și în hanul
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
și Tălpălăi. Comuna se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele și , în Podișul Central Moldovenesc, pe cursul superior al râului Bârlad. Este deservită exclusiv de șosele comunale, care o leagă de Dagâța (județul Iași) și de Poienari (pe unde trece DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pâncești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,19%). Pentru 2,81% din populație
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]
-
prevăzut în bugetul de stat pe anul 1993, la dispoziția Guvernului. Articolul 2 Suma alocată potrivit art. 1 se va utiliza pentru repararea podurilor, drumurilor și consolidarea malurilor în comunele Girov, Ștefan cel Mare, Dulcești, Bălțătești, Vînători-Neamț, Urecheni, Bozieni, Oniceni, Poienari, Stănița, Valea Ursului și Cordun, din județul Neamț. Din același fond, o comisie constituită din reprezentanți ai Consiliului Județean Neamț și ai consiliilor locale ale comunelor respective poate acorda și sprijin financiar familiilor sinistrate pentru lucrările de refacere și reparare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198127_a_199456]
-
Articolul UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Băiculești, Bughea de Jos, Poienarii de Muscel, Stolnici și Vlădești, județul Argeș, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.5. ... (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.5. ... (3) Anexele nr. 1.1-1.5 și 2.1-2.5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250004_a_251333]
-
la relieful predominant în localitate, reprezentative fiind dealurile Grui, Ureanca și Ciocanul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Poienarii de Muscel, județul Argeș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Poienarii de Muscel se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În interiorul scutului, în câmp albastru, se află un munte de argint cu o intrare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250004_a_251333]
-
cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Poienarii de Muscel, județul Argeș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Poienarii de Muscel se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În interiorul scutului, în câmp albastru, se află un munte de argint cu o intrare în mină, cu fundal negru. În partea superioară, în câmp verde, se află 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250004_a_251333]
-
Gorgota este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Crivina, Fânari, Gorgota (reședința), Poienarii Apostoli și Potigrafu. Comuna se învecinează cu comuna Puchenii Mari la nord, cu comuna Tinosu și cu comuna Poienarii Burchii la vest, cu județul Ilfov la sud și cu comuna Balta Doamnei la est. Ea se află în extremitatea sudică
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]