230 matches
-
i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne Întoarcem de la rău la dreptate”. Acela Însă i‑a zis din nou : „Dacă de fiare nu‑ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu‑ți schimbi părerea”. Policarp răspunse : „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 133 celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 133 celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce Întâr‑ zii ? Fă ce vrei !”. Acestea și alte multe zicându‑le, fericitul Policarp „s‑a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec Încât nu numai că nu rămăsese doborât de atâtea amenințări, ci dimpotrivă tocmai proconsulul a fost cel care și‑a ieșit din fire”157. Istoricul Casiodor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cuviincios, unde creștinii se adunau să serbeze acolo ziua martiriului și unde, fără Îndoială, săvâr‑ șeau Sfânta Liturghie. Credincioșii Bisericii Ortodoxe de pretutindeni au adus dintotdeauna sfintelor moaște un cult sobru și plin de evla‑ vie. Astfel, din Martiriul Sfântului Policarp aflăm că „noi (creștinii de atunci - n.n.) am dobândit osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le‑am așezat la un loc cuviincios”315. Deci, moaștele muce‑ nicilor au fost luate În ascuns de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. Între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin, Ignațiu din Antiohia sau Policarp suferă martiriul, agitația se intensifică în tabăra negustorilor de lumi nevăzute, propagandiști ai unei nevroze fără pereche în istoria umanității. O jumătate de veac mai târziu, marele Celsus scrie lucrarea Contra creștinilor, dar corabia păgână deja se scufundă... În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Sfântul Apostol Pavel face legătură între circumciziunea mozaică și botezul creștin (vezi Col. 2, 11); ceea ce însemnează că de vreme ce întâia se administra și pruncilor, la fel trebuia să se fi procedat și cu botezul creștin; în Martiriul său, Sfântul Episcop Policarp al Smirnei afirmă (9, 3): „De optzeci și șase de ani slujesc Domnului”. Această mărturisire o făcea în anul 156 și se referă la viața sa de după botez. Botezarea sa trebuie să fi avut loc în jurul anului 70, „în vârsta
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
dovadă certă că pruncii erau botezați chiar din secolul I. Alte argumente cât se poate de clare se pot deduce din alte două mărturii la persoana întâi, legate de îndelungate vieți creștine la sfârșitul secolului al II-lea - mărturisirea Sfântului Policarp, episcopul Smirnei: „86 de ani L-am slujit (pe Hristos)” Și cea a lui Policrat: „Am trăit întru Domnul 65 de ani”<footnote J. Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries ..., p. 59-63; Kurt Aland, op. cit., p. 71-73; Joachim
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
permite lui Jeremias să conchidă că Policrat<footnote A fost episcop al Efesului, printre ucenicii săi se pare că s-a numărat și Sfântul Irineu de Lyon. footnote> „a fost botezat pe când era copil, în jurul lui 125 e. n.”. Martiriul Sfântului Policarp al Smirnei este datat în anul 156, ceea ce înseamnă că Sfântul Policarp a beneficiat de un botez al nou-născutului, încă din secolul I<footnote Întrucât această mărturisire privind neîndoielnic timpul de când s-a botezat o făcea în anul 156, rezultă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Efesului, printre ucenicii săi se pare că s-a numărat și Sfântul Irineu de Lyon. footnote> „a fost botezat pe când era copil, în jurul lui 125 e. n.”. Martiriul Sfântului Policarp al Smirnei este datat în anul 156, ceea ce înseamnă că Sfântul Policarp a beneficiat de un botez al nou-născutului, încă din secolul I<footnote Întrucât această mărturisire privind neîndoielnic timpul de când s-a botezat o făcea în anul 156, rezultă că a primit Botezul în jurul anului 70 „în vârsta fragedă a copilăriei
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
