401 matches
-
producției de cherestea și produse derivate. Eficientizarea procesului de producție și realizarea unor produse de calitate i-au permis să supraviețuiască și să obțină profit, chiar și după șocuri importante pe piața lemnului, cauzate de evoluții naturale defavorabile și turbulențe politico-economice specifice în ultimul deceniu spațiului național. Firma este de mulți ani laureată a topurilor Camerei de Comerț și Industrie Brașov, ca o recunoaștere a performanțelor sale economice deosebite. De fapt, această poziționare transmite un semnal clar al existenței unei activități
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
coloniale nu au produs, în mod necesar, sărăcie (vezi India Britanică, Australia, Canada etc.)” ; sărăcia este o consecință a exploatării de clasă; sărăcia este cauzată de capitalul insuficient; suprapopulația este o cauză a sărăciei; o altă cauză o reprezintă incompetența politico-economică; ignoranța. „Avem un mare număr de cauze ale sărăciei, aproape toate sunt în aceeași măsură convingătoare și toate parțial neconvingătoare”, scria economistul american. Ce lecție extrage Galbraith? „Nu putem avea un diagnostic al cauzelor subdezvolării. Mai curând, trebuie să avem
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
înfăptuirea Politicii Europene de Securitate și Apărare (ESDP). În același timp, consideră că dezvoltarea politicii amintite este de natură să întărească capabilitățile UE în ceea ce privește lupta împotriva noului val al terorismului internațional. România consideră că UE posedă o serie de instrumente politico-economice ce îi permit o abordare globală a noilor tipuri de riscuri și amenințări la adresa securității, în special în ceea ce privește diplomația preventivă și aspectele civile ale managementului crizelor. În acest context, legitimitatea demersurilor țării noastre este justificată, în primul rând, de interesele
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
o evoluție ascendentă, de la prima mare confruntare din Golf până la războiul din fosta Iugoslavie și, de aici, la cel din Afghanistan și, apoi, cel din Irak. Fizionomia conflictelor s-a schimbat extrem de mult, complexul factorilor care o individualizează incluzând: situații politico-economice și strategice de insecuritate noi, noi scopuri politice și strategice, noi obiective, forțe și mijloace de acțiune specifice, o altă concepție și intensitate, o altă atitudine față de adversar, spații diferite de desfășurare, o paletă foarte vastă de tipuri dominante de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Confruntarea armată va fi caracterizată printr-o asimetrie marcată de informații, cunoștințe și capacități de operaționalizare. În genere, violența va fi mascată în nonviolență, iar agresiunea instrumentată nonviolent. Sfera principală în care se va desfășura războiul viitorului va fi cea politico-economică, în strânsă legătură cu fenomenul de globalizare și mondializare, de control și gestionare a materiilor prime strategice ș.a.m.d. În formă asimetrică, războiul va acumula asimetrii doctrinare și asimetrii tehnice și tehnologice. Dacă privim spre ultimul conflict, cel din
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și politica promovată. (Herman, 1981). Terorismul este un sistem organizat de intimidare pentru a crea instabilitate în cadrul unei societăți democratice. Teroriștii internaționali caută să lanseze atacuri imprevizibile și nediscriminatorii asupra grupurilor (polițienești, militare, naționale și multinaționale) pentru a schimba echilibrul politico-economic al lumii. (Thackrah, 1982). Terorismul este folosirea violenței sau a amenințării cu violență în scopuri politice de către persoane sau grupuri, indiferent dacă acționează pentru sau împotriva autorității guvernamentale stabilite, dacă asemenea acțiuni urmăresc influențarea unui grup țintă aflat dincolo de victimă
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
întotdeauna acele aspecte care fac miezul vieții comunitare, camaraderia (genossenschaftlichen Zusammenhang), spiritul comunitar. Fenomenele acestea pregăteau însă o nouă etapă istorică în care se conturează comunitatea locală pur politică, a cărei formare a fost strâns legată de declinul vechii întovărășiri politico-economice a comunității locale. Noua trezire a spiritului comunitar a reacționat împotriva acestor mișcări. Dar aici identificăm abordări diferite în cele două medii rural/urban. Tendința mai vizibilă către libertatea comunitară a venit însă dinspre oraș. Comunitățile rurale aveau acum de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se referă la trei aspecte: în primul rând, această conceptualizare a tranziției nu a luat în considerare faptul că transformările sunt complexe și vizează atât economicul și politicul, cât și socialul și culturalul. De obicei se acordă atenție doar schimbărilor politico-economice, iar cele culturale mai ales rămân pe un plan secund. În al doilea rând, abordarea ignoră variabilitatea geografică a transformărilor și se concentrează pe Europa Centrală și de Est ca întreg, sau la nivel național, și mai puțin pe nivelul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
