230 matches
-
numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin, Ignațiu din Antiohia sau Policarp suferă martiriul, agitația se intensifică în tabăra negustorilor de lumi nevăzute, propagandiști ai unei nevroze fără pereche în istoria umanității. O jumătate de veac mai târziu, marele Celsus scrie lucrarea Contra creștinilor, dar corabia păgână deja se scufundă... în acest
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
definirea, apoi în realizarea propriului proiect. În 1992, Fausto Sbaffoni publică două volume intitulate Testi sull’Anticristo. Primul este consacrat mărturiilor existente în primele două secole: fragmente noutestamentare, Oracolele sibiline, Urcarea la cer a lui Isaia, Didahia, fragmente anticristologice din Policarp, Iustin, Irineu și Tertulian; cel de‑al doilea cuprinde mărturii din secolul al III‑lea: Hipolit, Origen, Ciprian, Commodian, Lactanțiu și Victorin de Poetovio. Cu excepția fragmentului din Urcarea la cer a lui Isaia, textele sunt redate în versiunea originală, greacă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aici, dintre scrierile intertestamentare: 1 Enoh, Cartea Jubileelor, Martiriul lui Isaia, Testamentul lui Moise, toate descoperite câteva decenii după publicarea lucrării lui Bousset. Din perioada cuprinsă între anii 30 și 300, lipsesc Epistola lui Barnaba, Apocalipsa lui Avraam, 2 Baruh, Policarp, Iustin, Origen, Tertulian. Într‑adevăr, majoritatea documentelor de care ține seamă provin din surse târzii, începând cu secolul al IV‑lea: Efrem, Pseudo‑Efrem, Chiril al Ierusalimului și Ieronim. Adela Yarbro Collins supune criticii caracterul mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este dublat de asimilarea metodei alegorice de interpretare a Scripturii și, implicit, de negarea importanței templului, văzut ca element accesoriu și caduc în istoria mântuirii. Irineu reacționează împotriva acestor tendințe, adoptând poziția tradiției reprezentate, în opinia sa, de Pavel, Ioan, Policarp și Iustin. El opune spiritualismului extrem al gnosticilor un materialism moderat, dictat de împrejurări, vizibil îndeosebi în doctrina sa milenaristă. Cartea a V‑a poate fi împărțită în trei secțiuni. Prima (1-15) se ocupă de mărturiile lui Pavel despre învierea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
H.-P. Arnaud-Lindet, 1990-1991. Orosiu, Liber apologeticus contra Pelagianos, cap. 16, 2 ; 28, 8 :CSEL 5, éd. C. Zangemeister, 1882. Palladius, Historia Lausiaca (recensio G), Vita 25, 5 ; Vita 54, 5 : éd. G.J.M. Bartelink, Palladio. La storia Lausiaca, Verona, 1974. Policarp, Epistula ad Philippenses 7, 1 : éd. K. Bihlmeyer and W. Schneemelcher post F.X. Funk, Die apostolischen Vater, Tubingen, 1970. Quoduultdeus, Liber promissionum et praedictorum Dei, Dimidium temporis, prol. ; cap. 5 ; 6 ; 8 ; 9 ; 10 ; 11 ; 12 ; 13 ; 14 ; 16
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ϑ≅¬Η ϑ∀¬ϑ∀ ΒΔς>∀<ϑ∀Η ∗∀∴:≅<∀Η ≅⇔ :<≅< :← ∉Δ2≅⋅Η γ⊃<∀∴ ν∀:γ<, 88 6∀6≅⋅Η 6∀ℜ <≅Φ∴≅ΛΗ ∗∀∴:≅<∀Η, ≅⊂ ≅⇔∗∞ ϑ≅℘Η Δγϑ←< Β≅2≅¬Φ4< <2ΔφΒ≅4Η ϑΗ ΒΔς>γ4Η ®:≅∴∀Η ♣Π≅ΛΦ4<. . În Epistola către Filipeni, Policarp al Smirnei se mulțumește să reia admonestările din cele două epistole ale lui Ioan. În acord cu spusele acestui Părinte Apostolic de la sfârșitul secolului I, Anticristul simbolizează ereticul prin excelență: el neagă întruparea lui Dumnezeu în Isus Cristos, schimbă voit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ioan. În acord cu spusele acestui Părinte Apostolic de la sfârșitul secolului I, Anticristul simbolizează ereticul prin excelență: el neagă întruparea lui Dumnezeu în Isus Cristos, schimbă voit sensul cuvintelor rostite de Isus, în fine, neagă Învierea și Judecata de Apoi. Policarp îi are drept țintă pe docetiști. . L. Peerbolte, Antecedents..., pp. 206‑220 și mai ales schema de la p. 211, pe care o folosim în această concluzie. . Despre influența Cărții lui Daniel, cf. G.K. Beale, Use of Daniel in Jewish Apocalyptic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
