553 matches
-
În plus, nu poți să nu observi spectrul larg al mijloacelor, forme muzicale simetrice și cele liber dezvoltate, elaborări extinse și esențializări pregnante, formule orchestrale diversificate, și - mai presus de toate - spectrul larg privind tipologia discursului muzical, de la monodie la polifonia relativ simplă sau cea complexă, raportări armonice tonale sau modale, zone de atonalitate și serialism, mijloace utilizate cu abilă funcționalitate în contextul unei opere simfonice vaste, realmente prețioase în contextul tradiției simfonismului european ; este un important principiu de creație în
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]
-
de altfel) conceptul de „turn Babel armonios". Definind astfel, neortodox, realismul socialist, criticul miza pe o îmblânzire a rigorilor dogmatice atunci în vigoare. Ar fi fost să se admită diversitatea de limbaje artistice (nu și de conținuturi, bineînțeles) după modelul polifoniei simbolice a turnului Babel. Nevinovata ieșire din rânduri a criticului fu considerată însă erezie și-i atrase lui M. Petroveanu un număr de neplăceri, criticarea aspră în „Scânteia" și interzicerea pentru o vreme de la publicare. Dar azi trăim alte vremuri
Un talmeș-balmeș armonios by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6081_a_7406]
-
vederi, dar și în romanele „personale” din anii 1930, Holban, Șuluțiu, Bonciu și restul, reduse la monolog interior, ca și, patruzeci de ani mai târziu, Absenții lui Aug. Buzura. În definitiv, în acestea din urmă, nu de o abandonare a polifoniei este cu adevărat vorba, ci de o radicalizare a perspectivei subiective: nu susținea Camil Petrescu că nu e cinstit să vorbești decât la persoana întâi? Cel care ne convinge o dată în plus, și paradoxal, că polifonia face romanul este Proust
Povestirea și romanul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4761_a_6086]
-
de o abandonare a polifoniei este cu adevărat vorba, ci de o radicalizare a perspectivei subiective: nu susținea Camil Petrescu că nu e cinstit să vorbești decât la persoana întâi? Cel care ne convinge o dată în plus, și paradoxal, că polifonia face romanul este Proust în uriașul lui monolog în care reconstituie timpul pierdut: deși momentele polifonice par rare (capitolul despre Swann, acela despre moartea lui Bergotte), întreg romanul nu e altceva decât exprimarea unui cor imens prin intermediul unei singure voci
Povestirea și romanul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4761_a_6086]
-
cel din Ambasadorul invizibil. Interceptivii lucrează declarat parodic, ironic, parabolic; nu ignoră regulile altora, ci le interceptează și le exploatează pe cont propriu cu o vervă molipsitoare și cu o mică vână tragică, dezîncântată, în fundal - sunt postmodernii, intertextualiștii, fragmentaliștii. Polifonia existențială/ scripturală îi excită și joacă dezinvolt voci, piste, interpretări posibile. Tratamentul fabulatoriu - unul cu efecte homeopatice - pe care îl aplică realului e varianta acutizată a eternului „jaf de extaze” al literaturii. Intră aici desantiștii, dar și, parțial, pseudoproze precum
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
pagini; Gellu Naum - Exactitatea umbrei, antologie de Simona Popescu, note bio-bibliografice Aurel Sasu, postfață de Vasile Spiridon, 256 pagini; Cezar Baltag - Odihnă în țipăt, antologie de Gellu Dorian, note biobibliografice Aurel Sasu, postfață de Mircea Martin, 250 pagini; Petre Stoica - Polifonia nopții, antologie de Gellu Dorian, note biobibliografice Aurel Sasu, postfață de Cornel Ungureanu, 294 pagini; Ileana Mălăncioiu - Ardere de tot, ed. a II-a, notele biobibliografice aparțin autoarei, postfața de Daniel Cristea-Enache, 144 pagini; Ana Blandiana - Pleoape de apă, antologie
Colecția „Poeți laureați ai Premiului Național de Poezie «Mihai Eminescu»“ by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/5826_a_7151]
-
mii de vorbe consistă a noastră lume.”? Sau pe contemporanul ei, interbelic, Heidegger: „Limba este loc de adăpost și locaș al esenței omului”? Marile spirite se întâlnesc pe aceleași culmi de gândire. E multă liniște datorată spațiilor albe dintre cuvinte. Polifonia eului stă într-un raport de determinare față de cuvinte. Ritmul și asonanțele versurilor sale se opresc undeva la marginea unei cutii de rezonanță, ca la marginea unei mirări, pe care cititorul o ia în posesie și-și descoperă în ea
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
întrerupt doar de trecerile de la împlinire la dezastru, de la succes pe scenă la amărăciunea unei femei singure, care ajunge să se mintă consolator și înțelept. Nimic de înțeles și nici un sfat de dat. Doar un roman copleșitor și captivant despre polifonia vieții, despre infinitele ei posibilități și, în același timp, despre simetria repetitivă a schemelor ei. De la vechii greci până dincolo de zilele noastre, aceeași doi oameni și o poveste.
