480 matches
-
inconsecvent însă deocamdată privilegiat) al inteligibilului. A. Polis -ul și rațiunea civică „Platon urmărea să descopere secretul cunoașterii regale a politicii, a artei de a guverna oamenii.” Arta guvernării cetății este, în viziunea lui Platon, corespondentul terestru al efortului Creatorului. Polis-ul este pentru el, în plan concret-istoric, acel Univers localist menit să reconfigureze fizionomia divină a Ideii. Însă, la fel ca orice copie, cetatea nu poate fi perfectă. Ea aspiră repetat către perfecțiunea arhetipală. „Învățații spun, (...) că Cerul și Pământul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
niciodată suficient de protejată împotriva influențelor corupătoare...”. Rezolvarea problemelor cetății nu ține de vreun demers eminamente practic, ci mai degrabă de un efort spiritual, care atrage după sine variate consecințe acționale. Așa cum observa în concluziile sale Joly: „la crise de la polis et de la politeia, le problème se pose de la géométrie et de la politique”. Platon invocă geometria în calitate de știință fundamentală pentru politică, remarcând similaritățile și, deopotrivă, ceea ce le separă. În cetatea ideală cunoașterea constituie miezul societalului. „Educația ocupă o poziție de prim-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
incapabil să educe, să guverneze ori să fundamenteze legea. „L’artiste est incapable de faire du «bien au peuple» dans la mesure où ses œuvres imaginaires, au contraire des actions pratiques (pragmata), ne participent pas à la vie publique de la polis, modelée sur la permanence des idées éternelles.” Practic arta ajunge, conform expresiei lui Platon, să seducă și să amăgească prostia în numele plăcerii, fiind așezată, pentru acest motiv, la mare cinste. Artele propriu-zise, pentru a fi admise în cetate, trebuie sa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Oxford, 1951. Levinson, R. In Defense of Plato, Cambridge, Mass., 1953. Rosen, Stanley, Plato’s Statesman. The Web of Politics, St. Augustine’s Press, Inc., 2003 (traducere în franceză: Paris, J. Vrin, 2004). Joly, Henri, Le renversment platonicien. Logos, episteme, polis, a III-a ediție, Paris, J. Vrin, 1994 (1974). Annas, Julia, Introduction à la République de Platon, PUF, 1994 (Oxford, 1981). Annas, Julia, Platonic Ethics, Old and New, Ithaca and London: Cornell University Press, 1999. Despotopoulos, Constantin, La philosophie politique
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
câștigate. În al doilea rând, oikos-ul era o unitate religioasă aparținând unui cult. În al treilea rând, reprezenta un rezultat al primelor două, o unitate diacronică, care acorda atenție atât străbunilor, dar mai ales urmașilor, evident bărbați. (B.S. Strauss, „Oikos/Polis: Towards a Theory of Athenian Paternal Ideology”, articol în Aspects of Athenian Democracy, Classica et Mediaevalia Dissertationes XI, Museum Tusculanum Press, University of Conpenhagen, 1990). Platon, Republica, trad. A.Cornea, Ed. Teora, București, 1998, 546b. Republica, 546b. Ibidem. Ibidem. Ibidem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pro\j ui(ei=j koinwni/a basilei/aj e(/xei sxh=ma „Cineva ar putea concepe și în comunitatea casnică, în calitate de aplicații ilustrative, proiecții ale acestora (i.e. tw=n politeiw=n ei)dw=n - ale formelor de constituții specifice polis-ului ). De pildă, relația comunitară tată-fiu are configurația regalității”. Paralela dintre formele politice și formele relațiilor casnice continuă conform tabelului de corespondențe. Sensul strict în care are loc acestă corespondență este următorul: Aristotel vrea să ne spună că formele diverse
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
R. Popper, op.cit., p. 50. Cf. Gorgias, 508 a, în volumul Opere, I, trad. Al. Cizek, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. Popper, Karl, R., op.cit., p. 40. Cf. Gorgias 521 d. Reale G., op.cit., p. 281, „la storia della Polis e dell’uomo sono un essato corispettivo della storia del Cosmo.” Henri Joly, Le renversement platonicien, Éd. Vrin, Paris, 2001, p. 260. R.M. Hare, Platon, Ed. Humanitas, București, 1997, p. 105. H. Joly, op.cit., p. 301. Nay Olivier, Histoire des