români (în colaborare), I-IV, București, 1995-2002; George Pomutz. The Legend Lives On, București, 1996; Strategia disperării. Jurnal american, București, 1999; Dicționarul esențial al scriitorilor români (în colaborare), București, 2000; Dicționarul scriitorilor români din Statele Unite și Canada, București, 2001; Cazul Policarp Morușca, Cluj-Napoca, 2002; Comunitățile românești din Statele Unite și Canada, Cluj-Napoca, 2003; Breviter. Întâlnirea cu mine însumi, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii: Ion Agârbiceanu, Meditație în septembrie, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1971, Licean... odinioară, pref. edit., Cluj, 1972, Povestiri, postfața edit., București
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
Germania, cât și în România. Activitatea literară a lui M. este puternic influențată de experiența filologică, pentru că autorul reactivează în limba actuală anumite caracteristici ale limbii române vechi. Volumele sale de proză - Fata călăului (1994), Ochean (1996), Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara (1998), Poștalionul din vis - roman epistolar (1999), Măsura urmelor (2000), Târgul Șaradelor. O povestire tridimensională (2000) și Moștenirea astrelor (2002) - au în comun mai multe caracteristici ce situează scrisul lui M. într-o descendență ce poate fi plasată în
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
Cluj-Napoca, 1994; Idoli de lut, postfață Al. Andriescu, Cluj-Napoca, 1994; Fălticeni - mon amour. O scurtă istorie aproape sentimentală (în colaborare cu Grigore Ilisei), pref. Ștefan Gorovei, ilustrații Dan Hatmanu, Iași, 1996; Ochean, București, 1996; Magul, Cluj-Napoca, 1997; Maipuțincaperfectul. Istoriile lui Policarp Cutzara, Iași, 1998; Poezii, introd. I. Negoițescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 1999; Poștalionul din vis - roman epistolar, Timișoara, 1999; Măsura urmelor, pref. Mircea Anghelescu, postfață Cornel Ungureanu, Timișoara, 2000; Târgul Șaradelor. O povestire tridimensională, Iași, 2000; Moștenirea astrelor, I, Cluj-Napoca
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
douăsprezece fuste, mânjite de iarbă și de rouă, cu fața radiind de fericire că reușise să-i ajute pe ai ei. Din doi În doi ani, sosea de dincolo și sfrijitul unchi Pancratie (mai jos, pe p. urm., e numit Policarp...), Însoțit de nevasta sa Sofronia, ce arăta ca o batoză, și de cei doi băieți ai săi, cu picioarele subțiri ca niște așchii, Tigru și Eufrat. În cinstea lor, Tatăl Mașei, Nicanor, dădea o masă mare, la care invita nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de Constantinopol, precum și ai Bisericilor Ortodoxe surori. Acest sobor prezidat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și Locțiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Din soborul de ierarhi au făcut parte: Înaltpreasfințitul Policarp - Mitropolit de Spania și Portugalia ca reprezentant al Sanctității Sale Bartolomeu I - Patriarhul Ecumenic de Constantinopol, Înaltpreasfințitul Laurențiu - Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Teofan - Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfințitul Petru - Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfințitul Serafim - Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
