448 matches
-
de pagini și periodicitatea (după 1940 se editează uneori săptămânal, cu apariție neprecizată). Este interzisă de Guvernul N. Iorga în 1931, între 20 septembrie și 22 decembrie, sub acuzația „organ răzvrătit împotriva unității statului”, întrucât militase pentru regionalism și combătuse „politicianismul balcanic de la București”, suspendată în 1939, de la 2 februarie la 12 martie, întrucât a imprimat articole cenzurate, și întreruptă între 11 decembrie 1940 și 20 aprilie 1941. În numărul inaugural Sever Bocu precizează în articolul În loc de program intenția de „descentralizare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
și să se ocupe de problemele cu adevărat importante pentru țara românească. Mă cuprinde jalea când văd plin de neputință situația deplorabilă a României, adâncirea ei în jaf, furt, înșelătorie, încălcarea legilor, neluarea nici unei măsuri eficiente, farsa Justiției și a Politicianismului hrăpăreț, angajat permanent și exclusiv în lupta pentru ciolan. Până când, Dumnezeule mare? Cine oare se mai gândește la interesele reale ale poporului român, cine mai poate face ceva pentru apărarea acestor interese? Și totuși, unde este viață, este și speranță
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a mai făcut parte din guvern, "nu mai exstă nici un fel de politică precisă, nici națională, nici de alt soiu. Dobrogea încetă să preocupe pe guvernanți sau îi preocupă într-atât cât îi îngăduia să reverse asupra ei tot ce politicianismul urâcios de la noi scotea la iveală ca elemente compromise"1516. Astfel, în viziunea lui Vasile Kogălniceanu, "Dobrogea deveni o colonie unde se exilau funcționarii abuzivi și cărora se dedea mână liberă să stoarcă populația băștinașă"1517. În aceste condiții, "administrațiunea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
totalitare, cu precădere comuniste. Nici o umbră de referire nu-și îngăduie să sugereze că respectivul tip de limbă (funcționând parazitar în interiorul aceleiași limbi!) ar putea fi uzitat și ar rodi în afara sistemului comunist. Îmi îngădui să nu fiu de acord. Politicianismul de oriunde și de oricând a recurs și recurge la rudimente ale limbii de lemn, care, însușite cu obediență de cei interesați, ajung să se ordoneze într-un sistem răspunzând perfect celor trei caracteristici evocate mai sus. C.M. Vulcu subliniază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nici acum nu-s lămurite. Am încercat să propunem unele deslușiri în cartea " Noaptea asta nu câștigă nimeni" (JUNIMEA, 2002). Printre ele, secvența luării primului steag turcesc, mult mediatizată în epocă și, în egală măsură, contestată datorită amestecului imoral al politicianismului murdar în istoria neamului. Eroul, Grigore Ioan, a fost dublat de alt Grigore Ioan unul prahovean, celălalt, moldovean. Steagul însă, pare a fi unul singur. Deci, doi ostași din războiul de la 1877 "candidează" pentru titlul glorios de cuceritor al drapelului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evident că acești oameni, bine antrenați să lucreze cu metodele și rigorile științei, aveau o anumită suspiciune Întemeiată față de supradimensionarea intelectualității și a educației umaniste În raport cu cea științifică. Obiecțiile față de supraliteraturizare În formația intelectuală, precum și cele referitoare la excesul de politicianism erau Întemeiate. Soluțiile politice la aceste probleme s-au dovedit Însă complet antidemocratice. Modernizarea nu este cu putință, credeau ei În mod Îndreptățit, fără igienă, sănătate publică și educație de acest tip. Cred că putem trata ca absolut rezonabile aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite pentru „afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru frustrările pe care aceștia le experimentau, deoarece Îmbrăca hainele raționalității și ale detașării față de „politicianismul” partizan caracteristic majorității celorlaltor ideologii. Mai mult, lucrările lui Moldovan sunt infuzate de moralitatea clasei de mijloc În ceea ce privește familia și de o doctrină a separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip va caracteriza lucrările sale pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și mai multe nuvele, dintre care Noaptea Sfântului Andrei pare o reminescență de lectură din Gogol. Revista publică și piese de teatru, de fapt un fel de scenete comice și cu cântece, interesante prin tendința de critică a demagogiei și politicianismului. În Oratorul nefericit, scenă comică într-un act, sunt ironizate, puțin cam apăsat, Junimea și revista „Convorbiri literare”. Câteva articole despre Teatrul Național din Iași, care reiau ideile comune ale cronicii dramatice obișnuite în epocă: teatrul-școală a societății, nevoia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285982_a_287311]