noi categorii sociale inexistente până acum patroni, mici întreprinzători, antreprenori agricoli, lucrători agricoli neremunerați, liber profesioniști, etc. Această diferențiere a claselor se face însă concomitent cu perpetuarea vechilor elite politice, care au acumulat capital în regimul anterior și devin elite politico-economice (Voicu, 2005). Structura de clasă actuală din România cuprinde clasa de sus cea mai bine conturată -, clasa de mijloc cea mai nouă, în formare -, clasa muncitoare, țărănimea și clasa de jos cea mai slab conturată datorită sărăciei generalizate. În rural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
premisa posibilității utilizării modelului menționat pentru un caz românesc, se constată că mediul înconjurător concurențial prezintă particularități utile prin efectul lor simplificator. Până în momentul aderării la Uniunea Europeană, România reprezintă un spațiu concurențial demarcat cu linii clare datorită neapartenenței la aranjamentele politico-economice speciale ale unor grupe de state. Poziția geografică și stadiul tranziției societății românești dau o oarecare unicitate, căreia i se asociază preponderent caracteristici negative prin raportare la sistemul concurențial. Aria de interes, ca și piața geografică a majorității firmelor, este
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestei privatizări a fost, în primul rând, de natură politică, pentru că în poziția de firmă de stat introducea distorsiuni importante ale mediului general și de afaceri. În jurul imensei „găuri negre” reprezentate de firmă pentru resursele bugetului de stat, gravitau entități politico-economice prospere. Privatizarea firmei din Galați a limpezit comportamentul politic asociat acestui domeniu, deși mai rămân zone ce generează semne de întrebare și coagulează „grupuri de interese” (sintagmă la modă în 2006). Integrarea firmei din Galați în grupul mondial Mittal a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asupra importanței votului unei persoane), evaluarea politicienilor și partidelor (partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor, moralitatea oamenilor politici este foarte scăzută, salariile parlamentarilor sunt prea mari, parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat), sentimente față de realitatea politico-economică actuală (după 1990) din România (sentimente pozitive față de economie de piață, capitalism, democrație și integrare europeană, sentiment negativ față de comunism), gradul de modernitate personală (cunoașterea unei limbi străine, capacitatea de a utiliza un PC) și nivelul de integrare socială. Bazându
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politicienilor și partidelor Partidele sunt interesate mai mult de câștigarea alegerilor - ++ Indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel + - Moralitatea politicienilor este scăzută Salariile parlamentarilor sunt prea mari ++ ---- Parlamentarii nu susțin interesele cetățenilor care i-au votat + Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico economică actuală - + - Nivelul de integrare socială Neintegrare religioasă - +++ Neintegrare maritală - ++ Neintegrare rezidențială -- +++ % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 18 9 33 27 Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Sensul unei relații este marcat prin „+” sau „-”; intensitatea unei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și chiar se pricep ceva mai mult, i-au decizia de vot greu, consideră că votul unei persoane nu contează, că parlamentarii nu susțin interesele celor care i-au votat, au într-o măsură mai mică sentimente pozitive cu privire la orientarea politico-economică actuală, au un nivel de integrare mai scăzut (religioasă și maritală). Principalele diferențe dintre votanți și non-votanți țin de tipul localității (mediile urbane de dimensiuni mici și medii votează într-o măsură mai mare, iar cele de dimensiuni foarte mari
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
contează, consideră mai puțin că partidele sunt interesate doar de câștigarea alegerilor, mai mult că alegătorii au pe cine să aleagă, dar și că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, mai puțin cu sentimente pozitive față de noile realități politico-economice. Votanții „pragmatici” sunt într-o măsură mai mare femei, de altă etnie maghiară, din Transilvania, cu nivele intermediare de încredere în partide, care consideră că țara merge într-o direcție greșită, cu nivel mai ridicat de modernitate. De asemenea, aceste
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
