1,208 matches
-
reacția produșilor de descompunere a peroxidului de hidrogen cu lignina și cu polizaharidele din lemn cu formarea de grupări chimice activate; grupele funcționale formate modificate de pe suprafața lemnului sunt capabile de a condensa cu alcoolul furfurilic sau de a iniția polimerizarea acestuia. De asemenea, lignosulfonații pot reacționa cu grupările activate ale celulozei sau ale ligninei din lemn sau pot copolimeriza cu alcoolul furfurilic printr-un mecanism radicalic sau ionic. Alcoolul furfurilic având o moleculă mică și mai reactivă decât lignosulfonatul de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
creșterea reactivității lignosulfonaților față de rășină ureoformaldehidică. Astfel, sub influența (NH4Ă2S2O8 în mediu neutru sau slab acid are loc formarea grupelor carbonil și carboxil în catena laterală precum și reacții de fragmentare și de demetoxilare. În același timp au loc procese de polimerizare a fragmentelor oxidate printr-un mecanism radicalic cu formarea unor noi legături C - C mult mai stabile. Grupele carbonil și hidroxil care se formează suplimentar prin oxidarea catenei laterale pot intra în reacție cu grupele funcționale libere ale rășinii ureoformaldehidice
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Unul dintre avantajele compozitelor pe bază de lignină este faptul că acestea prezintă o rezistență și o interacțiune scăzută cu fibrele celulozice din structura lemnului. Sisteme poroase impregnate, de tipul: beton (impregnare cu latex, impregnare cu soluție, monomeră; ceramică (impregnare, polimerizare în situă; lemn (impregnare, polimerizare în situ, policondensare în situă. Polimeri ranforsați, de tip: ranforsare cu fibre (fibre lungi sau scurte orientate sau aleator, țesături, împletituri de fibre, fibre combinateă; ranforsare cu lamele; ranforsare cu pulberi (elastomeri, materiale termoplaste, materiale
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
bază de lignină este faptul că acestea prezintă o rezistență și o interacțiune scăzută cu fibrele celulozice din structura lemnului. Sisteme poroase impregnate, de tipul: beton (impregnare cu latex, impregnare cu soluție, monomeră; ceramică (impregnare, polimerizare în situă; lemn (impregnare, polimerizare în situ, policondensare în situă. Polimeri ranforsați, de tip: ranforsare cu fibre (fibre lungi sau scurte orientate sau aleator, țesături, împletituri de fibre, fibre combinateă; ranforsare cu lamele; ranforsare cu pulberi (elastomeri, materiale termoplaste, materiale termoreactive, toate în sisteme înalt
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
piersicile, caisele, pepenii galbeni și alte produse care evoluează după recoltare, nu sunt de calitate fără a prezenta și fermitatea cerută de beneficiari. Fermitatea fructelor este determinată de transformarea enzimatică a protopectinei insolubile din țesuturi, care are un grad de polimerizare ridicat și numeroase legături între lanțurile moleculare. Înmuierea țesuturilor se datorează unui întreg șir de reacții de hidroliză și de depolimerizare, caracteristice în funcție de specie sau soi. Există studii aprofundate privind relațiile acestei evoluții cu momentul de recoltare, temperatura de păstrare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dată de conținutul lor în fitină. Fitina are acțiune inhibitoare în organismul uman asupra absorbției de calciu, magneziu și fier, fiind considerată o substanță antinutritivă. 7.3.3. Conținutul în homopoliglucide al produselor horticole Homopoliglucidele sunt substanțe macromoleculare, rezultate prin polimerizarea aceluiași tip de monomer, în cazul nostru un glucid cu moleculă simplă. Denumirea lor provine de la monomerul constituent. Hexozanii sunt formați din hexoze. Fructanii (fructozanii) au ca monomer D-fructoza, îndeplinind rol de poliglucide de rezervă: inulina (Compositae: Dahlia sp
