190 matches
-
zicea însuși Leonardo da Vinci că mâna nu-i poate urma mintea? "La polizia e una cosa mentale", își spuse, zâmbind amar, Paltin Bădescu, și folosi ce avea la-ndemînă. Așa ajunse locotenentul (pe atunci) Ion Stănilă să vândă fesuri de poleială și hârtie creponată, goarne cu paiete și ochelari de carton în îmbulzeala fetidă a târgului Moșilor, în toamna cu mustării și mititei a lui '66. Între hala de pește cu duhoarea ei de putred, de sare și de femeie, și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
degete cu umflături de gută. Fata urcă și ea pe scândurile estradei și-și luă bilet. Pentru a doua oară, dar dintr-un motiv diferit, ofițerul își uită cu desăvârșire misiunea. Închise sec geamantanul cu zdrăngă-nele colorate și fesuri de poleială, dădu capra de lemn într-o parte și, cu geamantan cu tot, se văzu în fața blondei în rochie de lame, transformată acum în casieră. Cu biletul în mână, pătrunse în baracă, pășind automat în urma celorlalți și uitîndu-se zăpăcit după fată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
uitîndu-se zăpăcit după fată. Hala părea pe dinăuntru mult mai largă decât ai fi crezut văzând baraca pictată bălțat din afară. În fund se zărea o scenă având ca fundal o pânză albastră pe care erau lipite steluțe aurii de poleială. Nici un fel de alt decor nu mai era nicăieri. Pereții își vădeau scândurile negeluite, podeaua era din aceleași scîndun, iar cele vreo cincisprezece rîndun de scaune erau ca de cinematograf: speteze lipite în șir, numerotate, și locul de așezat pivotând
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și se-ngusta către un plafon minuscul, pierdut în ceața înălțimii lui nemaivăzute, apoi mă lăsam pe vine și coboram încetișor în groapa adâncă de vreun metru din care creștea hornul uriaș. Foi boțite de reviste, becuri cu filamentul ars, poleială și hârtie uleioasă de la vechi condensatori, elemenți de baterie și fecale încolăcite se amestecau acolo cu un praf vechi și pietrificat. Știam chiar și-n vis că într-adevăr coborâsem acolo cândva, că, înfundat pân-la genunchi în gunoaie, îmi dădusem
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ardea nebunește, ca o duză de reactor. Îmi coboram ochiul la doar un centimetru de sticla groasă, devenită ireală ca un gaz în lumină. Doar punctul ei incandescent se lățea atunci sub ochiul meu, devenind o mare de aur, o poleială de aur topit ca pe nimbul icoanelor, dar în care suiau și coborau, lent, ființe filiforme. Le priveam fascinat, uimit că-mi vedeam în spatele lor și propriul ochi reflectat pe lentilă, cu gene lungi și negre, cu iris căprui în jurul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
să găsesc acolo nici eu nu știam ce miracole, dar unde abia acum, din întîmplare, pătrunsesem pentru prima oară, vedeam deodată adunate în luciul mesei sute din fulgii de cenușă care umpluseră cerul atunci, neteziți răbdător, cum întinzi cu unghia poleielile de la bomboanele de ciocolată, și vrăfuiți într-o anti-carte, adâncită în speculație și virtual, pe care doar niște degete din cea mai ușoară lumină ar fi putut-o răsfoi fără s-o distrugă cu desăvârșire. În acea carte inversă, care
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de fluturi, mai mari decât două palme-mbinate astfel încît să arunce o umbră de fluture pe perete, mai strălucitori decât lumina oglinzilor pe care copiii le scoseseră la geamuri, încercînd să-i orbească și să-i deruteze. Cu aripi de poleieli de ciocolată și de felii de portocală, de secțiuni extrem de subțiri prin cristale de feldspat roz, de lame de ras, de ostroave în mare, de lumi paralele, de inele ale lui Saturn, stârnind, fiecare, la fiecare bătaie, cîte-un uragan devastator
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a iepelor, stând în picioare pe șa în goana calului și sucind triumfătoare din șolduri. Părul i-ar fi fluturat în urmă ca un drapel, poate chiar s-ar fi putut prinde-n el o seceră și-un ciocan de poleială aurie... Dar alunga repede imaginea asta, care-i provoca mereu o inoportună și stânjenitoare erecție. Pe lângă faptul că mergea la circ bucuros ca un copil, locotenentul avea în artiștii arenei și un interes profesional. Secția-n care lucra se ocupa
