151,580 matches
-
grupurile particulare din care fac parte - conturează un set de probleme specifice cosmopolitismului. În sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția conservatoare și egoistă dintre politică internă și politica externă a unui stat. În termeni ideologici, principalul inamic al cosmopolitismului îl reprezină realismul politic. Ambele paradigme își fac simțită prezența atât în politica internă cât și în cea externă, diferența fundamentală dintre ele fiind dată de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care fac parte - conturează un set de probleme specifice cosmopolitismului. În sfârșit, soluțiile propuse de cosmopolitism constau în instituții internaționale competențe, care să ofere o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția conservatoare și egoistă dintre politică internă și politica externă a unui stat. În termeni ideologici, principalul inamic al cosmopolitismului îl reprezină realismul politic. Ambele paradigme își fac simțită prezența atât în politica internă cât și în cea externă, diferența fundamentală dintre ele fiind dată de fpatul că realismul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o mai mare consistentă dreptului internațional, estompând astfel distincția conservatoare și egoistă dintre politică internă și politica externă a unui stat. În termeni ideologici, principalul inamic al cosmopolitismului îl reprezină realismul politic. Ambele paradigme își fac simțită prezența atât în politica internă cât și în cea externă, diferența fundamentală dintre ele fiind dată de fpatul că realismul consideră că moralitatea se limitează la prima, în tim ce cosmopolitismul o înțelege ca fiind uiversală. Consideră naiv și iresponsabil de către realism, cosmopolitismul ripostează
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ce cosmopolitismul o înțelege ca fiind uiversală. Consideră naiv și iresponsabil de către realism, cosmopolitismul ripostează acuzând realismul de reducționism și obstinație politică; în secolul XXI, conflictele militare și problemele ecologice, pentru a oferi doar două exemple, nu mai reprezintă apanajul politicii de stat, ci sunt probleme realmente internaționale, a căror soluții, pentru a fi eficiente, trebuie să fie globale, nu locale. Autorul distinge între un cosmopolitism de tip vechi, kantian în esență, bazat pe primatul republicanismului în organizarea politică, respectiv pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Accentul pus pe interesele și nevoile grupurilor sociale marginale ale societăților "periferice", pe diversitate și solidaritate situează cosmopolitismul în raport de opoziție cu neoliberalismul" (p. 243). Pe termen lung însă, noile probleme globale ale omenirii reclamă un nou tip de politică, la rândul ei globală, neînchistată în particularități politice și culturale, fără a neglijă însă aceste realități. Cosmopolitismul are toate șansele să devină acest nou tip de politică. Emanuel COPILAȘ Prin "gigantică bibliotecă a utopiei" (Through "the gigantic library of utopia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
termen lung însă, noile probleme globale ale omenirii reclamă un nou tip de politică, la rândul ei globală, neînchistată în particularități politice și culturale, fără a neglijă însă aceste realități. Cosmopolitismul are toate șansele să devină acest nou tip de politică. Emanuel COPILAȘ Prin "gigantică bibliotecă a utopiei" (Through "the gigantic library of utopia") Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecție și realitate, Editura Adenium, Iași, 2015. Utopiile n-au avut niciodata "presă bună" în mediile intelectuale, pentru că au fost contrapuse
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adâncimile tenebroase ale naturii umane, o răbufnire fără precedent a dezordinii în istorie" (p. 63). Cartea reprezintă "una din cele mai bune introduceri [...] în opera lui Voegelin", deoarece cuprinde "toate temele majore": "critică concepției moderne care încearcă să separe sfera politicii de orice conținut religios; radiografia substratului spiritual-intelectual al mișcării totalitare; resorturile care generează ordinea și dezordinea în istorie" (p. 54). Recenzia de față se va concentra pe cel de-al doilea tip de lectură, întrucât de aici se degajă mult
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de aici se degajă mult mai convingător relevanță acestei traduceri. În primul rând, trebuie remarcată oportunitatea: cartea a apărut într-un an care constituie deja o certitudine în atenția pe care mediul academic românesc o acordă interferentei dintre religie și politica în sens practic, iar din punct de vedere teoretic, dintre teologie (sistematică, fundamentală) și filosofia politică. Această interferență se aplică (dar fără a se limită) la problema comunismului 1. În al doilea rând, prin faptul că textul a inspirat reflecția