VIII (1956), Nr. 4-5, p. 182. footnote>. Făcând referire la mărturia Sfinților Părinți Și a scriitorilor bisericești, Sfântul Irineu de Lugdunum († 202), originar din Asia Mică Și care a fost ucenic al unui ucenic al Apostolilor, și anume al Sfântului Policarp († 156), care, la rândul său, a fost ucenic al Sfântului Ioan Evanghelistul, spune că Domnul Hristos a venit ca pe toți să-i mântuiască, să-i renască, pe toți care primesc de la El nașterea ce-a de-a doua: pe
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
războiul de dezrobire a Bisericii creștine din țările robite de bolșevici și mai este încă războiul purtat pentru curmarea celei mai crâncene prigoane dezlănțuite vreodată împotriva creștinilor”. Trimiteri la „războiul sfânt” apar în pastoralele elaborate în anul 1942 de către episcopii Policarp al Cetății Albe-Ismail, Ghenadie al Buzăului, Veniamin al Caransebeșului și Efrem al Chișinăului. De acum înainte, logica dihotomică devine principalul instrument cu care operează mediile ortodoxe pentru a decripta noile realități interne și internaționale. Un exemplu elocvent de logică maniheistă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
parte, nu se vede de ce nu ar putea să existe în Păstorul lui Herma o aluzie la Matei din moment ce Biblia Patristica și edițiile Sources chrétiennes 10 și 167 fac referire la el - literală pentru unele - la Clement Romanul, Ignațiu și Policarp, cu toții autori anteriori. Oricum, Păstorul lui Herma nu este calificat ca martor al practicii Bisericii, pentru că este prea importun; Ambroziaster - singurul care afirmă explicit autorizarea celei de-a doua căsătorii după repudiere din cauza adulterului - este exaltat în sens opus. Faptul
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
printr-o comună aproape de noi. Să ies cu un pluton de mitraliere și cu trei TAB-uri. S.B.: Deci dumneavoastră în Regiment erați comandantul Plutonului de mitraliere. I.A.: Da, dar eu eram la Cercetare. S.B.: Șeful dumneavoastră era Malâhin Policarp. I.A.: Da, eu eram subalternul lui. S.B.: Între 17 și 22 decembrie cum v-ați pregătit, cum v-ați mobilizat pentru alarmă? I.A.: Ascultam știrile și pregăteam soldații, armamentul și TAB-urile să fie în măsură să iasă
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
rămăseseră unul sau două, dar nu puteai să faci față. Nu știu ce informație a primit că a fost trimis să ne apere și a stat vreo oră-două. Între timp, Vasile a primit un telefon de la "Lebăda" și îl ia pe Malâhin Policarp cu o grupă de militari. Acolo era un turn, de apă sau nu știu de ce, unde Malâhin s-a instalat cu o mitralieră și niște oameni și avea toată zona sub control. Bineînțeles că mai venea de acolo și mai
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
să bea o găleată de vin negru (specie locală numită 1001), după care mai bea o sticlă de spirt și apoi se ducea pe picioarele lui acasă. Lipovenii aveau nume specifice și adesea curioase, ca de exemplu Belacurenco, Potap Mercur, Policarp și altele, iar limba lor era un amestec de rusă și română. Zicea de pildă unul către altul care pleca spre Tulcea: „Nicalai, cac videa u Tulciu nevastă maia, scaji complimente din cauza mea”. Lipovenii își construiau casele în principal din
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
osândiți la moarte sau ca cei ce urăsc lucrările lui Dumnezeu, însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari»”<footnote Ibidem, p. 144. footnote>. Când proconsulul păgân i-a zis venerabilului episcop Policarp al Smirnei: „Am la dispoziția mea fiare, am să te predau lor în caz că nu te căiești”, Policarp a răspuns: „Poruncește, căci pentru noi rămâne cu neputință întoarcerea de la mai bine la ce-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
-i mai rău, ci dimpotrivă, e bine să ne întoarcem de la rău la dreptate”. Acela însă i-a zis din nou: „Dacă de fiare nu-Ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu-Ți schimbi părerea”. Policarp răspunse: „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte multe zicându-le, fericitul Policarp „s-a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec încât nu numai că nu rămăsese doborât de atâtea amenințări, ci dimpotrivă tocmai proconsulul a fost cel care și-a ieșit din fire”<footnote Eusebiu de
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