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de universul obtuz și indescifrabil din jur și-și lăsă mintea să înconjoare tandru arena, cu slava și deșertăciunea ei fermecătoare. În bluzița de voal roz sub care se zăreau, ca printr-o înserare, sutienul și chiloții croite parcă din poleială verde smarald, Katarina aștepta, laolaltă cu alte zeci de artiști, în culise, cu brațele-ncărcate de marele ei motan alb, un pui de panteră, de fapt, ce strângea acum din ochi și căsca leneș, lăsând să i se vadă palatul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
întins până la hotarul privirii, și în spate, între moară și muchia blocului lor, pe fundalul cerului întunecat, punctat doar de steluța roșie din vârful Casei Scânteii. Florile sclipitoare se desfăceau, mânjind orașul cu lumina lor verde și liliachie, ca de poleieli de ciocolată. Se auzeau bubuituri de tun, pentru ca în cele din urmă să rămână doar norișori alburii pe cer, destrămați și ei de vântul rece al verii târzii. "Uite, uite și-n partea asta!", îi striga mama, fericită de parc-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
tot, sărbători fericite, te las cu Roberto, să ai parte de el și să-ți ajute Dumnezeu... Mulțumită Getei a cumpărat și brad. Mugurel a atârnat în el beteală și instalația cu beculețe și câteva bomboane de pom învelite în poleială colorată, legate cu ață. Se vedea dând ocol bradului cu Petrișor în brațe, rememorând o scenă de felul ăsta dintr-un film american pe care-l văzuse la televizorul ei alb-negru în ziua când îi dăduseră drumul la curent. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Că nu se poate... A încetat ploaia. E primăvară. Totul lucește verde. E ceva subtil în aerul limpede. Natura învinge urâțenia de aici. Razele soarelui, curate și încă reci, pun pe toate, pe casele strâmbe și pe gardurile neegale, o poleială care le dă un prestigiu nou, surprinzător. Glasurile trecătorilor de pe stradă, sonore și clare, vin parcă din depărtări. Tălăngile sună sacadat pe dealuri. Pe drum trec mereu trăsuri, în amândouă direcțiile, încărcate mai ales cu femei, îmbrăcate în culori deschise
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de poeți, s-a apucat să-i taie de pe listă pe toți cei care îi erau dușmani. Făcea însă aceste lucruri cu aceeași facondă puștească cu care își punea bănuți pe ochi și făcea pe orbul, își îmbrăca dinții cu poleială de ciocolată, "deschidea" sticle de bere cu pleoapa ... întotdeauna m-am întrebat cum e posibil ca în această aparență de dandy și bricoleur, puțin ireală, care trăiește ca într-o fantezie burlescă de marionete, să se fi strecurat un mare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în trunks, din fața Ateneului, lamentabil transformat de taxidermiștii spiritului într-un Crist român. 155 "Bucla" este organizată ca o biografie, mai mult, ca o apologie a personajului central, Nea Gică, și ca o monografie a lumii lui de carton și poleială, lumea ca frizerie. In prima jumătate a cărții ne mișcăm în gratuit și derizoriu, ca într-un film de desene animate cu episoade în care apar mereu aceleași personaje în situații diferite. O mahala dimoviană, nostalgică, un stadion, o frizerie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
tău îmbătrînește o dată cu tine. La fel cum, de la o vârstă, nu mai poți fi iresponsabil în viață (fiindcă încep să depindă de tine alte vieți), vei simți chinuitor cum, vrând-nevrând, te părăsește și iresponsabilitatea poeziei, așa cum se duce cu timpul poleiala de pe obiectele aurite. Vei începe să simți tot mai acut scurtimea vieții, urgența lucrurilor care trebuie spuse, vei simți, în locul levitației adolescentine, presiunea culturală din spatele tău. Chiar dîndu-te peste cap va fi cu neputință să rămâi poetul tânăr și exuberant
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-mi plăceau nici animalele, nici clovnii, dar o anumită nuanță fugară de mov-purpuriu, de ver-zui-fulgerător-albastru-intens de pe rochia plină de paiete a vreunei călărețe sau trapeziste mă înnebunea, mă copleșea cu un deliciu sumbru, o topire a oaselor în culoare. Colecționam poleieli de ciocolată tot pentru nuanțele lor de nenumit, acele ape de verde și roz care nu erau culori, ci emoție pură, stări pure de spirit. Unde am văzut, într-o noapte de iarnă, pe viforniță, o fereastră colorată în care