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
iar din punct de vedere teoretic, dintre teologie (sistematică, fundamentală) și filosofia politică. Această interferență se aplică (dar fără a se limită) la problema comunismului 1. În al doilea rând, prin faptul că textul a inspirat reflecția asupra râului în politică, n-ar fi deloc nepotrivit dacă acesta ar fi pus în legătură cu volumul Hannei Arendt despre procesul lui Adolf Eichman de la Ierusalim, în urmă cu puțin peste cincizeci de ani. Fără a mai socoti valoarea introductiva a cărții în gândirea unui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a gândi: theoria, sau contemplare care poate produce concluzii de natură propoziționala, si praxis, sau deliberare în vederea acțiunii). În ceea ce privește modul general de abordare, Voegelin pleacă de la distincția dintre "realitatea în sine" și "simbolismul lingvistic" care se aplică termenilor religie și politică. Deosebirea "simbolismului lingvistic" (ce are rădăcini adânci în istoria continentului european) de "realitatea în sine" explică motivul pentru care, la sfârșitul anilor '30, nu era deloc acceptat să se vorbească "despre religii politice" și să se interpreteze "mișcările timpului nostru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unei comunități sacral-politice speciale și intramundane", comunitate ce se întemeiază pe "descendentă genealogica" (p. 107). A doua condiție este "transformarea substanței ecclesiei", în perioada creștină, care s-a făcut în linii mari pe două coordonate: ștergerea graniței dintre sacralitate și politica în Sacrum imperium și afirmarea supremației papale în corpus mysticum. A treia condiție se referă la ruptură care se produce în sânul ecclesiei. Cea dintâi schisma se datorează lui Augustin care a deosebit categoric statul de biserică și de unde a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
l-a condus pe René Guénon, într-o carte apărută în 19295 (deci nouă ani înaintea cărții lui Voegelin, fără ca acest lucru să însemne cu necesitate că Voegelin avea cunoștință de cartea lui Guénon), la o ierarhizare valorica ce anexează politică la religios (și în felul acesta relega cartea într-un soi de proiect pre-modernist dacă nu chiar anti-modernist). Voegelin sesizează faptul că, dacă în proiectul lui Aquino "temporalul era de rang mai mic decât ordinea spirituală și distinct din punct
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
râului asistăm la o mutare de accent: râul nu mai preocupă că problema teoretică și eventual practică (la nivel moral), ci că problema a practicii politice. Vine să sugereze acest lucru ca expresia cea mai înaltă a râului este cea politică? Dar daca râul este prin definitie politic în accepțiunea lui Voegelin, cum trebuie să înțelegem că râul poate fi și extrem de banal, potrivit argumentației Hannei Arendt? Nicolae DRĂGUȘIN Note 1 A se vedea, de pildă, Radu Preda, Comunismul. O modernitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stays of research and documentation în the field of human migration în Italy (2012), at "La Sapienza" Universita di Romă and Universita degli Studi "Aldo Moro" di Bari. From 2009 to 2013 he was the managing editor of the Sfera Politicii / Political Sphere BDI-indexed journal; he is the Executive Editor of the BDI-indexed journal South-East European Journal of Political Science and an editor at Cogito, also a BDI-indexed journal. Gianfranco LONGO studied at the Westfälische Wilhelms-Universitaet Muenster. He is researcher of
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Hyperion University of Bucharest (2010), Erasmus fellow at the Faculty of Political Science, "Aldo Moro", University of Bari (2013), PhD în Political Science, University of Bucharest (2015). She published several articles, studies and book reviews în political science journals: Sfera Politicii, Cogito, South-East European Journal of Political Science. She also attended several național and internațional conferences (dragulinioana@yahoo.com). Cristian BOCANCEA is a University Professor who hâș a PhD în Political Science (Université des Sciences Sociales Toulouse I) and also a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ancient to the modern (2002). Nicolae DRĂGUȘIN holds aPhD în Philosophy and is Lecturer at the Faculty of Political Science (Christian University "Dimitrie Cantemir" from Bucharest), Post-Doctoral Research Fellow (University of Bucharest). Trainer at the Calea Victoriei Foundation. Contributions to Sfera politicii, Studii teologice, Cogito-Multidisciplinary Research Journal. Main interests: political theology, philosopy of communication, religion and mass-media. POLIS Est-Vest 4 1 POLIS Est-Vest 308 307 POLIS Est-Vest 374 373
