KorAP: Find »[drukola/base=politician & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 >

168 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316

femei reprezentante aduc noi probleme pe agenda politică și tind să conceptualizeze problemele femeilor drept probleme ale unui grup distinct (Swers, 2001, p. 218). Această influență însă nu se manifestă oricum și oriunde. Am arătat deja că în politica românească politicienele sunt departe de a-și impune un mod propriu de acțiune. Un posibil răspuns ar putea fi masculinizarea excesivă a politicii românești. Cum însă această masculinizare este și a fost prezentă și în alte părți, având însă consecințe diferite, un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
intereselor femeilor. Însă, ne spune tot Sapiro (1998, p. 180), „puține femei țintesc posturi de decizie politică cu intenția de a reprezenta interesele femeilor per se”. În România, subiectele feminine aproape că nu apar pe agenda politică 2, iar o politiciană al cărei discurs atinge astfel de tematici va suferi o dublă marginalizare. Nu voi intra aici în detalii, deoarece analiza întreprinsă asupra Organizației de Femei a Partidului Democrat va dovedi validitatea ipotezei sau o va infirma. Demersurile teoretice dedicate reprezentării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
Democrat am urmărit care sunt puterea organizației de femei în cadrul partidului, politica adoptată de organizație cu privire la problemele electoratului feminin, avantajele/dezavantajele organizației de femei în cadrul partidului, măsura în care organizația reușește sau nu să încurajeze și să pregătească femeile ca politiciene în cadrul partidului, scopul organizației și măsura în care acesta este realizat. Evidențierea rolului femeilor în cadrul partidelor politice poate duce la determinarea modului în care un partid politic susține egalitatea de șanse între femei și bărbați, reflectat prin participarea și reprezentarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
condițiile în care politica românească este hipermasculinizată (dovadă fiind și raportul dintre numărul femeilor și cel al bărbaților, simbolurile de tipul eroului salvator care sunt vehiculate în respectivul mediu, comportamentul agresiv etc.), o abordare eminamente feminină a puterii situează candidatele, politicienele pe o poziție perdantă. Posibila activitate politică pe care o vor desfășura va fi marcată de marginalizare dacă relația cu puterea nu este de tipul „putere asupra puterii”, ci o asociere feminină în sensul capacitării, noțiune îndelung valorizată de feminismul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
În 2002, în luna iunie, pe când conducea Organizația de Femei a Municipiului București, Cornelia Cazacu a comandat un sondaj de opinie, dorind să afle „ce vor femeile din București, ce gândesc femeile din București”1. Din interviurile cu cele trei politiciene a reieșit că scopul principal al O.F.-P.D. este în concordanță cu principala caracteristică a acesteia, respectiv calitatea de organizație politică. Anca Boagiu a declarat că programul organizației a fost stabilit imediat după anul 2000, iar scopul constă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
de Femei, la fel și cele două femei ministru (Anca Boagiu și Sulfina Barbu 1), precum și două prefecte (Mioara Mantale și Ancuța Handolescu 2), se poate afirma că O.F.-P.D. își atinge unul dintre scopuri, respectiv promovarea/sprijinirea politicienelor în posturi de decizie. Am menționat anterior că activitățile O.F.-P.D. par a fi mai degrabă filantropice decât politice. Această trăsătură este în contradicție cu hotărârea luată la nivelul organizației și menționată în interviu de Anca Boagiu: „Nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
politică”, și nu „om în politică” este riscant, pentru că vei fi treptat împinsă către periferia politicii, în cel mai fericit caz, pentru că ți se poate sugera, chiar din partea președintelui României, și „centura politicii”. Consider că este esențial să crească numărul politicienelor, însă în ceea ce privește reprezentarea femeilor de către femei, din nefericire, cred că, așa cum spuneau politicienii români în jurul anului 1923, „nu este momentul”. Încă. O astfel de identificare prin inițierea unor politici pentru femei va veni din partea unui număr mic de politiciene (în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