-
Dra Elena Popp, prima femeie avocat, a depus ieri cuvenitul jurământ, fiind înscrisă în Baroul din Iași.” * Dar ce reprezintă dl Iancu Flondor? - se întreabă Bucovina, parcă pentru a răspunde cititorului careși purta pe buze întrebarea. Expansiunea în Bucovina a politicianismului s-a izbit de dârza împotrivire a dlui Iancu Flondor. Două lumi se măsuraseră, lumea de proaspătă propășire, ridicată în mocirla vechiului regat și lumea tradiției românești. Una în zbaterea disperată a agoniei, cealaltă în impresionanta înverșunare a reînvierii. Dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oastea României liberatoare...” Iar Pamfil Șeicaru concluziona în comentariul „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor” din Bucovina nr.45: „Fără menajamente dl. Iancu Flondor a repezit ce i-a căzut întâmplător în mână când a intrat în taverna politicianismului... Putea foarte bine, ca în loc de dl. Al. Constantinescu, dr. I. Flondor să întâlnească alt politician, căci asemănarea între politicieni e surprinzător de mare. Toți seamănă ca niște picături de noroi. Asemănarea așa de pronunțată între Petre P. Carp și dl.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încurajatoare: „Asprimile vremii pe care o trăim să aducă folosul unei bune chibzuiri și formarea elanului de încredere în propriile noastre tării.” În spiritul acestei credințe au fost scrise articolele: ”De ce este România săracă?”; „Sfârșitul unei operete prea lungi - căderea politicianismului bucovinean”; „Adunarea clerului ortodox din Bucovina”; „Sărbătorirea domnului profesor Nicolae Iorga la Sorbona” cu ocazia conferirii diplomei și a insignei de doctor honoris cauza la cinci mari savanți, inclusiv profesorului român, prim-ministru și ministru al instrucției; „Conversiunea datoriilor agricole
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost îmbătată de capitularea, în timpul din urmă”... Gazeta publică editorialul „Rostul Partidului Țărănesc”, un partid al căilor de mijloc, între sistemul liberalilor și acțiunile ușuratice și pline de contrazicere a național țărăniștilor.” Desrobirea face referiri la sporirea birurilor, nenorocirea politicianismului, politica externă a statului, situația economică, publicând și știri din țară, reclame comerciale etc. Are - ca toate ziarele - și o foiță la care publică: Memoriul locuitorilor din Ocolul Câmpulung Moldovenesc referitor la menținerea prefecturii locale; Doctorul Lupu și țăranii, Scrisoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-i lipsească de lefuri pe colegii lor mulți și în mizerie din îndepărtatele colțuri ale țării...” Soluția: „Să ne strângem rândurile și prin acțiune să facem să fim auziți și respectați.” General în rezervă dr. A. Maniu semnând articolul „Contra politicianismului” apreciază că „metodele acestei molime politice - politicianismul sunt originea tuturor relelor, a neînțelegerilor și învrăjbirilor între membrii uneia și aceleiași națiuni” că „partidele politice au fost cele care au zădărnicit reformele sociale benefice.” În Renașterea mai semnau: Artemie Nastasi („Armonizarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mulți și în mizerie din îndepărtatele colțuri ale țării...” Soluția: „Să ne strângem rândurile și prin acțiune să facem să fim auziți și respectați.” General în rezervă dr. A. Maniu semnând articolul „Contra politicianismului” apreciază că „metodele acestei molime politice - politicianismul sunt originea tuturor relelor, a neînțelegerilor și învrăjbirilor între membrii uneia și aceleiași națiuni” că „partidele politice au fost cele care au zădărnicit reformele sociale benefice.” În Renașterea mai semnau: Artemie Nastasi („Armonizarea salarială și noua încadrare a funcționarilor publici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un program comemorativ mult mai ambițios, diminuat de rivalitățile politice ale vremii, mai ales de inamiciția dintre Vasile Goldiș (președintele asociației) și Iuliu Maniu (Valer Moga, op. cit., pp. 482-483). 224 Un articol al lui Nicolae Iorga condamna explicit regionalismul și politicianismul care marcaseră, până atunci, uzajul public al acestui simbol: "să ștergem Alba-Iulia din lista mijloacelor de luptă pentru putere. Căci trebuie să fie o singură Alba-Iulie!" (publicat în "Neamul Românesc" și citat în "Universul" de sâmbătă 25 mai 1929, p.