că salariile parlamentarilor sunt prea mari, că alegerile determină guvernul să fie atent la părerile oamenilor și că alegătorii au de unde alege, însă consideră că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, cu sentimente ceva mai pozitive față de orientarea politico-economică actuală, mai integrați social. Principalele caracteristici care diferențiază votanții „partizani” de cei „pragmatici” sunt etnia (maghiarii sunt „partizani” și nu „pragmatici”) și încrederea în partide (încredere ridicată au într-o măsură mai mare „partizanii” iar moderată „pragmaticii”). Votanții „afoni” sunt
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
soluții). Dincolo de aceste trăsături comune, există și unele specifice. Astfel, partizanii PSD sunt într-o măsură mai mare pensionari, nu sunt de etnie maghiară, consideră că trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut, au sentimente mai puțin pozitive față de orientarea politico-economică a României de după 1990; partizanii D.A. nu sunt maghiari, sunt din Transilvania, consideră că țara merge într-o direcție bună, au sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală, sunt pentru un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu parlamentul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
trăiesc mai prost comparativ cu anul trecut, au sentimente mai puțin pozitive față de orientarea politico-economică a României de după 1990; partizanii D.A. nu sunt maghiari, sunt din Transilvania, consideră că țara merge într-o direcție bună, au sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală, sunt pentru un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu parlamentul și alegerile, sunt mai puțin integrați social; partizanii PRM nu sunt maghiari, consideră că țara merge într-o direcție greșită, se așteaptă să trăiască mai prost
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
-și piardă timpul cu parlamentul și alegerile, sunt mai puțin integrați social; partizanii PRM nu sunt maghiari, consideră că țara merge într-o direcție greșită, se așteaptă să trăiască mai prost anul viitor, au sentimente mai puțin pozitive față de orientarea politico-economică a României, preferă mai puțin siguranța riscului, declarativ sunt mai în mai mică măsură în favoarea unui lider puternic. Alegători și electorate Spațiul politic al partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
01 Politica este complicată 0,72 1,16 Alegătorii au de unde alege Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,80 0,65 Evaluări ale politicienilor și partidelor Nemulțumire față de actorii politici 0,88 Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,91 Încredere mare în partide PSD 39,71 0,26 0,16 0,39 0,46 D.A. 3,14 3,48 5,63 0,33 0,45 PRM 0,37 0,84 8
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
72 1,16 Alegătorii au de unde alege Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,80 0,65 Evaluări ale politicienilor și partidelor Nemulțumire față de actorii politici 0,88 Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,91 Încredere mare în partide PSD 39,71 0,26 0,16 0,39 0,46 D.A. 3,14 3,48 5,63 0,33 0,45 PRM 0,37 0,84 8,97 0,43 Încredere mare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
subiective 1,47 Decizia de vot este luată ușor 1,14 1,32 Votul unei persoane contează 1,12 Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 1,01 Alegătorii au de unde alege 1,62 1,44 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 0,90 Neintegrare socială 1,30 0,67 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,05 1,04 Preferă siguranța riscului 1,20 0,91 % varianță explicată (R2 Nagelkerke) 9 8 13 Valorile reprezintă coeficienți de regresie logistică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ușor 1,15 Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 Alegătorii au de unde alege 1,39 1,34 Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,42 Nemulțumire față de actorii politici 1,21 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 Neintegrare socială Încredere în liderii PSD 10,24 1,27 0,75 Încredere în liderii DA 0,38 1,50 Încredere în liderii PRM 8,01 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,03 Preferă siguranța riscului 1
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
22 1,18 Cunoștințe politice subiective 1,68 Decizia de vot este luată ușor 1,38 1,23 1,56 Votul unei persoane contează 1,26 1,57 Alegătorii au de unde alege 1,52 1,51 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,93 1,14 0,91 Neintegrare socială 1,34 Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1,51 Preferă siguranța riscului 0,74 Există o afacere în gospodărie 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
convingător de Robert Bates În Markets and States in Tropical Africa: The Political Basis of Agricultural Policies, University of California Press, Los Angeles, 1981. Analiza mea se referă la cauzele mai profunde ale greșelii de strategie, cauze aflate În afara ariei politico-economice de care se ocupă Bates. Jack R. Harlan, Crops and Man, ediția a II-a, American Society of Agronomy, Crop Science Society of America, Madison, Wis., 1992, p. 5. În cazul cerealelor de bază - toate din familia gramineelor - acest lucru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]