Vieți în vieți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3169_a_4494]
-
laborios în lirica de început de veac, iar bogăția în imagini (în tropi?) nu e neapărat o scădere dacă alte calități vin în primul plan. Apoi, Călinescu se anima și spune lucruri determinante; poeziile în cauză sunt: "înclinate a transcrie polifonia din univers, târâitul greierilor, sfârâitul fusului, ritmurile universului.(...) E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei (sic), a apelor, a căror cadența olarul o simte în învârtirea urciorului" (Compendiu, pp. 250, ed. 1968). Și iată
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
răsăritului cîntecul cocoșilor pe masa întinsă ca un curcubeu păcatul se înmiresmează cu săgeți cu plămîni de colibri și femei gravide fecundate de schijele unui semn de întrebare de bulboanele de veghe strigătele ca niște gondole străpung desimea apa gîlgîind polifonie ridicată încet prin turle și ziduri răsturnate crește în urciorul cîntecului de bucurie cînd tu apari armate sîngeroase vin din parfumul tău de femeie și zgomotul tocurilor tale de număuita cînd tu apari din tranșeele muzicii din placenta copacilor se
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
faptelor reprezentând doar un prim nivel al unei construcții epice vaste și (supra)etajate. Romanul-eseu, expresie a spiritului creator autodidact, gen hibrid,"de umplutură"? Să-i dăm cuvântul lui Ion Vlad:"O nouă paradigmă se statuează: ea profesează polivocitatea și polifonia narativă, convergența și interferențele de tipuri de discurs: eseul, comentariul reflexiv, versul, song-ul, disertațiile concentrate (eseistic) pe câteva motive existențiale" (p. 31);"Formula de roman-reflexiv (roman-eseu) refuză monotonia sau discursul monocord; realitatea e că formele romanului surprind prin soluțiile
Un alt fel de roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10217_a_11542]
-
Acuitatea aceasta va primi, în romanul O limbă comună, riposta neașteptată și dramatică (dacă nu ironică) a unei surzenii progresive, acutizate până la pragul deplinei deteriorări. Numai că povestașul a ascultat deja realitatea și o regăsește acum înlăuntru, ca pe o polifonie interioară. În literatură, a-ți auzi personajele înseamnă a le înțelege: nu reportofonul mereu deschis reprezintă soluția narativă, ci, dimpotrivă, instalarea unui filtru performant, prin care se captează notele diferențiale, specificul ,tipologic", cazul - și se elimină restul. Translarea unui erou
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
alb, aproape imperturbabil nu exprimă, de fapt, decît asumarea propriei povești. Victor Rebengiuc- Domnul Rice este un învins, anchilozat în orgoliul de a nu recunoaște nici o eroare. Regretele, cîte există, sînt stinse iute de băutură. Uneori, mi se pare că polifonia duce, pe scenă, la comunicare. Mi se părea că există un dialog, undeva, o punte a suspinelor pe care cei trei își strigă disperările, pe care Molly, Frank și doctorul Rice se întîlnesc față-n față. Ratarea, cu alte dimensiuni
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
alb, aproape imperturbabil nu exprimă, de fapt, decît asumarea propriei povești. Victor Rebengiuc- Domnul Rice este un învins, anchilozat în orgoliul de a nu recunoaște nici o eroare. Regretele, cîte există, sînt stinse iute de băutură. Uneori, mi se pare că polifonia duce, pe scenă, la comunicare. Mi se părea că există un dialog, undeva, o punte a suspinelor pe care cei trei își strigă disperările, pe care Molly, Frank și doctorul Rice se întîlnesc față-n față. Ratarea, cu alte dimensiuni
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
cînd arta lui compozi- țională i-o dictează. Textele au toate clapele, ca la Arghezi (modelul suprem), și poetul le atinge la momentul potrivit, într-un punct anume din parcursul său, acolo și nu altundeva, atît, și nu mai mult. Polifonia e organizată simfonic; și în anii ce urmează, poetul va scrie o epopee. Revenind la dimensiuni, ele variază în funcție de registrul utilizat și de tonalitatea în care îl folosește tînărul Cărtărescu. Ironicul este percutant, „scurt”, răsucind versul într-un fel caracteristic
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
liniștit. Ar trebui să se liniștească. Acolo nu există stafii. Sunt numai oameni că ea, ca paznicul, tot înși din carne și sânge. De acum, ascultă fără interes, cum organistul duce acordajul până la capăt, apoi, intervine cu acel melanj de polifonie și messă medievală. Muzică de slavă crește În amplitudine, se Înalță, se boltește, nu mai are spațiu de respirație și face să pocnească sticlă Încorsetata În cositorul vitraliilor. Au asudat și pereții și fruntea oamenilor ghiciți În stranele foarte Înguste
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
lui Pavel - nu e clar dacă sinucis prin aruncare de la etajul căminului sau aruncat de Maia, după o tentativă de agresiune a profesorului alcoolizat - deschide calea unei anchete în care mărturiile divergente ale locatarilor și cele afazice ale Maiei transformă polifonia în cacofonie. Din acest black out alienant și din captivitatea malefică a Universalului tînăra - contaminată prin magia povestirii de otrava locului - se va desprinde în urma unei cure psihanalitice atipice, prin scrierea terapeutică a romanului care le cuprinde pe toate: o