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de comun acord, cele două superputeri evită o confruntare directă între ele și chiar cooperează punctual când acest lucru este în interesul ambelor părți. Existența a două superputeri în sistem este un eveniment rar în relațiile internaționale. Perioada antică a polisurilor elene ne oferă un exemplu de ordine bipolară prin rivalitatea dintre Sparta și Atena, ce a culminat cu războiul peloponesiac în jurul anului 431 î.Hr. Astfel, imediat după războaiele persane, în care grecii au luptat împreună sub egida ligii elenice, se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în jurul anului 431 î.Hr. Astfel, imediat după războaiele persane, în care grecii au luptat împreună sub egida ligii elenice, se formează două blocuri rivale în fruntea cărora se aflau Atena și Sparta. Cele două entități alcătuiesc sisteme de alianțe cu polisuri mai mici, prin care oferă garanții de securitate și își asumă obligația de a interveni în caz de război cu blocul opus. Ambele blocuri sunt angajate într-o competiție acerbă pentru supremația comercială și navală, care în final degenerează într-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Să medităm puțin la succedaneele de edificii și de cărți pe care vedem că le proliferează în serie epoca noastră. Să le comparăm cu imaginea sumară, dar esențială, pe care o cuprindea Kenneth Clark de pe Pont des Arts. EROS ȘI POLIS Ca altădată Demostene, Cicero sau poate mai cu seamă Marc Antoniu din Julius Cesar de Shakespeare, Eugen Jebeleanu vine în forul public să ne interpeleze conștiințele. Marea lui carte de poeme cu titlul teribil: Hanibal, are ceva imperios, de suflu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
din acest punct de vedere ar fi cu osebire, dacă am putea totuși alege din această vastă carte în care nici un rând nu coboară mai jos de culme, poemele: Atrizii, Izvoare, Desprindere. Fiindcă această carte consacră convergența lui Eros cu Polis, ea e împărțită în două secțiuni aproape egale ca întindere, perfect egale ca forță și adâncime, reprezentând cele două versante ale aceleiași pasiuni (să restituim acestui cuvânt sensul său primar, pe care-l are și la oratoriile lui Bach). Prima
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
al termenului și totodată perfect civică, adică politică în sensul lui Aristotel (amintesc că cei doi termeni înseamnă, în limbile clasice respective, exact același lucru și nu e rău să restituim termenului de „politic” înțelesul său prim și pur, de la polis, care exclude carierismul de cancelarie). Traducând exact și desfășurând implicațiile acestor termeni, rezultă că Moromeții, ca prototip de roman citadin, înscris în coordonatele juridicului și politicului, reprezintă un model de civilizație. Țin să relev acest lucru, mult mai puțin banal
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o inveterată sarcină exclusiv peiorativă, de care e mult mai grevat decât cel de „retorică”. „Ceea ce putem afirma însă fără teamă este faptul că perioada de constituire a retoricii ca disciplină riguroasă coincide cu perioada caracterizată de modificarea structurală a polis-urilor cauzată de prăbușirea aristocrației gentilice. Această transformare radicală a dat naștere la noi concepții despre lume, om și educație, și exponenții lor au fost sofiștii. Oricâte contradicții s-ar putea identifica în mișcarea sofistică, este imposibilă separarea ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cred nerăbdătorii și ignoranții, ceva „de dincolo” de fizic, ci e înțelesul de după cunoașterea și deci neapărat perceperea, lumii fizice, chiar dacă speculează asupra „cauzelor prime”. CUPRINS I Umanism și literatură / 6 Ce e monumental? / 10 Surâsul rațiunii / 13 Eros și Polis / 16 „Trei chestiuni rezultă...” / 19 Despre un spirit citadin / 24 Molière sau comicul absolut / 27 Dostoievski și naturalismul / 31 Stilul lui Iorga / 34 Cazul Alecsandri / 37 Geniul afaziei / 41 Accentul urgenței / 44 Generație și continuitate / 46 Mihai Ralea / 49 Curajul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
constituie un factor de referință pentru ceilalți. Ne aflăm, astfel, În fața unei posibile deschideri pentru Înțelegerea destinului unei persoane, favorizată de Încercarea de a descifra, de a Înțelege semnificația morală a existenței sale. 22 PERSOANA ȘI CETATEA De la phyisis la polis Unul dintre momentele esențiale În evoluția istorică a omului este trecerea acestuia de la condiția sa de „ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a existenței sale. 22 PERSOANA ȘI CETATEA De la phyisis la polis Unul dintre momentele esențiale În evoluția istorică a omului este trecerea acestuia de la condiția sa de „ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul spațiului natural, intră În spațiul uman al cetății construit de el. Este actul prin care se inaugurează o importantă etapă În evoluția psihologică a omului. Momentul În care Începe transformarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