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
il produc și elimină în spațiile publice . cu öko pkw -urile - aici uniunea europeană este ceva mai maleabila față de estul europei din motive evidente. nu sunt bani pentru reformat-ul sistemului de sănătate sau cel social ( mă rog ! corupția în politica respectiv justiție etc. trebuie și ea finanțată de undeva ) deci, ar fi culmea ironiei să se pretindă un sacrificiu care poate să depășească posibilitatea reală a unei țări . să nu amintim și interesele konzern-urilor de automobile care nu vor permite
Parbrizul nu desparte două lumi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82715_a_84040]
-
taxarea moștenirilor. Adică pentru a lua de la cei care câștigă, totuși, peste medie și care au de unde să-și reajusteze consumul. A-i taxa masiv și indistinct pe cei care deja nu prea au pe unde scoate cămașă e o politică nesănătoasă din punct de vedere social. Spun lucrurile astea din perspectiva cuiva care promovează alimentația sănătoasă. Dar una este să te asiguri că producătorii și distribuitorii își informează corect consumatorii, ba chiar să-i obligi să cheltuie un procent din
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
Oprescu face”. ce s-a ales de “cicloteque”, inițiată tot de oprescu? Oprescu îmi pare a fi un holtei bătrân care crede că mistocareala ține loc de seriozitate, profesionalism, munca. pare un fel de Baselu’ la nivel de capitală. în politica ne plimbăm inconștient (?) pe culmile ridicolului. @wannabegay Cicloteque - http://www.cicloteque.ro - este un proiect inițiat în parteneriat de MaiMultVerde și UniCredit Tiriac Bank cu sprijinul Universității București. Implicarea primarului general a constat în prezentat să la evenimentul de lansare
Oprescu promite by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82740_a_84065]
-
textul. Însă, păstrați în retorica DVoastra unele din temele principale ale propagandei din perioada pe care într-un fel sau altul o blamam cu toții, în totalitate sau doar câteva aspecte. Asta nu implică faptul că trebuie neglijat aspectul social din politicile societății contemporane, cum nici împroșcarea cu noroi a propriului trecut. La subiectul averilor aș dori să vă dau două exemple care-mi vin acum în minte, fără a prelua idei gata fabricate de vreun curent sau altul (apropo de acest
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
Dragoș Bucurenci Zice Cosmin Alexandru: Politica e o meserie. Că în orice altă meserie, te duci la serviciu, faci ceva și apoi te uiți să vezi ce-a ieșit. Dacă tot timpul ți se spune că a ieșit prost, si asta în principal din cauza că tu
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
Mă și gândeam la un moment dat să facem un blog unde să-i lăudam pe politicienii care merită lăudați. Dar unde găsesc eu 30 de oameni care să se angajeze să găsească măcar un lucru bun pe lună în politica atunci când e așa de ușor să arăți cu degetul relele pe care le vezi la tot pasul... Mai bine faci un blog unde să se scrie despre ce este rău în politică. e decupata din psihologie “terapia prin laudă”. probabil
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
găsească măcar un lucru bun pe lună în politica atunci când e așa de ușor să arăți cu degetul relele pe care le vezi la tot pasul... Mai bine faci un blog unde să se scrie despre ce este rău în politică. e decupata din psihologie “terapia prin laudă”. probabil ar funcționa și în cazul politicienilor. pe de altă parte, unii dintre ei nici macar nu au nevoie de asta. se uită în oglindă și își repeta cu încăpățânare că sunt “the best
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
de altă parte, unii dintre ei nici macar nu au nevoie de asta. se uită în oglindă și își repeta cu încăpățânare că sunt “the best”. apropo de politicieni, reguli, cenzură mi se pare ca esti ușor rigid - am citit rubrică “politică privind comentariile”...eu te percepeam altfel. dar poate că modul în care tratăm noi clasa politică e un agregat al subiectivismului fiecăruia. e imposibil să nu existe atât susținători, cât și oponenți pentru fiecare dintre reprezentanții clasei politice. numai că
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
mult să văd niște studii/analize făcute asupra activității politicienilor pe baza unor criterii obiective și cu ajutorul unor metode statistice aplicate corect și cu rost. Majoritatea politicienilor candidează sub umbrela unui partid ducând mai departe politică și interesele acestui. În politică și nu numai rezultatele în general sunt ale unei echipe, se construiesc pe ceea ce au realizat cei dinainte și când e de bine se văd după ce li se încheie activitatea. La nivel național lucrurile nu se schimbă de pe azi pe
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]