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
cașcaval)" (alonzanfan). Maxima indignare a poetei se manifestă în legătură cu destinul poetului în lume, îndeosebi într-una ,bizantină", dar nici atunci tonul nu iese din cadența sa egală, iar aerul sec, intelectualizant, nu dispare: ,și cum să lupți tu împotriva/ predicatelor polifoniei acesteia/ cu iz bizantin/ cum să-i momești eteriile/ în culoarul îngust și să-i/ spulberi în mlaștinile sintaxei/ cavaleria infanteria (...) sunt cuvinte ușoare ca/ sămînța de plop/ în țările disperate cu ieșire la mare/ și cel care scrie acolo
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
populată, din care, evident, nu poate lipsi nici variabilitatea. Este, acolo, o masă de studenți, fiecare, din ei, cu caracter, temperament, preferințe proprii, nemaivorbind de aspectul exterior, unic, absolut personal. Miss frumusețe este alta, în fiecare an. Și, în ansamblu - polifonie și o cromatică pestrița. Sală adună și știutele atribute fundamentale și complementare, între ele, ale „hotarului”: închidere și deschidere. Ambianța sala-public este sub semnul virtualului - al posibilității: contacte, influențe, ocazii, primejdii. Un virtual în planul celei mai neîndoielnice realități. Este
Peste deal de lumea materială – Scris de Angela Monica Jucan [Corola-blog/BlogPost/93313_a_94605]
-
În orice ființă există posibilitatea de a îndrepta răul. În ancheta și procesul lui Mitea, Dostoievski demască minciuna legii statului. Pentru el sufletul este mai important decât întreaga lume. De aceea autorul Karamazovilor se dovedește a fi un creștin profund. Polifonia i-a permis lui Dostoievski să dezvăluie complexitatea vieții sufletești a oamenilor, fatalitatea unor contradicții în aparență instabile. El dezvăluie ceva ce nu a mai existat în literatura universală: concluzia unui antropocentrism creștin. Religia face trecerea spre profunzimea spirituală a
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
boleroul; Mai rafinate, mai extravagante, Mulțimi și străluciri în variante, Dar a rămas din toate doar ecoul. Cu șlagăre moderne, antrenante Revarsă voioșie radioul, Ne monopolizează parcă noul: Percuții sincopate galopante. Purtați pe valul de euritmie Armonioasă în diversitate, Caleidoscopică polifonie, Chiar cântece de foarte mult uitate Printr-un capriciu iarăși reînvie, De parcă noi în lume ar fi toate. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Euritmii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de
EURITMII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348728_a_350057]
-
pecetea studiului, a unor relații intelectuale de elită, vedem aici cărți sau fotografii ale unor oameni de mare valoare, dintre care mulți nu mai trăiesc”, ( ... ), îi dă posibilitatea Luciei Olaru Nenati să transforme interviul într-un regal sinestezic dat de polifonia vocilor interioare, aflate într-o permanentă armonie în relația investigator - investigat. Răspunsurile Svetlanei Paleologu Matta nu sunt nici subtile și nici violente, ele își mențin ritmul lin pe care îl propune întreaga poezie eminesciană. Ambele, „logodnice stelare eminesciene”, după cum le-
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Un nebun! Mărțina da din cap cu un strop de înțelegere. Miracolul pe care il așteptase s-a împlinit. Acolo nu sunt stafii. Numai oameni din carne și sânge. Asculta cum s eface acordajul până la capăt, apoi, acel melanj de polifonie și messă medievală. Muzică de divinație crește în amplitudine, face să pocnească sticlă din cositorul vitroaliilor, face să asude pereții și fruntea oamenilor ghiciți în stranele foarte înguste. Plânge și își înghite lacrimile care ar putea să i se scurg
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
din punct de vedere al formei și o serie de repetări ale ei, de fiecare dată în întregime, dar sub un aspect schimbat; variațiunile polifonice fiind cele bazate pe folosirea pentru fiecare din ele a diferitelor procedee și forme ale polifoniei, adică a unor combinații de fraze melodice cântate împreună, fiecare având melodie și înțeles de sine stătător. Sergei Babayan, adevărat suflet de artist sunt convinsă că nu mai știa unde se află, era total a-spațial, a-temporal, el cânta
SERGEI BABAYAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370490_a_371819]
-
înoată în cerc apetitul ceasului, precum concubinajul de tablă în triunghiul obcen, omagiu lui Andre Cruchaga) Sunt cuvântul-brazdă spulberat în goliciunea țipatului, fluiditatea limbajului pierdut în pădurea umbrelor. Ești multitudinea de semnificații ale tristeții între bare, carcera în marea tăcerilor, polifonia sensurilor tulburate la final camera florii amortizata, în timp ce vântul trage din dorința și răsuflă respirația urciorului poemului și despica centrul durerii pe pleoape: timpul trece că și cristalul ocazional prin trupul tău, dar nu este pasiune pentru sânge care să
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]