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai mare capacitate de legare a apei (450 g apă/100g). Un consum de 12-24 grame fibre alimentare pe zi este indispensabil pentru sănătatea noastră. 7.3.4. Conținutul în heteropoliglucide al produselor horticole Heteropoliglucidele sunt substanțe macromoleculare, rezultatul unor polimerizări la care participă două sau mai multe tipuri de monomeri (Lehinger, A.L., 1987). Substanțele pectice, gumele vegetale și hemicelulozele sunt cele mai reprezentative heteropoliglucide din produsele horticole. A) Substanțele pectice (“pectos”=coagulat) constituie o clasă de polimeri vegetali cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
La mere, activitatea enzimei este dublă în coajă, comparativ cu centrul fructului. Îmbrunarea enzimatică a legumelor și fructelor, înnegrirea materialelor vegetale proaspăt tăiate, în prezența oxigenului atmosferic, se datorează oxidării mono și di-fenolilor asupra cărora a acționat PFO, urmată de polimerizarea neenzimatică sau oxidativă a chinonelor formate. Blocarea sau îndepărtarea cuprului din molecula PFO inactivează enzima (cu dietilditiocarbamat, H2S etc). Dinamica activității polifenoloxidazelor la tomate în cursul creșterii este ascendentă, dar către maturitate scade. La perele depozitate se constată o creștere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de piersici se poate înroși la culoare). În timpul păstrării un timp mai îndelungat a sucurilor de fructe bogate în antociani, are loc o scădere a culorii datorită precipitării lente a coloranților. Cauzele precipitărilor sunt legate de natura coloidală, oxidarea sau polimerizarea pigmenților antocianici. Ca aditivi alimentari, antocianii se folosesc la colorarea unor băuturi alcoolice sau nealcoolice, sau a sucurilor de fructe. În acest scop sunt folosite și concentrate extrase din unele produse horticole (struguri, sfeclă). Din tescovina proaspăt presată a soiurilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a substanțelor tanoide (fenolice). Aroma este imprimată de formarea substanțelor volatile caracteristice. Fermitatea structo-texturală se schimbă prin descompunerea protopectinei. Culoarea se modifică datorită descompunerii pigmenților porfirinici (clorofile) și sintezei celor carotenoidici, antocianici sau flavonici. Desfășurarea acestor modificări, procesele biochimice de polimerizare sau depolimerizare, de biosinteză sau de biodegradare, în complexitatea lor, se bazează pe existența, activarea sau inactivarea unui număr foarte mare de enzime de diferite tipuri. Modificările fiziologice de tipul creșterii și maturării sunt reflectate în primul rând prin variația
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de apă. Sărurile minerale, sub formă dizolvată în mediile intracelular și extracelular, asigură schimburile electrolitice necesare proceselor vitale. Substanțele organice prezente în organismul uman se împart în substanțe organice simple (monozaharide, acizi grași, aminoacizi) și substanțe organice macromoleculare rezultate prin polimerizarea primelor: poliozide (glucide), lipide, proteine. Proteinele sunt constituienți de bază ai celulelor, deosebindu-se proteine structurale și proteine funcționale. Primele au o structură fibrilară, formând elementele elastice ale țesuturilor și structura de rezistență a celulelor. Proteinele funcționale, cu structură globulară
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a lanțurilor grele; extremitățile libere sunt orientate spre centrul polimerului iar capetele polare proemină la exterior, având un traiect spiralat. Structura actinei este tot de polimer, subunitățile de actină G (globulară) constituind actina F (fibrilară) cu configurație de dublu helix. Polimerizarea necesită ATP și ioni de calciu, ADP-ul format prin scindarea ATP-ului rămânând legat de actina F și constituind zona activă de interacțiune cu capul polar al miozinei. De actina F sunt legate două filamente de tropomiozină (rezultate prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