parte, nu se vede de ce nu ar putea să existe în Păstorul lui Herma o aluzie la Matei din moment ce Biblia Patristica și edițiile Sources chrétiennes 10 și 167 fac referire la el - literală pentru unele - la Clement Romanul, Ignațiu și Policarp, cu toții autori anteriori. Oricum, Păstorul lui Herma nu este calificat ca martor al practicii Bisericii, pentru că este prea importun; Ambroziaster - singurul care afirmă explicit autorizarea celei de-a doua căsătorii după repudiere din cauza adulterului - este exaltat în sens opus. Faptul
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
Sfântul Apostol Pavel face legătură între circumciziunea mozaică și botezul creștin (vezi Col. 2, 11); ceea ce însemnează că de vreme ce întâia se administra și pruncilor, la fel trebuia să se fi procedat și cu botezul creștin; în Martiriul său, Sfântul Episcop Policarp al Smirnei afirmă (9, 3): „De optzeci și șase de ani slujesc Domnului”. Această mărturisire o făcea în anul 156 și se referă la viața sa de după botez. Botezarea sa trebuie să fi avut loc în jurul anului 70, „în vârsta
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
osândiți la moarte sau ca cei ce urăsc lucrările lui Dumnezeu, însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu-ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu-ți schimbi părerea”. Policarp răspunse: „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte multe zicându-le, fericitul Policarp „s-a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec încât nu numai că nu rămăsese doborât de atâtea amenințări, ci dimpotrivă tocmai proconsulul a fost cel care și-a ieșit din fire”<footnote Eusebiu de
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
osândiți la moarte sau ca cei ce urăsc lucrările lui Dumnezeu, însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu-Ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu-Ți schimbi părerea”. Policarp răspunse: „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte multe zicându-le, fericitul Policarp „s-a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec încât nu numai că nu rămăsese doborât de atâtea amenințări, ci dimpotrivă tocmai proconsulul a fost cel care și-a ieșit din fire”<footnote Eusebiu de
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
creștină și cea militară, ilustrată de autor, corespunde modului de subordonare existent în comunitățile esenienilor, potrivit structurilor militare, ca în cazul vieții monahale din secolul IV. Aceiași idee este împărtășită și de Ignațiu din Antiohia, episcop martir (+107), scriind episcopului Policarp (+155) (cf. Apoc 2, 8-11), episcopilor, preoților și diaconilor diferitelor comunități creștine, care le cere să fie statornici și robuști în virtute, asemenea armelor pe care le au soldații: Căutați să plăceți Celui în a cărui oaste sunteți (2Tim 2
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lumii creștine. În secolele al II-lea și al III-lea viața Bisericii era umbrită de controverse și divergențe pascale creștine avându-i în frunte, pe de-o parte, pe episcopul Victor al Romei și, pe de alta, pe episcopul Policarp al Efesului. Folosirea ca argumente a tradițiilor apostolice de atunci și pledoaria scrierilor epocii pentru o tradiție sau pentru cealaltă a dus la necesitatea despărțirii Paștilor de sărbătoarea Pashăi iudaice. Credibilitatea motivării cvartodecimane a disputei începea să scadă. La începutul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 2, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, p. 497) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și-i premerge dragostea de Dumnezeu și de Hristos și dragostea de aproapele”. (Sf. Policarp al Smirnei, Epistola către filipeni, cap. III, 3, în PSB, vol. 1, p. 250-251) „Tuturor întreprinderilor să le premeargă credința în Dumnezeu și să urmeze (însoțească) optimismul, așa încât cu credința să întărim puterea sufletului și cu optimismul să fim bine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]