omului. Momentul În care Începe transformarea și subordonarea naturii de către om, când sunt Înlocuite „legile naturale” ale cosmosului, cu „legile umane” ale cetății. Din acest moment, pe toată durata existenței sale istorice, mediul uman va fi reprezentat prin cetate, prin polis. Cetatea este spațiul și universul pe care omul l-a construit În conformitate cu nevoile și aspirațiile sale. Un spațiu care imită și prelungește propria sa persoană. Un spațiu În care ordinea umană va Înlocui ordinea cosmică. Intrarea În cetate va marca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere psihologic și moral, În natura persoanei, realizând În felul acesta un nou tip uman: „omul În cetate”. Omul În cetate Desprins din natură, omul devine zoon politikon, cetățean, persoană socială, parte a cetății sale. Trecerea de la physis la polis va adăuga omului o nouă dimensiune naturii sale, pe lângă cea sufletească, și anume dimensiunea morală. Impunând legile sale omului, cetatea Îl va educa În spiritul său, civilizându-l. Interiorizarea de către om a acestor legi ale cetății, resimțite ca o obligație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei (B. Duboisă. Schimbarea conduitelor Schimbarea oamenilor În cetate presupune o schimbare de atitudini, mentalitate, conduite, a relațiilor interumane etc. Acestea se vor vedea prin Însăși schimbarea umanului, marcată de trecerea de la omul natural al physis-ului, la omul cetății, al polis-ului. Transformarea va pune o nouă amprentă asupra conduitelor umane. Dimensiunii naturale, primare, a libertății se supraadaugă una nouă, cea a responsabilității. Libertatea este un dat natural al omului. Dar libertatea omului natural diferă de a omului cetății. Cetatea impune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sociale, al relațiilor interpersonale, al modalităților prin care sistemul de valori socio-culturale contribuie la dezvoltarea morală, culturală și socială aflate în serviciul individului și al comunităților social-umane. Încă din momentul ieșirii din mediul natural (physis) și al intrării în Cetate (polis), comunitățile social-umane, organizate în forme stabile, se află sub semnul prescripțiilor de igienă mintală, dublate de normele valorice ale igienei morale, aceasta din urma direct înrudită cu credințele și practicile religioase. Viața în Cetate, civilizația încep prin a introduce și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este interzis”. Normarea vieții în Cetate prin instituirea interdicțiilor care reglementează viața socială și raporturile interumane trebuie înțeleasă atât ca factor de stabilitate, cât și ca factor de progres în istoria umanității. Prin aceasta se realizează trecerea de la physis la polis, de la satisfacerea limitativă, strictă a nevoilor biologice primare la satisfacerea unei game lărgite și diferențiat nuanțate de nevoi spirituale, de la pulsiunile primare la aspirațiile de ideal, de la nevoile fizice la nevoile dictate de valorile spirituale. Pe scurt, trecerea de la „civilizația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
relațiilor și comunicării interumane, a comportamentelor individuale și de grup; b) o influență interioară, cu caracter psihologic, de formare a unor modele de gândire și sensibilitate, aspirații, atitudini, idealuri etc. Trecerea de la viața în natură (physis) la viața în cetate (polis) presupune o mutație importantă în evoluția omului. Civilizația, cu rigorile și avantajele ei, „închide”, dar în același timp și „protejează” omul în spațiul cetății prin scoaterea lui din natură. Din acest moment, asupra sa nu vor mai acționa exclusiv „factorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
naturală”, înțeleasă în sens biologic. Ea este, în egală măsură, și o evoluție psihologică, morală și socială. Istoria naturală cuprinde perioada „omului natural”, a omului din natură (physis). Istoria socială se referă la perioada „omului social”, a omului din cetate (polis), Omul natural este „sălbaticul” (lat. selvaticus), pe când omul social este „cetățeanul” (lat. civis, -lis) locuitor al cetății. Analiza istorică a evoluției stării de sănătate mintală și a celei de boală psihică demonstrează faptul că acestea nu pot fi separate. Ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de „asimilare” a noului și de „adaptare” la acesta, care presupune o suprasolicitare permanentă a capacității de remodelare a personalității și stilurilor de viață. Istoria evoluției omului, din momentul ieșirii acestuia din natură (physis) și al intrării lui în cetate (polis), reprezintă transformarea sa în persoană. Ființa naturală devine ființă socială. Acum în evoluția omului se face saltul trecerii de la stadiul de „ființă a pulsiunilor primare” la cel de „ființă a normelor valorice”. Reprimarea pulsiunilor primare și ulterior remodelarea acestora (nevoi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Factorii naturali în formă primară Satisfacerea nevoilor primare, imediate Conduite instinctuale primare Mod de existență biologic. Conduite naturale Tipul uman natural, „sălbatic” Factorii pozitivi, protectori Asigură viața Factorii negativi: carențe, dezastre Periclitează viața Etapa intermediară a trecerii de la psyhis la polis. Procesul de socializare a omului Amenajarea mediului fizic după nevoi - protector Factorii naturali protectori, selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de viață psihologică de tip protector, cooperant Tipul uman intermediar „semisălbatic/semicivilizat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]