necesită ATP și ioni de calciu, ADP-ul format prin scindarea ATP-ului rămânând legat de actina F și constituind zona activă de interacțiune cu capul polar al miozinei. De actina F sunt legate două filamente de tropomiozină (rezultate prin polimerizarea longitudinală a moleculelor de tropomiozină), rolul lor în repaus fiind de a acoperi zonele active ale actinei F, împiedicând astfel contactul cu miozina. De-a lungul filamentului de actină, la intervale regulate, se găsesc complexe formate din trei subunități globulare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu cea a granulelor de chitosan, dar mult mai mare decât a argilei activate. Granulele tip hidrogel preparate prin încorporarea argilei laponit în hidrogel de poli(acid-co-N-vinil-2-pirolodon acrilic) (Zhang și al., 2006) și poliacrilamidă (Ekici și al., 2006) în cursul polimerizării in situ au fost utilizate pentru adsorbția Cristal Violet, respectiv Basic Blue 12, Basic Blue 9 și Basic Violet 1. Complecșii cationici polimer/bentonit au fost preparați prin adsorbția epiclorhidrin-dimetilamin poliaminei (EPI-DMA) pe particule de bentonit (Yue și al., 2007
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
încărcate negativ s-au transformat în forme încărcate pozitiv și capacitatea de reținere a coloranților a crescut, de asemenea, prin creșterea conținutului de polimer în complecșii EPI-DMA/bentonit. Un material compozit bentonit-poliacrilamidă funcționalizat cu amină (Am-PAA-B) a fost preparat prin polimerizarea directă în prezență de N,N’-metilenbisacrilamidei ca agent de funcționalizare și peroxodisulfat de potasiu ca inițiator, urmată de reacția cu etilendiamină. Materialul Am-PAA-B a fost modificat prin imobilizarea acidului humic și a fost testat ca adsorbent pentru reținerea coloranților
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
99% în domeniul de pH între 5 și 8 (Anirudhan și al., 2009). Desorbția coloranților s-a realizat cu HNO3 0,1 M, în patru cicluri de adsorbție-desorbție, fără scăderea semnificativă a capacității de adsorbție. Atapulgita grefată cu poliacrilamidă prin polimerizare radicalică a fost preparată pentru utilizarea în adsorbția coloranților Albastru de metilen și Metil orange. Comparativ cu atapulgita, argila modificată prezintă o capacitate de adsorbție mult mai mare pentru colorantul cationic Albastru de metilen. Capacitatea de adsorbție a colorantului anionic
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
liofilizarea, tratarea cu substanțe chimice, granularea aerobică, transformarea în particule cu proprietăți magnetice. Procedeele chimice sunt foarte eficiente, ca urmare a măririi numărului de situsuri de legare existente pe suprafața biomasei, a modificării structurii situsurilor și a unor reacții de polimerizare. Frecvent se aplică un singur tip de pretratament, dar se întânesc și procedee combinate care au drept scop final îmbunătățirea performanțelor biosorbentului. Biomasa neviabilă pretratată poate fi utilizată ca biosorbent sub forma respectivă, sau sub forma unei pulberi obținute prin
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
colorantului (Vijayaraghavan și al., 2007). Sistemele pe bază de alginat sunt netoxice și adecvate imobilizării enzimelor și microorganismelor (Gemeiner și al., 1994). Alginații au fost probabil printre primii polimeri utilizați pentru entraparea unor biocatalizatori prin formarea gelului ionotropic sau prin polimerizarea polielectroliților prin ioni polivalenți. Gelurile hidrocoloidale formate sunt frecvent utilizate pentru entrapare prin formarea unei rețele ionice. Imobilizarea în gelurile de alginat este o tehnică rapidă, blândă, ieftină și versatilă. Cele mai bune rezultate s-au obținut cu concentrații relativ
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