numărul politicienelor, însă în ceea ce privește reprezentarea femeilor de către femei, din nefericire, cred că, așa cum spuneau politicienii români în jurul anului 1923, „nu este momentul”. Încă. O astfel de identificare prin inițierea unor politici pentru femei va veni din partea unui număr mic de politiciene (în condițiile în care sunt numai 10% acum) și va beneficia de puțini susținători, bărbați și femei deopotrivă. Însă cred, de asemenea, că politicienele trebuie să propună astfel de politici, dar acțiunile lor să nu se rezume exclusiv la reprezentarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
astfel de identificare prin inițierea unor politici pentru femei va veni din partea unui număr mic de politiciene (în condițiile în care sunt numai 10% acum) și va beneficia de puțini susținători, bărbați și femei deopotrivă. Însă cred, de asemenea, că politicienele trebuie să propună astfel de politici, dar acțiunile lor să nu se rezume exclusiv la reprezentarea femeilor și la interesele acestora. Activitatea lor nu trebuie să se limiteze la zona micropoliticilor, în virtutea faptului că sunt tolerate doar dacă fac politici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
politici consecvente intereselor de gen sunt bărbați sau femei? Studiile de până acum validează ipoteza conform căreia femeile reprezintă mai bine interesele femeilor, subliniind însă că aceasta nu este o condiție suficientă, ci doar necesară. Deși cercetările sugerează că femeile politiciene dezvoltă stiluri diferite de angajament politic, ele sugerează și că le este teamă să vorbească în numele femeilor. (Phillips, 1997, p. 70) Vom urmări în cazul analizei noastre și această dimensiune a numărului de femei în Parlament care creează, conform studiilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
1997, p. 70) Vom urmări în cazul analizei noastre și această dimensiune a numărului de femei în Parlament care creează, conform studiilor, premisele unei activități susținute de promovare a intereselor specifice de gen, pe când un număr redus determină axarea activității politicienelor asupra unor subiecte neafectate explicit de diferența de gen. Interesele de gen ale româncelor și ale românilor Înainte însă de a vorbi despre cum sunt reprezentate în politică interesele de gen, se impune identificarea acestora din urmă. Pentru a putea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
Mircea Dinescu) sunt însă invitați cvasipermanent la astfel de programe. La toate acestea se adaugă și exemplul oferit de topurile miniștrilor și parlamentarilor români, ambele dominate de deputata Mona Muscă, membră a PNL, fostă ministră a Culturii și una dintre politicienele cu cele mai multe participări la talk-show-uri de televiziune. Poziția sa pe primul loc, în ambele clasamente, nu trebuie interpretată cu prea mult optimism, atâta vreme cât pare să fie o excepție care confirmă regula. În acest context ă „a fi în talk-show înseamnă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
față, încercând să aflu modul în care femeile din viața politică românească sunt reprezentate în cadrul emisiunilor tip talk-show politic. Cele trei studii de caz pe care le voi analiza vor oferi răspunsuri la o serie de întrebări: Cum se comportă politicienele din România în talk-show-urile politice? Care este relația dintre ele și moderatorii talk-show-urilor? Cum interacționează politicienele cu alți politicieni invitați la emisiunile de televiziune? Folosesc politicienele din România talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
tip talk-show politic. Cele trei studii de caz pe care le voi analiza vor oferi răspunsuri la o serie de întrebări: Cum se comportă politicienele din România în talk-show-urile politice? Care este relația dintre ele și moderatorii talk-show-urilor? Cum interacționează politicienele cu alți politicieni invitați la emisiunile de televiziune? Folosesc politicienele din România talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru bărbații