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de măreție, celălalt de nimicnicie, până când ne-am topit amândoi în pură, vidă, răcoroasă fascinație... Când m-am ridicat în capul oaselor, trecuseră poate ore. Noaptea era bleu, stelele aveau cele mai neașteptate culori, de parcă ar fi fost înfășurate în poleieli troznitoare 143 de ciocolată. M-am sculat fără nici un efort și am luat-o în sus pe alee. După câteva volute, am ajuns în parcul din fața conacului. Fântâna oglindea nebunia stelară ca și în nopțile trecute, dar nimfa dispăruse. Soclul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Copiilor, în Piața Națiunii, aveam vreo patru sau cinci ani pe-atunci. Orășelul mi s-a părut imens, în mijloc se afla un brad până în ceruri, plin de becuri colorate, ghirlande de toate culorile, pachete mari de carton învelite în poleială aurie, purpurie, albastră, globuri cât un cap de om, beteală groasă ca mâna. În vârf, bradul avea o stea roșie în cinci colțuri care reușea să înroșească zăpada din tot Bucureștiul cu lumina ei. Pe alei se aflau oglinzi strâmbe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
soare și le-am găsit pe toate fetele adunate pe mica platformă de ciment, pe care încă se mai vedeau cele șapte cercuri din jurul tronului. M-am așezat pe scaunul împodobit și Puia mi-a pus pe cap coronița de poleială. M-au înfășurat în ghirlande lungi de hârtie lucioasă roșie ca focul, mi-au împletit în păr garoafe și mi-au pus pe degete inele cu pietre rubinii. Apoi mi-am primit obiectul, un ineluș care părea de aur. Nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în care cei vechi se serveau de această numire a unei științe sau arte, totuși din întrebuințarea reală ce o făceau putem conchide că la ei nu-nsemna alta nimic de[cît] logică a părerei. O artă sofistică de a da poleiala adevărului neștiinței sale, ba chiar înșelăciunilor sale intenționate, prin aceea că se imita metoda temeinică pe care logica o prescrie și se întrebuința topica ei pentru împodobirea oricărei pretextări deșerte. Deci ne-o putem nota ca o {EminescuOpXIV 392} prevenție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Este mediul tău și Îți place foarte mult. Îți pasă de oamenii ăștia. Îmi place de ei... iar Miller mi-e prieten bun. — Jack, pe mine nu mă păcălești! — Karen, ăsta e Hollywoodul. Nouăzeci la sută din Hollywood e numai poleială. — Ții cu tot dinadinsul să-mi strici cheful. Mi-am pus În gînd să-mi fac de cap, așa că nu-ncerca să mă domolești. Fata Îl provoca. Jack se Împiedică, iar Karen lunecă Încet spre sărut. Se tatonară, se gustară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
erau atente la fiecare Îmbucătură pe care copiii lăsați În grija lor o duceau la gură, trebuind ba să dea la o parte foile de salată verde de lîngă sendvișul cu salam ca să nu facă febră tifoidă, ba să scoată poleiala În care era Învelită ciocolata, păstrînd poezia lui Campoamor care se afla Înăuntru. Julius și Cinthia stăteau acum cuminți la masă, fiecare cu un mic sendviș În mînă, Vilma era din nou frumoasă și liniștită, mătușa Susana era din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
plîngă; lor le părea nespus de rău, Îi durea sufletul și-au pus În gînd să se Îndrepte, n-o să mai mîzgălească niciodată pereții și, cînd o să mănînce bomboane de ciocolată, o să meargă glonț la coșul de gunoi ca să arunce poleiala. Au promis solemn și-au dat cuvîntul de onoare, erau cu adevărat cuprinși de remușcări, dar chiar cînd intonau imnul colegiului ca să se emoționeze mai tare și să simtă cît de legați erau de Inmaculado Corazón, grăsanul Martinto i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
solemn și-au dat cuvîntul de onoare, erau cu adevărat cuprinși de remușcări, dar chiar cînd intonau imnul colegiului ca să se emoționeze mai tare și să simtă cît de legați erau de Inmaculado Corazón, grăsanul Martinto i-a lipit o poleială de caramelă pe spate unuia din frații Arenas. Și cum era foarte lipicioasă, Arenas n-a reușit s-o desprindă, așa că a rămas toată ziua cu hîrtia lipită pe haină. A doua zi a venit cu un plasture alb care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dimineață, la cîteva săptămîni de la venirea lui Fernandito. Dar din nefericire incidentul n-a avut semnificația pe care cei dintr-a treia ar fi dorit-o, n-a fost nicidecum hotărîtor. Fernandito tocmai Își cumpărase furios o ciocolată și desfăcea poleiala, cînd se apropie de el nătărăul de Martinto, grăsanul. Nu-și dăduse seama de nimic grăsanul ăsta neisprăvit; nici măcar nu-și dăduse seama că Fernandito era Într-a treia și că era tot timpul furios. Observase numai faptul că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]