definirea, apoi în realizarea propriului proiect. În 1992, Fausto Sbaffoni publică două volume intitulate Testi sull’Anticristo. Primul este consacrat mărturiilor existente în primele două secole: fragmente noutestamentare, Oracolele sibiline, Urcarea la cer a lui Isaia, Didahia, fragmente anticristologice din Policarp, Iustin, Irineu și Tertulian; cel de‑al doilea cuprinde mărturii din secolul al III‑lea: Hipolit, Origen, Ciprian, Commodian, Lactanțiu și Victorin de Poetovio. Cu excepția fragmentului din Urcarea la cer a lui Isaia, textele sunt redate în versiunea originală, greacă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aici, dintre scrierile intertestamentare: 1 Enoh, Cartea Jubileelor, Martiriul lui Isaia, Testamentul lui Moise, toate descoperite câteva decenii după publicarea lucrării lui Bousset. Din perioada cuprinsă între anii 30 și 300, lipsesc Epistola lui Barnaba, Apocalipsa lui Avraam, 2 Baruh, Policarp, Iustin, Origen, Tertulian. Într‑adevăr, majoritatea documentelor de care ține seamă provin din surse târzii, începând cu secolul al IV‑lea: Efrem, Pseudo‑Efrem, Chiril al Ierusalimului și Ieronim. Adela Yarbro Collins supune criticii caracterul mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este dublat de asimilarea metodei alegorice de interpretare a Scripturii și, implicit, de negarea importanței templului, văzut ca element accesoriu și caduc în istoria mântuirii. Irineu reacționează împotriva acestor tendințe, adoptând poziția tradiției reprezentate, în opinia sa, de Pavel, Ioan, Policarp și Iustin. El opune spiritualismului extrem al gnosticilor un materialism moderat, dictat de împrejurări, vizibil îndeosebi în doctrina sa milenaristă. Cartea a V‑a poate fi împărțită în trei secțiuni. Prima (1-15) se ocupă de mărturiile lui Pavel despre învierea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
H.-P. Arnaud-Lindet, 1990-1991. Orosiu, Liber apologeticus contra Pelagianos, cap. 16, 2 ; 28, 8 :CSEL 5, éd. C. Zangemeister, 1882. Palladius, Historia Lausiaca (recensio G), Vita 25, 5 ; Vita 54, 5 : éd. G.J.M. Bartelink, Palladio. La storia Lausiaca, Verona, 1974. Policarp, Epistula ad Philippenses 7, 1 : éd. K. Bihlmeyer and W. Schneemelcher post F.X. Funk, Die apostolischen Vater, Tubingen, 1970. Quoduultdeus, Liber promissionum et praedictorum Dei, Dimidium temporis, prol. ; cap. 5 ; 6 ; 8 ; 9 ; 10 ; 11 ; 12 ; 13 ; 14 ; 16
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ϑ≅¬Η ϑ∀¬ϑ∀ ΒΔς>∀<ϑ∀Η ∗∀∴:≅<∀Η ≅⇔ :<≅< :← ∉Δ2≅⋅Η γ⊃<∀∴ ν∀:γ<, 88 6∀6≅⋅Η 6∀ℜ <≅Φ∴≅ΛΗ ∗∀∴:≅<∀Η, ≅⊂ ≅⇔∗∞ ϑ≅℘Η Δγϑ←< Β≅2≅¬Φ4< <2ΔφΒ≅4Η ϑΗ ΒΔς>γ4Η ®:≅∴∀Η ♣Π≅ΛΦ4<. . În Epistola către Filipeni, Policarp al Smirnei se mulțumește să reia admonestările din cele două epistole ale lui Ioan. În acord cu spusele acestui Părinte Apostolic de la sfârșitul secolului I, Anticristul simbolizează ereticul prin excelență: el neagă întruparea lui Dumnezeu în Isus Cristos, schimbă voit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ioan. În acord cu spusele acestui Părinte Apostolic de la sfârșitul secolului I, Anticristul simbolizează ereticul prin excelență: el neagă întruparea lui Dumnezeu în Isus Cristos, schimbă voit sensul cuvintelor rostite de Isus, în fine, neagă Învierea și Judecata de Apoi. Policarp îi are drept țintă pe docetiști. . L. Peerbolte, Antecedents..., pp. 206‑220 și mai ales schema de la p. 211, pe care o folosim în această concluzie. . Despre influența Cărții lui Daniel, cf. G.K. Beale, Use of Daniel in Jewish Apocalyptic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
astfel întrebarea dacă ele nu sunt anterioare noțiunii de martiriu așa cum avea ea să fie elaborată mai târziu de creștini, mai ales că prima apariție a cuvântului "martiriu" însuși pentru desemna moartea în mâinile laicilor ostili apare în povestirea lui Policarp, care asociază cuvântul faptei, în Asia Mică, în jurul anului 150pp. În Evanghelii și, îndeosebi, în Faptele Apostolilor, termenul grec martus (din care derivă "martir") se întâlnește cu sensul de "martor" și este folosit pentru martorii patimilor lui Iisus și ai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]