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
le voi analiza vor oferi răspunsuri la o serie de întrebări: Cum se comportă politicienele din România în talk-show-urile politice? Care este relația dintre ele și moderatorii talk-show-urilor? Cum interacționează politicienele cu alți politicieni invitați la emisiunile de televiziune? Folosesc politicienele din România talk-show-ul politic în favoarea lor pentru a câștiga notorietate și legitimitate sau sunt folosite de talk-show ca vehicule de audiență sau ca sparing partners (parteneri de antrenament) pentru bărbații politicieni? Pentru început, voi defini talk-show-ul drept „emisiunea de televiziune

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
bărbați ă fie ei politicieni, analiști politici sau jurnaliști. Astfel, în contextul în care participarea la talk-show-uri pare să fi devenit un element-cheie în jocul democratic în România, se creează și se întreține un adevărat cerc vicios, care face ca politicienele să fie subreprezentate atât în studiourile de televiziune, cât și în rândurile liderilor politici. Mihaela Miroiu vorbește de un dezechilibru de gen al accesului la putere: Partidele românești nu au agendă feministă afirmativă asumată. Dacă fac politici pentru femei, ele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
liste ș...ț. Organizațiile de femei, acolo unde există și funcționează, sunt tratate ca marginale ș...ț (Miroiu, 2004, p. 226). Subreprezentarea femeilor în interiorul partidelor politice încurajează și un slab interes din partea realizatorilor și producătorilor de televiziune în a invita politiciene. Acest fenomen nu reprezintă totuși singura explicație pentru participarea scăzută a femeilor în viața politică; avem de-a face, la urma urmei, cu o serie de factori ce-și au originea atât în mentalitatea patriarhală a societății românești, cât și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
factori ce-și au originea atât în mentalitatea patriarhală a societății românești, cât și în stereotipurile de gen promovate de mass-media. Studiul de față propune un demers nou pentru cercetarea feministă a reprezentării femeilor în mass-media, aducând în discuție imaginea politicienelor așa cum este ea proiectată de talk-show-urile politice. Trebuie spus că, până în prezent, o serie de studii feministe au abordat reprezentarea femeilor în presă și publicitate (Grünberg, 2005; Bulai, Stănciugelu, 2004; Rovența-Frumușani, 2002), în emisiunile de divertisment (Surugiu, 2002) și reflectarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
a producătorilor și moderatorilor, materializată sub forma unui comportament de tip gender blind. Astfel, jurnalista Rodica Culcer, directoarea Direcției știri a TVR 1, sublinia într-un interviu faptul că în cel mai important talk-show politic al postului public, „Prim plan”, politicienele sunt invitate conform principiului: „au făcut/înseamnă ceva în politică și sunt relevante pentru subiectul dezbătut în emisiune”1. Pe terenul de fotbal al... politicii: Mona Muscă și Robert Turcescu „Cel mai bine plasat om politic din categoria oamenilor politici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
de modă obișnuită, ci s-a implicat într-o manifestare organizată de femeile parlamentari ce au dorit să atragă atenția asupra violenței domestice cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva violenței în familie... Stelian Tănase preia ideea și laudă inițiativa politicienelor, dar face iarăși o greșeală de tactică: pune laolaltă politicienele cu nevestele de politicieni, implicate și ele în manifestarea amintită: Au mai fost Roberta Anastase, Norica Nicolai, Anca Boagiu, Miorița Videanu, Mihaela Vosganian, Liliana Iorgulescu, Raluca Turcan și alte nume

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
organizată de femeile parlamentari ce au dorit să atragă atenția asupra violenței domestice cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva violenței în familie... Stelian Tănase preia ideea și laudă inițiativa politicienelor, dar face iarăși o greșeală de tactică: pune laolaltă politicienele cu nevestele de politicieni, implicate și ele în manifestarea amintită: Au mai fost Roberta Anastase, Norica Nicolai, Anca Boagiu, Miorița Videanu, Mihaela Vosganian, Liliana Iorgulescu, Raluca Turcan și alte nume. E bine că politicienii, soțiile de politicieni se mai ocupă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
fostă Miss România nu poate fi considerată potrivită pentru meseria de politician, cel puțin nu de către bărbați. Chiar și vârsta poate fi un element în defavoarea femeilor: în emisiunea „100%” citată mai înainte, deputata Mona Muscă afirmă despre o altă tânără politiciană, Lavinia șandru, că este „deosebit de agreabilă, incisivă, puțin prea tânără încă în politică șsubl. meaț, o prezență extraordinar de agreabilă”. Pe de altă parte, în timp ce tinerilor bărbați politicieni li se atrage atenția că nu trebuie „să sară calul” (un comentariu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
șsubl. meaț, o prezență extraordinar de agreabilă”. Pe de altă parte, în timp ce tinerilor bărbați politicieni li se atrage atenția că nu trebuie „să sară calul” (un comentariu la adresa lui Victor Ponta, făcut tot de Mona Muscă în aceeași emisiune „100%”), tinerelor politiciene li se reproșează lipsa de ofensivitate: Robert Turcescu: Roberta Anastase. Mona Muscă: Una dintre cele mai delicate persoane pe care le-am cunoscut. În afară de faptul că e o persoană foarte frumoasă, e delicată ca om și e și o profesionistă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
copiii, ceea ce este o perfomanță dacă discutăm de susținerea familiei. Atitudinea politică a celor două invitate favorizează ideea că femeile au nevoie de „reparații”, de „ajutoare” pentru supraviețuire, și nu de măsuri care ar încuraja dezvoltarea lor durabilă. Cele două politiciene se fac astfel ecoul mentalităților existente în interiorul formațiunilor politice din care provin, tratând problemele femeilor într-o „grilă conservator-protecționistă” (Miroiu, 2004, p. 226). Totuși, în condițiile în care astfel de întâlniri televizate sunt rare în peisajul mediatic din România, trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
politic la care au fost invitate femei active în politica românească și în care s-au abordat problemele participării femeilor la viața politică a României. Scopul analizei a fost să identifice elementele semnificative care permit extrapolări privind modul în care politicienele sunt reprezentate în cadrul emisiunilor tip talk-show. Premisa de la care am plecat a fost aceea că talk-show-ul reprezintă o arenă politică importantă, care conferă legitimitate și notorietate. Unei politiciene nu ar trebui să-i fie indiferent modul în care se prezintă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]