câmpul exterior). De asemenea un radical liber reprezintă o specie moleculară cu proprietăți paramagnetice deoarece conține cel puțin un electron cu spin necompensat. De aceea radicalii liberi au momente magnetice proprii. Radicalii au un rol fundamental în reacții de oxidoreducere, polimerizare ca și în procese metabolice cum sunt fosforilarea oxidativă sau fotofosforilarea. Pentru substanțe care nu au paramagnetism intrinsec, Mc Connell a propus introducerea, în aceste sisteme, de radicali liberi stabili. Dacă o asemenea substanță este introdusă într-un câmp magnetic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
propune o clasificare a acestora după mai multe criterii: formă și mărime a) formă - coloizii cu particule de formă sferică (izometrică) se numesc sferocoloizi, iar cei cu particule de formă diversă, coloizi liniari. b) mărime - hemicoloizii au un grad de polimerizare mai mic decât 100, mezocoloizii au gradul de polimerizare cuprins între 100 și 1000, iar eucoloizii au acest parametru cu valori peste 1000. Macromoleculele au numai anumite dimensiuni medii, forma lor cea mai probabilă fiind cea de ghem. Ghemele macromoleculare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
formă și mărime a) formă - coloizii cu particule de formă sferică (izometrică) se numesc sferocoloizi, iar cei cu particule de formă diversă, coloizi liniari. b) mărime - hemicoloizii au un grad de polimerizare mai mic decât 100, mezocoloizii au gradul de polimerizare cuprins între 100 și 1000, iar eucoloizii au acest parametru cu valori peste 1000. Macromoleculele au numai anumite dimensiuni medii, forma lor cea mai probabilă fiind cea de ghem. Ghemele macromoleculare pot fi la rândul lor strânse sub formă de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
al particulelor în macromoleculă după acest criteriu, avem molecule ramificate, liniare, împâslite prin punți de hidrogen între catene și tridimensionale. Ultima categorie reprezintă clasa compușilor care se îmbibă cu dizolvanți fără a se dizolva propriu zis, fiind insolubili. gradul de polimerizare dacă gradul de polimerizare este mai mare de 160, probabilitatea ca toate cele 6,023 · 1023 molecule ale unui mol să fie diferite este mai mare de 0,5 și polimerul se numește neregulat sau întâmplător, spre deosebire de cei cu grad
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
după acest criteriu, avem molecule ramificate, liniare, împâslite prin punți de hidrogen între catene și tridimensionale. Ultima categorie reprezintă clasa compușilor care se îmbibă cu dizolvanți fără a se dizolva propriu zis, fiind insolubili. gradul de polimerizare dacă gradul de polimerizare este mai mare de 160, probabilitatea ca toate cele 6,023 · 1023 molecule ale unui mol să fie diferite este mai mare de 0,5 și polimerul se numește neregulat sau întâmplător, spre deosebire de cei cu grad de polimerizare mai mic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
gradul de polimerizare este mai mare de 160, probabilitatea ca toate cele 6,023 · 1023 molecule ale unui mol să fie diferite este mai mare de 0,5 și polimerul se numește neregulat sau întâmplător, spre deosebire de cei cu grad de polimerizare mai mic, care sunt polimeri regulați. Mai există o clasă importantă de polimeri anorganici în care catena este formată din mai multe feluri de atomi. Aceștia sunt polimerii heterocatenari (de exemplu, cei ai acidului silicic sau silicaților), cel de-al
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
polialcooli, poliacizi, poliamide etc. Formarea sau sinteza polimerilor înalți naturali are loc prin reacții catalizate de enzimele macroergice și fosfatice, iar în laborator și industrie, sinteza compușilor macromoleculari se efectuează prin mai multe metode, dintre care cele mai importante sunt polimerizarea în emulsie și polimerizarea în suspensie. Trebuie menționați, ca o clasă importantă de compuși macromoleculari, polimerii înalți elemento - organici, cum sunt polimerii silico - organici, de exemplu. Ei provin din polimerizarea compușilor organo - silicici micromoleculari, precum sunt cei rezultați prin acțiunea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]