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mamele își petrec întregul timp afară din casă este poate și mai rău. Pe vremea copilăriei mele atracțiile publice fiind aproape neexistente, toate petrecerile se făceau în familie. bucureștiul în 1871 [Politica. Revoluția din Ploiești. Scrisoarea către Ambron. Curentul francofil. Politicianismul. Petiția de la Iași. Literatura. Cestiunea evreie. Finanțele. Teatrul. Târgul Moșilor. Tragerea la semn. Orașul. Tipuri bucureștene. Viața bucureșteană. Moravuri și farse. Ziariștii și scriitorii. Oamenii zilei. Doctorul Drasch. Întâiul congres al presei.] politica La guvern era partidul conservator. Ministerul era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Franței. Când preoții veneau cu botezul la zi întâi cântau: Mântuiește, Doamne, norodul tău Și blagoslovește moștenirea lui, Biruință națiunii franceze Asupra celor protivnici, dăruiește ... Toate aceste fapte și împrejurări au contribuit ca evenimentul de la 11 martie să se producă. politicianismul Când am intrat în cercul camarazilor m-am mirat de pasiunea cu care făceau politică. Mai toți erau liberali sau, mai bine zis, roșii. Mai era și „Fracțiunea liberală și independentă“ din Moldova. Acest partid, format din profesorii Universității din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după ce armata rusă a trecut - preocupă presa. Ziarele opoziției atacă guvernul fiindcă n-a izbutit să încheie un tratat de alianță cu Rusia. Aceiași adversari cari au combătut Convențiunea pentru trecerea rușilor prin țară, acum țin cellalt limbagiu. Veci nicul politicianism!... Conservatorii spun liberalilor: „Ați început maziniști și sfârșiți cazaci.“93 anul 1877 365 războiului, țarul Alexandru al II-lea îi transmitea prințului Carol, prin intermediul cancelarului Gorceakov că „nu dorește deloc cooperarea României peste Dunăre“, iar șeful guvernului rus ținea să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bucureștilor. Studiu introductiv 5 Notă asupra ediției (1987) 35 Notă asupra ediției (2013) 39 bucureștii de altădată O lămurire 45 În București 49 bucureștiul în 1871 59 Politica 59 Revoluția din Ploiești 66 Scrisoarea către Ambron 68 Curentul francofil 71 Politicianismul 71 Petiția de la Iași 74 Literatura 84 Cestiunea evreie 94 Finanțele 100 Teatrul 101 Târgul Moșilor 109 Tragerea la semn 110 Orașul 112 Tipuri bucureștene 153 Viața bucureșteană 156 Moravuri și farse 161 Ziariștii și scriitorii 166 Oamenii zilei 169
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în amănuntele ei dizgrațioase, în comportamentele duplicitare sau acțiunile veroase. Domină dialogul, pentru care prozatorul atestă o înzestrare deosebită: schimburile de replici sunt vii, deși nu o dată cad în verbiaj. Creator de atmosferă, D. are în vedere mai ales defectele politicianismului, așa cum se vădesc ele în lumea orașului. A scris și un roman, Vâltori (1958), subminat însă de inconsistență și de falsitatea tramei epice. A tradus, în colaborare, din scriitorii ruși L. Davâdov și Boris Galin. SCRIERI: Cum s-a despărțit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
toate discursurile arată cine e și cât e de hibrid și grotesc acest animal. Cel mai prost și mai ridicol dintre toți se dovedește însă comod pentru cei ce mânuiesc din umbră sforile politicii. Caracterul comic și, concomitent, dramatic al politicianismului balcanic prefigurează perspectiva proprie lui I. L. Caragiale, comediograful. Partea a doua a romanului, mai extinsă ca spațiu narativ, se constituie din aventura urmăririi, luării în captivitate și eliberării Inorogului, spirit ales, opus lumii și de aceea netolerat de ea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
și s-a remarcat ca unul din fondatorii Institutului de Istorie Națională din Cluj, fiind codirector (1920-1938) și director (1943-1945)50. Toate titlurile derivă din vocația sa ca istoric. Sever Bocu îl caracteriza: ,,Alexandru Lapedatu nu este un produs al politicianismului, al partidismului. Domnia sa are vasta intuiție a problemelor noastre de stat”51. Afirmația are o adâncă semnificație, pentru că el s-a format ca istoric, înaintea pătrunderii sale în viața politică. Activitatea istorică a lui Alexandru Lapedatu, pe lângă funțiile îndeplinite pe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
diverse abuzuri împotriva micilor comercianți evrei, iar instanțele de judecată să respingă reclamațiile formulate de comunitatea evreiască 653 . Intervențiile și luările de poziție amintite de la tribuna Parlamentului, în cadrul unor întruniri electorale sau în presa românească, trădau un grad mare de politicianism și contribuiau, nu după mult timp de la rostirea lor, la trecerea într-o nouă etapă a problemei evreiești, pe care am putea s-o numim și internațională ținând cont de actorii politici care se vor implica în rezolvarea ei. Mult
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
am ales soluția care și moral, și patriotic ar fi trebuit să fie aleasă. Acela să arunce cu piatra în mine pentru această decizie care ar fi făcut altfel. Lașitate ar fi fost să demisionez acum. Nu e timp de politicianism, de lupte de partid"144. Traian Băsescu nu a aruncat cu piatra în premier, declarând, prin intermediul unui comunicat de presă, că "a luat act de decizia premierului", dar a apreciat totodată "că s-a ratat un moment încă bun pentru
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
devenea din zi în zi mai grea. Popoarele tinere care le înconjurau, le asaltau ca valurile mării niște insule părăsite. Din România unde se aștepta ajutorul frățesc, nu venea nici o încurajare și nici un sprijin. Acest organism era bolnav, robit de politicianism. După un timp anumit ne-am lămurit unde și în ce constă răul precum și mijloacele de vindecare. De atunci ne-am legat pentru totdeauna în serviciul neamului. Mai târziu, în căutarea existenței, drumurile vieții noastre s-au despărțit, rămânând însă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]